15,536 matches
-
a membrilor comunității, precum și întrebările asupra aspectelor structurii de interese și comunicare în procesul de intervenție socială își găsesc răspunsul în lucrarea Cunoaștere incomodă. Intervenții sociale în comunități defavorizate în România anilor 2000 (Editura Printech, București 2004) Lucrarea, a cărei autoare este Cosima Rughiniș, oferă o perspectivă participativă asupra intervenției sociale, ilustrând „corespondența dintre poziția socială a unei persoane în procesul de intervenție, pe de o parte, și cunoașterea la care are acces și pe care o folosește în acțiunea sa
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acțiunea sa, pe de altă parte”. Interviurile prezentate în lucrare ilustrează asimetria de informații dintre populație și administrația locală, ceea ce afectează participarea la decizii și modalitatea de adecvare a suportului oferit la nevoi. Lucrarea are la bază cercetări realizate de autoare în comunitățile locuite în mare majoritate de către rromi; deprivarea extremă și mecanismele de excluziune socială a populației de rromi face ca analiza să permită explorarea relației dintre obstacolelor ce pot apărea în procesele de intervenție. Autoarea trage atenția asupra situațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
bază cercetări realizate de autoare în comunitățile locuite în mare majoritate de către rromi; deprivarea extremă și mecanismele de excluziune socială a populației de rromi face ca analiza să permită explorarea relației dintre obstacolelor ce pot apărea în procesele de intervenție. Autoarea trage atenția asupra situațiilor dificile care pot apărea pe parcursul intervenției sau în procesul de implementare a măsurilor de politică socială, aducând în discuție consecințele stigmatizării asupra implementării politicilor publice. Lucrarea prezintă interviuri care permit răspunsuri la trei întrebări listate de către
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
trage atenția asupra situațiilor dificile care pot apărea pe parcursul intervenției sau în procesul de implementare a măsurilor de politică socială, aducând în discuție consecințele stigmatizării asupra implementării politicilor publice. Lucrarea prezintă interviuri care permit răspunsuri la trei întrebări listate de către autoare: implicarea sau evitarea intervenției; implicarea în decizia persoanelor asistate sau acționarea în numele lor; structurarea intervenției la nivel individual sau comunitar. Lucrarea se impune prin crearea unei viziuni participative a partenerilor (funcționari publici, voluntari, beneficiari etc.) în intervenția socială, în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a partenerilor (funcționari publici, voluntari, beneficiari etc.) în intervenția socială, în condițiile în care partenerii sunt diferiți prin „diversitate existențială: ei sunt inegali ca acces la resurse și diferiți ca experiență și filosofie de viață”. Lucrarea se adresează, după cum spune autoarea, „studenților în științele umane”, dar, considerăm noi, și specialiștilor care doresc să se implice în intervenția socială în comunitățile defavorizate. Ana Rădulescu Configurația socială a asigurărilor de sănătate Configurația socială a asigurărilor de sănătate, apărută la Editura Pinguin Book, București
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
titluri”), șomajul intelectual, obscurantismul etc. Nemulțumirile față de mersul greșit al societății răsuflă în zeci de opere și în comentariile lor. Am să dau un singur exemplu, un paragraf dintr-o cronică teatrală despre „Morișca” băcăuanului Ion Luca. „în general - remarca autoarea acestui text - toate personajele, chiar și cele ce par secundare, izbutesc prin măiestria autorului, pornind de la «morișca» lui Ionică Bîrzu, să contribuie la marea «morișcă» a răsturnării de valori și a parvenitismului, «morișcă» de care ne lovim zilnic în țara
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
După părerea ei, exprimată în mai multe articole, prostituția, „această breaslă blestemată”, e vinovată de „întîrzierea sau nimicirea căsătoriilor”, de degenerarea speciei, de scăderile demografice („împuținarea omenirei”), de înmulțirea celibatarilor 7). Cauza pentru care femeia ajunge „o marfă vînzătoare” - crede autoarea - e „luxul” și o anume derută a opiniei publice: „Azi, Phrynéele [plural format după numele unei celebre curtezane din antichitatea greacă - n. m.] noastre - se indignează ea - capătă saluturi respectuoase pe stradă; și cînd trec pe trotuare, în loc să fie gonite
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2 lei, curățatul unui coș de sobă 90 de bani”4). Clientela îi aducea: „în 1906 - 5039 lei, în 1907 - 4439, în 1908 - 10980, în 1909 - 14000 lei”5). Descreșterea leului se accentuează în timpul războiului. La 6 decembrie 1916, aceeași autoare, care acum conducea Spitalul Colțea din Capitală, scrie: „Mă duc la fabrica «Viața»: cu greutate obțin două lăzi cu galeți și 20 kg făină. Aud acolo că unii din cei mari au vîndut brînza cu 2,40 și cer negustorilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
îngrijită de Nedic Lemnaru, Casa Editorială „Gîndirea”, 1991, p. 196) Calistrat Hogaș e transportat de la Roman la Piatra Neamț într-un „sicriu de zinc”. (Sidonia C. Hogaș, Tataia. Amintiri din viața lui Calistrat Hogaș, Ediție critică, revăzută și completată după dorința autoarei de Alexandrina Bostan , Ed. Crigarux, 2000, p. 189 ) Corpul defunct al doctorului George Assaky e văzut de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I, ediția. cit., p. 219) în poezie, „sicriele de plumb”, „de aramă” intră odată cu Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la fel de prețios și pasionant ca acela din volumul Sertar (2004). D-l Gheran fusese cu două zile înainte la Casa Bacovia, la sărbatorirea Agathei Grigorescu-Bacovia (n. 8 martie 1895), unde despre aceasta vorbise, „peste o oră”, Tudor Opriș: puțin despre autoarea Mugurilor cenușii și mai mult despre sine, acuzînd reaua-credință și ingratitudinea criticilor și istoricilor literari. Fiu al generalului Opriș din vecini, acesta a fost „lansat” de Bacovia, cu care, acum, după observația d-lui Gheran, seamănă izbitor fizic. Cinci minute
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sau nu există la Biblioteca „M. Eminescu” din Iași. Răspunsul: biblioteca e închisă! Nina a întrebat, la rîndul ei, pe d-na Marina Ionescu și pe alte „cucoane” de la Catedra de Franceză, dar degeaba: nimeni n-a auzit de această autoare! Am apelat, apoi, la Nicu Nicolescu (de obicei săritor, amabil). Nu poate să meargă la Biblioteca Academiei fiindcă o veghează pe maică-sa, care e grav bolnavă. Dacă aș însuma minutele de convorbiri telefonice cu unii, cu alții, ar fi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
antice mai curând decât a femeilor moderne îndrăgostite. Femeile din ultima generație, așteptându-se la o altă Virginia Woolf, Radclyffe Hall, Sylvia Townsend Warner sau cel puțin la o Edith Wharton de mâna a doua, nu voiau să adopte o autoare care părea a fi o misogină ipocrită: care proclama așa cum face ea, că femeile nu ar putea face obiectul marii literaturi în timp ce ea însăși dorea cu înfocare femei 3. O recentă evaluare menționează pe scurt acest punct de vedere: "nu
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nu o va face vreodată. Cu toate acestea, realitatea era că produsese capodopera sa în foiletoane timp de un deceniu (1957-1967), în nord-estul Americii. De acolo era trimisă la Gallimard, la Paris, după o bătălie de doi ani pe care autoarea o purtase cu editura Plon. Gallimard a publicat-o pe 8 mai 1968, cu doar câteva zile înainte ca studenții să ia cu asalt Malul Stâng și să aducă Parisul într-un punct mort. În semn de apreciere, Gallimard a
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
în maniera în care bărbații fuseseră percepuți psihologic de-a lungul timpului. Nu era nimic lipsit de vlagă sau pasiv în ceea ce privește senzația lăsată de carte spuneau ei. Principala lor nemulțumire era că îi lipsea sentimentul că această carte era rece. Autoarea însăși este prima care va recunoaște că lui Zenon îi lipsește afecțiunea și emoția atunci când e să fie comparat cu înaintașul lui grec, Hadrian. Mulți critici i-au considerat duri atât pe Zenon cât și pe Hadrian. A citit cronicile
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
o recenzie a biografiei lui Josyanne Savigneau. Marguerite Yourcenar în România Parcursul unui scriitor într-o cultură străină este urmărit, de obicei, începând cu traducerile textelor sale. Cazul de față impune acest dintâi popas cu atât mai mult cu cât autoarea Memoriilor lui Hadrian, cititoare în mai multe limbi vechi și moderne, a publicat tălmăciri franceze din feluriți poeți și prozatori. În zona aceasta, a transpunerilor din opera yourcenariană, e ușor de observat că preferințele au mers către volumele definitorii cele
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
tălmăciri franceze din feluriți poeți și prozatori. În zona aceasta, a transpunerilor din opera yourcenariană, e ușor de observat că preferințele au mers către volumele definitorii cele de ficțiune în proză, traduse în totalitate, cu excepția unicului text repudiat chiar de autoare, La Nouvelle Eurydice; în intervalele dintre acestea, apăreau cele trei tomuri din cronica de familie, una din cărțile de eseuri și alta, de interviuri. A reda anumite unități lexicale (ca arhaismele sau termenii cu valoare etimologică marcantă), a răspunde dificultăților
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
căutători ai echivalențelor românești. Iată numele lor, în ordinea apariției: Sanda Oprescu (Piatra filozofală, Univers, București, 1971 [L'Œuvre au Noir 1968]), Mihai Gramatopol (Memoriile lui Hadrian, Cartea românească, București, 1983, Humanitas, București, 1994 [Mémoires d'Hadrien,1951]), Angela Cismaș (autoare a triplei traduceri din Labirintul lumii: Amintiri pioase, Arhive ale Nordului, Univers, București, 1986 [Le Labirynthe du monde: Souvenirs pieux,1974, Archives du Nord, 1977]), Ce? Eternitatea, Univers, București, 1993 [Quoi?L'Eternité, 1988]), Petru Creția (Povestiri orientale, Humanitas, București
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
identității: viziune și destin, bazată pe ideea că desăvârșirea vine din diferență. Astfel, Hadrian nu e doar vocea care povestește, ci și expresia unei conștiințe răspunzătoare de destinul celorlalți, prioritar ideologică, în timp ce, dominant simbolice, imaginile din Piatra filozofală prelungesc identitatea autoarei, transformată în viziune asupra destinelor 8. Odată schițată această panoramă a tipurilor de analiză a operei yourcenariene la care trebuie adăugate numeroase lucrări de licență, disertații de masterat și teze de doctorat , ne putem opri la trăsăturile cele mai frecvent
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
S. Iosifescu 20, apoi de Angela Cismaș, care a deosebit, urmând modelul lui Philippe Lejeune, felurite variante de pact autobiografic și de funcții ale lor în Labirintul lumii: mai multe atitudini, supuse unui echilibru fragil, garantează efortul de sinceritate al autoarei, care ajunge la o poziție de identificare perfectă, manifestată ca un apocrif 21. Oricum, efectul fiecărui text asupra cititorului este un sentiment al autenticității, al deplinătății umane, iar o asemenea performanță se explică în opinia generală a interpreților prin ralierea
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
scurtei povestiri Cum a fost salvat Wang-Fo 23. Mai pe larg, adică referindu-se la întregul volum Obolul visului, Sorin Lavric vedea în arta de a sugera o nouă metodă care "filtrează și dezinfectează viața", realitatea neputând fi trăită de autoare decât drept pretext pentru scris; în fond, construit doar pe mărturii evazive și dând sentimentul absenței de acțiune, textul insistă mai mult pe atomsfera de tristețe, ceea ce înseamnă că Yourcenar nu este o romancieră, ci o prozatoare pricepută la juxtapunea
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cazul motivului oglinzii 27 ori al călătoriei 28. Pe drept cuvânt, Radu Toma a disociat scriitura yourcenariană de cea a lui Michel Tournier, care nu revine la textele vechi decât pentru a se depărta mai mult de ele: spre deosebire de acesta, autoarea Memoriilor lui Hadrian înțelege să le consolideze, să le fixeze în memoria noastră. În rest, romanciera n-a provocat multe evaluări de tip comparativ, ci mai degrabă aprecieri izolate marcate de admirație. Un scurt reproș de incapacitate a construirii personajelor
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
evaluări de tip comparativ, ci mai degrabă aprecieri izolate marcate de admirație. Un scurt reproș de incapacitate a construirii personajelor, explicată prin grija acordată exclusiv refacerii atmosferei în Piatra filozofală 29, n-a modificat atitudinea generală de respect în fața erudiției autoarei și a instrumentelor sale stilistice: criticii noștri au fost impresionați de preocuparea sa pentru edificarea cititorului și, de aici, de mijloacele utilizate pentru a-l convinge, de tonul ei atât de adecvat. Între alții, Dan Hăulică a înțeles această "lizibilitate
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de Grinker și Spiegel). A.M. Rochehlave-Spenlé pune accentul pe rolul personalității căreia îi acordă, în definirea conflictului, două atribute: de desfășurare a unor motivatii incompatibile, și factor principal de rezolvare a conflictelor. Sub influența ideilor lui P. Janet asupra conflictului,autoarea frar cpza analizează cu pătrundere dinamica raporturilor dintre cele două aspecte ale conflictului - intersubiectiv și intrasubiectiv - care, la prima vedere, par distincte, dar care nu încetează, să interconditioneze, analiza unuia neputându-se realiza corespunzător, decât prin considerarea celuilalt. Pupă H.H.
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
la reviste literare considerate de prim raft), încercând să coaguleze măcar numele poeților și criticilor celor mai bine cotați din arealul respectiv. O istorie a poeziei românești contemporane. (Pe) Centri și sfere de influență rămâne, totuși, o promisiune pe care autoarea și-o face în primul rând sieși, abia apoi liricii actuale, pe nedrept rămase (iarăși orice s-ar spune) în umbra prozei, a criticii și a genurilor de frontieră. Emanuela Ilie Notă la ediția a II-a Față de prima ediție
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
personal, datorită unei permanente supravegheri a discursului (Traian T. Coșovei observa, pe bună dreptate, că poemele Marianei Codruț sunt emanate "din straturile de adâncime ale conștiinței și mai puțin din șisturile înflăcărate ale epidermei"). Într-o confesiune liminară din Schiță..., autoarea și mărturisește direct preocuparea pentru controlul rațiunii asupra afectului: o parte din mine trăiește/ (mai exact, secretă bucuria,/ angoasa, ura),/ cealaltă veghează, măsoară,/ cântărește semnificația / aurul, rebutul" (între). Orice detracare în sensul supralicitării angoasei ori sentimentalismului fad, orice diluție expresivă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]