15,099 matches
-
are următoarele obiective: I) Anamneza bolnavului, a familiei acestuia sau a altor persoane din anturajul său și care constă din următoarele: 1) Stabilirea antecedentelor familiale ale bolnavului, în special cele de ordin patologic privind următoarele aspecte: a) antecedente directe (părinți, bunici); b) antecedente colaterale (unchi, mătuși, veri, frați, surori); c) descendenți (copii). 2) Cunoașterea antecedentelor personale ale bolnavului, insistându-se în mod special asupra celor de ordin patologic: a) nașterea (sarcină dorită, accidentală, nedorită, născut la termen, prematur, sarcină gemelară, complicații
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
principalele surse de venit sunt ajutorul social și alocația copilului, tatăl nefiind angajat cu carte de muncă în domeniul construcțiilor. 1.6. Condițiile de viață ale elevului: Familia locuiește într-una din camerele unei case naționalizate. În același imobil locuiesc bunica și alte două surori ale mamei. Acestea din urmă sunt căsătorite și au 2, respectiv 3 copii minori. Spațiul locativ nu este amenajat și nici dotat cu cele necesare pentru ca elevul să beneficieze de condiții optime de învățare sau de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
conectat la Internet, televizor cu D.V.D., combină audio etc. 1.7. Climatul educativ din cadrul familiei: Bunicii fetei sunt interesați de instruirea și educarea copilului, însă posibilitățile acestora sunt limitate. Deși îi acordă elevei o atenție sporită, uneori exagerată chiar, autoritatea bunicilor este drastic redusă. M. R. Refuză să își facă temele atunci când i se solicită acst fapt, iar ieșirile împreună cu bunici sunt inexistente. Astfel, atunci când bunicii doresc să meargă împreună cu copilul la teatru, muzee ori alte instituții culturale, aceasta refuză, invocând
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
instruirea și educarea copilului, însă posibilitățile acestora sunt limitate. Deși îi acordă elevei o atenție sporită, uneori exagerată chiar, autoritatea bunicilor este drastic redusă. M. R. Refuză să își facă temele atunci când i se solicită acst fapt, iar ieșirile împreună cu bunici sunt inexistente. Astfel, atunci când bunicii doresc să meargă împreună cu copilul la teatru, muzee ori alte instituții culturale, aceasta refuză, invocând faptul că îi este rușine cu dânșii. 1.8 Influențe extrafamiliale: Eleva M. R. obișnuiește să se joace singură, evitând
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
o ceartă mereu, spunându-i că pe vremea lor era altfel. Nici la școală nu se mai simte la fel de bine ca până atunci deoarece realizează că nu mai este la fel de bine pregătită. În lipsa mamei, care o îndruma la efectuarea temelor, bunica este cea care o supraveghează și o ceartă pentru fiecare greșeală comisă. b. Dialog cu mama Mama elevei se simte responsabilă pentru situația în care se află propria fică. Recunoaște faptul că motivul principal al apariției tulburărilor de comportament îl
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
și bani, însă fetița nu a fost impresionată niciodată de darurile primite. Din discuțiile cu mama elevei reiese faptul că bunicii încearcă să suplinească rolul părinților, însă vârsta înaintată nu le permite să îi suplinească. A încercat să discute șicu bunicii, încercând să le explice că încercarea lor exagerată de a ține lucrurile sub control degenerează și autoritatea lor în fața copilului este tot mai deteriorată, însă ei nu reușesc să își stăpânească această dorință. c. Dialog cu bunica Bunica precizează că
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
să discute șicu bunicii, încercând să le explice că încercarea lor exagerată de a ține lucrurile sub control degenerează și autoritatea lor în fața copilului este tot mai deteriorată, însă ei nu reușesc să își stăpânească această dorință. c. Dialog cu bunica Bunica precizează că ea își dorește să o ajute cât de mult poate pe M.R., însă aceasta nu îi acceptă sprijinul. Se plânge de faptul că fetița nu o ascultă niciodată, făcând tot ceea ce poftește. Recunoaște că nu o poate
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
discute șicu bunicii, încercând să le explice că încercarea lor exagerată de a ține lucrurile sub control degenerează și autoritatea lor în fața copilului este tot mai deteriorată, însă ei nu reușesc să își stăpânească această dorință. c. Dialog cu bunica Bunica precizează că ea își dorește să o ajute cât de mult poate pe M.R., însă aceasta nu îi acceptă sprijinul. Se plânge de faptul că fetița nu o ascultă niciodată, făcând tot ceea ce poftește. Recunoaște că nu o poate îndruma
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
făcând tot ceea ce poftește. Recunoaște că nu o poate îndruma în rezolvarea sarcinilor de lucru primite ca temă și susține că este dispusă să îi aducă meditator, dacă situația o cere. Despre zilele când M.R. refuză să meargă la școală, bunica susține că aceasta invocă diverse probleme medicale și nu poate să o oblige să fecventeze cursurile atâta timp cât suspiciunea existenței unor boli nu este eliminată. VI. Analiza datelor și stabilirea ipotezei Tulburările de comportament și de relaționare ale elevei M. R.
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
să o oblige să fecventeze cursurile atâta timp cât suspiciunea existenței unor boli nu este eliminată. VI. Analiza datelor și stabilirea ipotezei Tulburările de comportament și de relaționare ale elevei M. R. sunt consecința deciziei părinților de a lăsa copilul în grija bunicilor. Privată de sprijin emoțional, eleva nu reușește să găsească în bunici un sprijin de nădejde, considerându-i mai degrabă dușmani.Această frustrare emoțională a generat comportamente deviante, M. R. fiind incapabilă să gestioneze foarte bine emoțiile negative. Ipoteza: Dacă se
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
nu este eliminată. VI. Analiza datelor și stabilirea ipotezei Tulburările de comportament și de relaționare ale elevei M. R. sunt consecința deciziei părinților de a lăsa copilul în grija bunicilor. Privată de sprijin emoțional, eleva nu reușește să găsească în bunici un sprijin de nădejde, considerându-i mai degrabă dușmani.Această frustrare emoțională a generat comportamente deviante, M. R. fiind incapabilă să gestioneze foarte bine emoțiile negative. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
3. Metode și strategii Demersul prin care se încearcă ameliorarea tulburărilor de comportament prespune: discuții individuale și de grup; dezbateri cu întreaga clasă; vizite la domiciliul elevei. VIII. Implementarea planului de acțiune În timpul unei întâlniri la care au participat mama, bunica, consilierul școlar, învățătoarea și eleva M.R, acesta din urmă a acceptat să încerce să atingă obiectivele pe termen scurt. Pentru aceasta, au fost stabilite cu precizie sarcinile ce revin fiecăruia. Pincipalele responsabilități ale elevei vizează: a. participarea la activitățile
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
său și-au efectuat temele. d. participarea la ședintele de consiliere o dată pe săptămână vor avea loc ședințe de consiliere în cabinetul școlar, la care M. R va trebui să participe; o dată pe lună va participa la aceste ședințe și bunica elevei. e. participarea la activități extracurriculare pentru o mai bună gestionare a timpului liber, eleva M. R. va participa la activitățile extracurriculare organizate la nivelul clasei de elevi (Clubul Olimpicilor, Clubul Ecologiștilor, excursii și drumeții, vizite etc.); eleva va fi
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
afecțiune cauzată de plecarea părinților în străinătate. X. Concluzii . După cum mărturisise și ea, principala cauză a comportamentului său o reprezenta lipsa de atenție și afecțiune suferită în urma plecării părinților săi în străinătate, precum și imposibilitatea de a comunica eficient cu proprii bunici. O consecință directă a despărțirii periodice de părinții săi a fost cea a privării copilului de afectivitatea parentală și de supravegherea necesară dezvoltării normale a acestuia. În aceste condiții, efectele negative în plan comportamental nu au întârziat să apară. Încercarea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
1979) și Viața prin hublou (1986), ambele scrieri autobiografice compuse dintr-o succesiune de capitole (povestiri) cvasiautonome, reprezintă adevărata ei realizare literară. Bine lucrate, cu umor și vervă descriptivă sau cu emoție, paginile memorialistice învie personaje (dintre care se distinge Bunica), peisaje și interioare din copilărie și adolescență. Mediul târgului de provincie sau acela al cartierului bucureștean la început de secol XX sunt surprinse cu un ochi proaspăt, atent la detaliul de epocă, în ceea ce are el savuros, pitoresc. Notația realistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
ș.a. Prima carte, Trepte, îi apare în 1944. Poezia lui P. se resimte de experiența simbolistă. Lumea copilăriei, trecutul, amintirea - teme recurente în operația de excavare arheologică a eului liric - prind corp prin evocarea, similipillatiană, a toamnelor, viei, gutuiului, a bunicilor, ca și a universului formativ livresc (Hans Christian Andersen, Frații Grimm, Walter Scott, romanticii francezi). Evocarea, mizând mai mult pe muzicalitate decât pe imaginea vizuală, e mai pregnantă în rememorarea anotimpurilor, percepute în tradiția vergiliană a lui Vasile Alecsandri, însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
pozitivă: care este diferența? Cinci indicii simple care arată când este prezentă întărirea negativă Întărirea negativă și iluzia deținerii controlului Întărire negativă și control 7. Obținerea realizării depline prin întărire pozitivă Cum arată întărirea pozitivă? Tipuri de întărire pozitivă Regula bunicii Studiu de caz Surse de întărire pozitivă 8. Diminuarea comportamentului nedorit - intenționat sau altfel Pedeapsă și penalizare - stoparea comportamentului nedorit Diferite lovituri... Pedeapsa nu rezolvă niciodată problema Revenirea Eliminarea - nonacțiunea schimbă comportamentul 9. Folosirea eficientă a stimulilor Greșeli obișnuite în
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
întăritori pot fi identificate stând de vorbă cu oamenii sau, și mai bine, ascultându-i. Din păcate, suntem atât de ocupați să le spunem oamenilor ceea ce vrem, încât nu ne mai rămâne timp să ascultăm și ceea ce vor ei. Regula bunicii Psihologul David Premack a descoperit în cursul cercetărilor sale că, atunci când oamenii au posibilitatea de a alege lucrurile pe care să le facă, ceea ce aleg poate fi folosit drept factor întăritor pentru comportamentele care nu au fost alese. Descoperirea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
facă, ceea ce aleg poate fi folosit drept factor întăritor pentru comportamentele care nu au fost alese. Descoperirea lui se numește „principiul lui Premack”. Acesta a fost tradus într-o formă mai simplă de Ogden Lindsley, care l-a numit „regula bunicii”. Regula bunicii spune că, „dacă mănânci legumele, primești desert”. Cei mai mulți copii aleg destul de rar să mănânce legume. Desertul este însă o alegere cu frecvență crescută. Când alegerea cu frecvență crescută este condiționată de alegerea cu frecvență scăzută, copiii nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
aleg poate fi folosit drept factor întăritor pentru comportamentele care nu au fost alese. Descoperirea lui se numește „principiul lui Premack”. Acesta a fost tradus într-o formă mai simplă de Ogden Lindsley, care l-a numit „regula bunicii”. Regula bunicii spune că, „dacă mănânci legumele, primești desert”. Cei mai mulți copii aleg destul de rar să mănânce legume. Desertul este însă o alegere cu frecvență crescută. Când alegerea cu frecvență crescută este condiționată de alegerea cu frecvență scăzută, copiii nu numai că vor
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
de vânzări va alege întotdeauna să meargă la marile companii, și nu la cele mici. Acest lucru ne spune că oportunitatea de a suna un client important ar putea fi folosită ca factor întăritor pentru respectivul agent de vânzări. Regula bunicii are și câteva aplicații la nivel personal. De fapt, reprezintă cea mai bună tehnică de organizare a timpului la ora actuală. Iată cum funcționează. Faceți o listă cu toate lucrurile pe care trebuie să le faceți. Aranjați-le în ordine
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
să vă opriți până ce nu au fost îndeplinite toate sarcinile, iar dacă vă opriți la mijloc, abia așteptați să vă reluați munca. Studiu de caz Gary Lorgan, șef de departament la Kodak’s Image Loops and Sundries, a testat regula bunicii. The Image Loops and Sundries Department produce cârlige de prindere pentru copiatoarele Kodak’s Ektaprint. Lorgan a observat că operatorilor din departamentul său le plăcea să lucreze la proiecte speciale, de obicei activități de grup axate pe îmbunătățirea calității produselor
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
a rămas în urma cantității, operatorii au realizat zilnic verificări aleatorii ale calității și au marcat și aceste rezultate în grafice.” De la începerea activităților de grup, a crescut producția, dar Lorgan vede acest lucru ca pe un beneficiu colateral al regulii bunicii. Este mulțumit de creșterea producției, dar remarcă faptul că „scopul nostru principal nu este să mărim productivitatea, ci să o menținem și ce sporim calitatea”. Îmbunătățirile operaționale făcute de echipe constituie adevăratul atu în operațiunile de zi cu zi. „Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
lucru în această privință este că îmbunătățirile s-au obținut pe baza ideilor lor și, la sfârșit, se simt mulțumiți.” Surse de întărire pozitivă După cum am spus mai devreme, întărirea pozitivă abundă la locul de muncă. Așa cum a demonstrat regula bunicii, sursele pot proveni chiar din munca însăși. Dar pot veni și din partea colegilor, supervizorilor și managerilor, precum și din mediul înconjurător. Întărire centrată pe muncă. Sintagma condiționare operantă a fost introdus de Burrhus Frederik Skinner pentru a explica principala modalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
fost niciodată) problema în cauză. Ceea ce trebuie regândit ranjat în procesul muncă este întărirea pozitivă. Găsirea modalităților de a motiva munca însăși este un prim pas foarte important, care ar trebui să fie făcut de orice manager și supervizor. Regula bunicii merită să fie încercată. În capitolul 20, vă voi da câteva îndrumări suplimentare privind modalități le de a) faceți munca mai motivantă. Cu toate acestea, chiar dacă munca este motivată, rareori va fi suficient pentru a obține rezultate maxime de la angajați
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]