148,721 matches
-
organizarea judecătorească, statutul judecătorului, Codului de procedură penală ș.a. Este coordonator al culegerilor de hotărâri explicative ale Plenului Curții Supreme de Justiție și al Sintezei practicii judiciare în Republica Moldova (anul 2000) și al culegerilor de hotărâri și decizii ale Curtii Constituționale în anii 2002-2006. El a inițiat publicațiile periodice „Moldovanul”, “Juristul Moldovei”, “Buletinul Curții Supreme de Justiție”, “Justiția Constituțională în Republica Moldova”, fiind unul din organizatorii conferințelor internaționale având următoarele teme: “Reforma judiciară și de drept” (28-30 ianuarie 1993), “Reforma judiciară și
Victor Pușcaș () [Corola-website/Science/312568_a_313897]
-
Curții Supreme de Justiție și al Sintezei practicii judiciare în Republica Moldova (anul 2000) și al culegerilor de hotărâri și decizii ale Curtii Constituționale în anii 2002-2006. El a inițiat publicațiile periodice „Moldovanul”, “Juristul Moldovei”, “Buletinul Curții Supreme de Justiție”, “Justiția Constituțională în Republica Moldova”, fiind unul din organizatorii conferințelor internaționale având următoarele teme: “Reforma judiciară și de drept” (28-30 ianuarie 1993), “Reforma judiciară și de drept: realizări, probleme, perspective” (23-24 august 2001), „Suveranitatea de stat în țările plurietnice” (septembrie 2006), Forumului Președinților
Victor Pușcaș () [Corola-website/Science/312568_a_313897]
-
Republica Moldova”, fiind unul din organizatorii conferințelor internaționale având următoarele teme: “Reforma judiciară și de drept” (28-30 ianuarie 1993), “Reforma judiciară și de drept: realizări, probleme, perspective” (23-24 august 2001), „Suveranitatea de stat în țările plurietnice” (septembrie 2006), Forumului Președinților Curților Constituționale din țările membre ale Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră “Curtea Constituțională - autoritate supremă în protecția statului de drept și a suveranității constituționale” (10-11 decembrie 2001), Seminarului internațional “Competențele Curții Constituționale și rolul ei în societate în lumina noului
Victor Pușcaș () [Corola-website/Science/312568_a_313897]
-
de drept” (28-30 ianuarie 1993), “Reforma judiciară și de drept: realizări, probleme, perspective” (23-24 august 2001), „Suveranitatea de stat în țările plurietnice” (septembrie 2006), Forumului Președinților Curților Constituționale din țările membre ale Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră “Curtea Constituțională - autoritate supremă în protecția statului de drept și a suveranității constituționale” (10-11 decembrie 2001), Seminarului internațional “Competențele Curții Constituționale și rolul ei în societate în lumina noului proiect de lege cu privire la Curtea Constituțională ” (17-18 iunie 2002). De asemenea, a publicat
Victor Pușcaș () [Corola-website/Science/312568_a_313897]
-
probleme, perspective” (23-24 august 2001), „Suveranitatea de stat în țările plurietnice” (septembrie 2006), Forumului Președinților Curților Constituționale din țările membre ale Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră “Curtea Constituțională - autoritate supremă în protecția statului de drept și a suveranității constituționale” (10-11 decembrie 2001), Seminarului internațional “Competențele Curții Constituționale și rolul ei în societate în lumina noului proiect de lege cu privire la Curtea Constituțională ” (17-18 iunie 2002). De asemenea, a publicat articole și comentarii pe probleme juridice în reviste de specialitate, a
Victor Pușcaș () [Corola-website/Science/312568_a_313897]
-
în țările plurietnice” (septembrie 2006), Forumului Președinților Curților Constituționale din țările membre ale Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră “Curtea Constituțională - autoritate supremă în protecția statului de drept și a suveranității constituționale” (10-11 decembrie 2001), Seminarului internațional “Competențele Curții Constituționale și rolul ei în societate în lumina noului proiect de lege cu privire la Curtea Constituțională ” (17-18 iunie 2002). De asemenea, a publicat articole și comentarii pe probleme juridice în reviste de specialitate, a prezentat rapoarte și comunicări la reuniuni naționale și
Victor Pușcaș () [Corola-website/Science/312568_a_313897]
-
Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră “Curtea Constituțională - autoritate supremă în protecția statului de drept și a suveranității constituționale” (10-11 decembrie 2001), Seminarului internațional “Competențele Curții Constituționale și rolul ei în societate în lumina noului proiect de lege cu privire la Curtea Constituțională ” (17-18 iunie 2002). De asemenea, a publicat articole și comentarii pe probleme juridice în reviste de specialitate, a prezentat rapoarte și comunicări la reuniuni naționale și internțtionale. A participat la redactarea cărților "Față în față cu justiția americană" și "Curtea
Victor Pușcaș () [Corola-website/Science/312568_a_313897]
-
17-18 iunie 2002). De asemenea, a publicat articole și comentarii pe probleme juridice în reviste de specialitate, a prezentat rapoarte și comunicări la reuniuni naționale și internțtionale. A participat la redactarea cărților "Față în față cu justiția americană" și "Curtea Constituțională: 10 ani de activitate". Pentru meritele sale în fundamentarea sistemului legislativ al Republicii Moldova, Victor Pușcaș a fost decorat cu medalia „Meritul Civic” (1996) și Ordinul Republicii (1999). De asemenea, i s-a acordat titlul de Cetățean de onoare al capitalei
Victor Pușcaș () [Corola-website/Science/312568_a_313897]
-
-Camerele Comune (art.86 - art.111) Partea a VI-a -Demnitarii independenți ai Republicii (art. 112-121) Partea aVII-a -Serviciul public (art.122- art.128) Partea a VIII-a -Puterile Republicii (art. 129 -art. 132) Pratea a IX-a -Curtea Constituțională Supremă (art. 133- art.151) Partea aX-a -Înalta curte și curțile subordonate (art.152 -art. 164) Partea a XI-a Prevederile financiare (art.165 -art.168) Actele și documentele legislative trebuie publicate în ambele limbi. Ciprul are un sistem
Constituția Ciprului () [Corola-website/Science/312581_a_313910]
-
al doilea război mondial, Cehoslovacia, care fusese sub control german, revenea la Constituția întocmită înainte de război. Apoi, după preluarea puterii de către partidul comunist, au fost adoptate noi Constituții, în 1948 și 1960. Între altele, partidul comunist a eliminat rolul Curții Constituționale și și-a proclamat propriul rol conducător. După îndepărtarea partidului comunist de la conducere, s-a revenit la democrație. La 25 noiembrie 1992, prin votul Parlamentului Cehoslovaciei, s-a hotărât constituirea a două republici independente, Cehia și Slovacia. În Cehia au
Constituția Republicii Cehe () [Corola-website/Science/312762_a_314091]
-
două camere. Puterea președintelui are ca scop garantarea stării de siguranță și normalitate între organele de decizii și activitatea lor. Președintele este cu guvernul într-o relație de parteneriat. Puterea juridică Independența pentru puterea juridică este exprimată cu putere. Curtea Constituțională are misiunea să vegheze asupra respectării și afirmării drepturilor fundamentale ale cetățenilor; Ea deasemenea supraveghează cadrul legislativ, cât și raporturile dintre reglementările legale și prevederile din constituție. Ea are funcția și să verifice desfășurarea corectă a procesului de alegere a
Constituția Republicii Cehe () [Corola-website/Science/312762_a_314091]
-
pe 2 iunie 1946 a fost un eveniment de primă importanță în istoria Italiei contermporane. Până în 1946, Italia a fost în mod oficial o monarhie constituțională (Regatul Italiei) condusă de Casa de Savoia. În deceniul al treilea al secolului trecut, Benito Mussolini a impus dictatura fascistă în Italia, după Marșul asupra Romei din 28 octombrie 1922. Mussolini a aliat țara cu Germania Nazistă, alături de care a
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
sau trebuia ales prin vot popular. Șeful statului, în ambele cazuri, ar fi trebuit să fie cel care numea membrii guvernului, dar nu ar fi guvernat personal. Democrația nu era un concept nou în politica italiană. Regatul Piemontului devenise monarhie constituțională odată cu reformele liberale ale regelui Carlo Alberto de Savia - „Statutul Albertino” din 1848. Până în 1946 Italia era o monarhie constituțională, bazată pe statutul albertin: aparatul de conducere al statutului era cunoscut ca și Coroana iar conducătorul purta titlul de rege
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
guvernului, dar nu ar fi guvernat personal. Democrația nu era un concept nou în politica italiană. Regatul Piemontului devenise monarhie constituțională odată cu reformele liberale ale regelui Carlo Alberto de Savia - „Statutul Albertino” din 1848. Până în 1946 Italia era o monarhie constituțională, bazată pe statutul albertin: aparatul de conducere al statutului era cunoscut ca și Coroana iar conducătorul purta titlul de rege al Italiei. Deținera Coroanei era transmisă în mod ereditar, conform legii de succesiune dinastică. În 1946 Italia devine Republică, deținând
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
în afara legii, nu au fost înlăturate de istorici constituind obiectul revendicărilor monarhiștilor. Pe data de 2 iunie 1946 se alegea de către cetațenii italieni(și femeile care votau pentru prima dată)atât forma de organizare a statului cât și membrii Adunării Constituționale ce trebuiau sa elaboreze Constituția. Constituția Italiei înainte de 1946 era elaborată de statul Albertin adoptată în 1848 de Carlo Alberto de Savoia,rege al Sardiniei. În 1861 ca urmare a unificării Regatului Sardiniei, a fost succedat Regatul Italiei, statul nu
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
ambele teritorii și în toată peninsula erau aplicate metode ale Poliției de Stat, reprimând atât în Nord cât și în sud protestele. Din punct de vedere juridic se observă că ambele teritorii se aflau în condiții de suspendare a regimului constituțional: în sud eliminare fascismului din administrașia publică și frecuperarea sistemului liberal, în nord nu a intrat niciodată în vigoare un sistem constituțional datorită naturii dictatoriale impuse de guvernul german. Căderea fascismului a deschis posibilitatea de formare, de reconstituire a partidelor
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
Din punct de vedere juridic se observă că ambele teritorii se aflau în condiții de suspendare a regimului constituțional: în sud eliminare fascismului din administrașia publică și frecuperarea sistemului liberal, în nord nu a intrat niciodată în vigoare un sistem constituțional datorită naturii dictatoriale impuse de guvernul german. Căderea fascismului a deschis posibilitatea de formare, de reconstituire a partidelor libere, distrugând interdicția dictatorială. S-au grupat în jurul unor figuri istorice și carismatice, nuclee politice ce au dat o nouă viață mișcărilor
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
stânga ai fascismului, care au ieșit din clandestinitate. Regele și guvernul Badoglio au fost nevoi să se refugieze în zona ocupată de aliați în sud. Cu o jumate din Italie ocupată de germani, iar restul în mâinile aliaților, restaurarea drepturilor constituționale a fost amânată datorită dezordinior din țară. Partidele din epoca prefascistă, care fuseseră interzise și trecuseră în clandestinitate, și-au reluat activitatea, intrând în legătură cu populația din regiunile de sub controlul aliaților. Relațiile dintre partide și balanța puterii dintre ele au fost
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
încoronarea lui Henric la Kraków. La mijlocul lunii iunie 1574, după ce a aflat de moartea fratelui său, regele Carol al IX-lea al Franței, Henric a părăsit Polonia și s-a întors în Franța. Absența lui Henric a provocat o criză constituțională pe care Parlamentul a încercat să o rezolve notificând-l pe Henric că tronul lui va fi pierdut dacă nu se va întorce din Franța până la 12 mai 1575. Neîntoarcerea sa a determinat Parlamentul să declare tronul vacant. Scurta domnie
Henric al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/312075_a_313404]
-
că PLDM intenționează să rămână fidel programului de guvernare asumat odată cu constituirea coaliției de guvernământ. La 5 martie 2013, Guvernul condus de liderul PLDM, Vlad Filat, a fost demis cu votul PDM și PCRM, iar la 22 aprilie 2013, Curtea Constituțională decide că Vlad Filat nu mai are dreptul să mai candideze la funcția de premier. La 14 mai 2013, Biroul Politic al PLDM a luat decizia de a-l înainta pe prim-vicepreședintele partidului Iurie Leancă, la funcția de prim-
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
avut loc Adunarea de constituire a a Grupului de Inițiativă pentru desfășurarea Referendumului republican privind modificarea Constituției. În termenul stipulat de legislație au fost colectate peste 224 176 de semnături în favoarea inițierii Referendumului. Acest număr de semnături, pornind de la norma constituțională, este suficient pentru inițierea referendumului. Dar, pentru a bloca inițiativa de modificare a Constituției, la finele campaniei de colectare, CEC, speculând o lacună din Constituție, a anunțat că sunt necesare 340 000 de semnături pentru inițierea referendumului. În aceste condiții
Partidul Liberal Democrat din Moldova () [Corola-website/Science/312085_a_313414]
-
criticii vocali ai USL. A candidat din partea ARD la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, într-un colegiu din județul Cluj, fiind susținut de personalități ale PD-L, precum Monica Macovei și Cristian Preda. Printre proiectele sale se numărau reforma constituțională, regionalizarea și reforma sistemului de învățământ. În ciuda obținerii uni procent mai mare decât media națională a Alianței România Dreaptă, Papahagi nu a dobândit un mandat de deputat la redistribuire. La începutul lui octombrie 2012 și-a atras critici în urma unei
Adrian Papahagi () [Corola-website/Science/312201_a_313530]
-
din satul Rădenii Vechi, raionul Ungheni. Urmează între anii 1967-1972 studii superioare la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, pe care o absolvește tot cu diplomă de merit. A obținut ulterior titlul științific de doctor în drept constituțional (2003). După absolvirea facultății, este angajată consultant superior la Ministerul Justiției, apoi profesează ca judecător și președinte al Judecătoriei raionului Ungheni (1973-1984). În anul 1984 este transferată ca judecătoare la Judecătoria Supremă a RSSM (care s-a transformat în anul
Valeria Șterbeț () [Corola-website/Science/312219_a_313548]
-
de Justiție și președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (2001-2005). În anul 2005 a fost reconfirmată ca președinte al Curții Supreme de Justiție. La data de 15 februarie 2007, Valeria Șterbeț a fost numită în funcția de judecător al Curții Constituționale a Republicii Moldova pentru un mandat de 6 ani. Ea deține gradul superior de calificare al judecătorului. În perioada în care a lucrat la Curtea Supremă de Justiție, Valeria Șterbeț a participat la elaborarea legislației naționale a Republicii Moldova. Ea a participat
Valeria Șterbeț () [Corola-website/Science/312219_a_313548]
-
Belgiei, unde această limbă este vorbită sub forma variantei flamande. Olandeza ("Hollands" în neerlandeză) este doar un dialect a limbii neerlandeze, vorbit în partea vestică a Țărilor de Jos. Dialectul olandez și cel brabantin sunt cele mai vorbite din monarhia constituțională a Țărilor de Jos. Termenii de „flamandă” și „olandeza” sunt utilizați de lingviști pentru a desemna dialectele sau regionalismele. În Evul Mediu, limba era cunoscută sub numele "Dietsc" sau "Duutsc", echivalentul istoric al germanei ("Deutsch"), care însemna simplu „limba poporului
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]