15,443 matches
-
și alte cereale), culturi proteice (mazăre, fasole de câmp, bob, lupin dulce și linte), plante industriale (floarea-soarelui, rapiță, soia convențională, în și cânepă pentru fibră, tutun, în pentru ulei, plante medicinale, alte plante industriale), rădăcinoase (sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr), cartofi, legume proaspete, căpșuni, pepeni, flori și plante ornamentale, plante de nutreț, loturi semincere, alte culturi pe teren arabil. Parcela cultivată trebuie să fie de minimum 0,3 hectare. ... (2) Culturile permanente și pajiștile permanente nu fac obiectul acestei scheme de
ORDIN nr. 246 din 23 aprilie 2008 (*actualizat*) privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249388_a_250717]
-
ovăz]]) și fructe de pădure ([[afin]]e, [[Merișor (plantă)|merișoare]], [[zmeură]] și [[cătină albă]]). Laptele și lactatele sunt utilizate adesea ca alimente, băuturi sau ingrediente. Diferite rădăcinoase sunt folosite în bucătăria tradițională, dar au fost înlocuite în mare parte cu cartoful după introducerea lui în secolul al XVIII-lea. Conform statisticilor, consumul de carne roșie a crescut, dar finlandezii încă consumă mai puțină carne de vită și mai mult pește și carne de pasăre decât alte popoare, în special din cauza prețurilor
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
istoriei, bucătăria estonă a depins mult de anotimp și s-a axat pe hrană țărănească simplă, fiind influențată de multe țări. Astăzi, ea cuprinde mai multe feluri de mâncare internaționale. Alimentele cu specific eston sunt pâinea neagră, carnea de porc, cartofii și produsele lactate. Tradițional, vara și primăvara, estonii mănâncă hrană proaspătă fructe, ierburi, legume și orice se culege direct din grădină. Vânatul și pescuitul sunt și ele frecvent întâlnite, deși au devenit doar hobby-uri. Grătarul în aer liber pe timpul
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din trecut, dat fiind faptul că sunt soluri tipice de silvostepă. Ele sunt cele mai fertile soluri din zonă, folosite la cultura cartofului, sfeclei de zahăr și a cerealelor. Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
a cerealelor. Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor și a cartofului. Din punct de vedere climatic municipiul Suceava se găsește în zona climatului temperat-continental de dealuri. Există anumite caracteristici ale mediului înconjurător care influențează clima orașului, precum: Evoluția vegetației confirmă și ea existența deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale orașului, diferența
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Anii primului război mondial au adus multiple greutăți în viața populației timișorene. Nivelul de trai a scăzut rapid datorită creșterii masive a prețurilor. Spre exemplu prețul pâinii a crescut de patru ori în timpul războiului, al făinii de șapte ori, al cartofilor de 14 ori. Inflația accentuată a redus drastic veniturile reale ale populației. Din cauza repetatelor rechiziții, rațiile alimentare puse la dispoziția locuitorilor au fost mereu micșorate, devin insuficiente și aduc numeroase familii în pragul foametei. Pe baza unor legi excepționale sunt
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
5% alcool; așa-numita "bere fără alcool" are între 0 și 0,5% alcool. Temperatura ideală de consumat berea este cuprinsă între 6 și 8 °C. De obicei energia berii provine din grâne, dar poate să vină și din energia cartofilor sau a mazării. Se poate spune că și japoneza sake se poate încadra în definiția berii. În Rusia, berea se încadrează oficial la categoria băuturilor alcoolice. a a apărut acum cca. 6.000 de ani. Vine cel mai probabil de la
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
Bucătăria austriacă este deci una dintre cele mai multiculturale și transculturale din Europa. Printre felurile de mâncare tradiționale austriece se numără șnițelul vienez, Schweinsbraten, Kaiserschmarren, Knödel, Sachertorte și Tafelspitz. Există și Kärntner Kasnudeln, bucăți de aluat umplute cu brânză Topfen, cartofi, ierburi și mentă, fierte și servite cu sos de unt. Kasnudeln se servesc de obicei cu salată. Bomboanele Pez au fost inventate în Austria. Berea se vinde la 0,2 litri ("Pfiff"), 0,3 litri (a "Seidel", "kleines Bier" sau
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
-26,7 °C și s-a înregistrat la 15 ianuarie 1980. Economia localității este bazată pe activității în domeniul: exploatării și prelucrării lemnului, prelucrării laptelui, comerțului cu produse agricole, pomiculturii, agroturismului, activitatea de bază rămâne însă agricultura prin cultura plantelor (cartof, porumb) și creșterea animalelor.
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
sol necorespunzătoare și slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție floristică necorespunzătoare și o producție slabă. Plantele cultivate în mod curent sunt grâul, orzul de toamnă, secara, porumbul, cartoful, trifoiul și legumele în zona de luncă.
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
prezintă nici un rol biologic. Cantitatea ingerată este de 3 micrograme pe zi în rândul adulților, iar în cazul copiilor este de 1 microgram/zi. Solurile utilizate în agricultură pot conține 0,2 ppm de mercur, pătrunzând în alimente precum morcovii, cartofii și ciupercile, acestea din urmă conținând până la 1 ppm sau mai mult. Principalul minereu de mercur, cinabrul, a fost extras în mod continuu încă din anul 415 î.Hr.; istoric, existau cinci areale miniere pentru extragerea mercurului: districtul Almeden din Spania
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
Zootehnia este ocupația predominantă, se cresc oi, vaci, porci și păsări pentru consum propriu. Bezdedenii sunt ciobani renumiți fiind găsiți cu turme în Bucegi. "Ciobănia" este o meserie respectată și foarte veche. De asemenea se cultivă pentru consum propriu porumb, cartofi, varză, fasole, etc. Se lucrează în general fără mijloace mecanizate. Pomicultura este practicată de aproape toată lumea, se produc în special mere și prune. IAS-ul din Buciumeni care se întindea și în Bezdead producea recolte impresionante de mere însă a
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
astăzi numai preșuri din cârpe vechi cu urzeală de in, cânepă sau bumbac. Datorită specificului așezării satului și a condițiilor climaterice, locuitorii comunei noastre, chiar din cele mai vechi timpuri s-au ocupat mai puțin cu agricultura. Dintre cereale, singurul cartoful și porumbul se cultivă în grădinile închise și nu departe de casă;iar dintre legume: ceapă, fasole, usturoi, varză, roșii, vinete, etc. în grădina de zarzavat în jurul locuinței. Este cunoscut faptul că majoritatea locuitorilor din comună au fost clăcași și
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
apus, mai ales de pe culmea dealurilor care fac parte din Șaua Ruginoasei. Climă este temperata. Ea este influențată de circulația curenților de aer reci și umezi din nord și de la munte favorizați de culoarul văii Șiretului. Culturile agricole tipice sunt: cartoful, sfecla furajera și de zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună parte din terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
În Horpaz se practică în general economia de subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostanei și eventual nutreț pentru animale, precum lucerna, pentru refacerea terenului. La intrarea în sat a
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostanei și eventual nutreț pentru animale, precum lucerna, pentru refacerea terenului. La intrarea în sat a fost, până în 2000, si o livadă de meri. Sătenii mai cresc animale, însă doar pentru consum propriu sau povară, sătul având un grup
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
1000 de locuitori, în totalitate romano-catolici. Sursa principala de venit a satului provine, în principal, din agricultură; zona din care face parte satul Izvoarele alături de Răchiteni . Însă tot în această zonă se obțin producții mediu spre bune de varză, morcov, cartofi, pătrunjel, țelina. După 1990 satul a fost marcat de plecările masive ale tinerilor în străinătate (în special Italia, Spania sau Irlanda). Pe rând au apărut și anumite firme cu domeniul de activitate în construcții dar cel mai mare angajator din
Izvoarele, Iași () [Corola-website/Science/301287_a_302616]
-
șocul, ș.a. Plante specifice zonei: Principala ocupație a locuitorilor din satul Muncelul de Sus o reprezintă agricultură (cultură cerealelor și a plantelot tehnice). Se cultivă cereale că: grâul, orzul, ovăzul și porumbul; iar plante tehnice: sfecla de zahăr, floarea-soarelui și cartoful. Pădurea Călugăra - situată în partea de nord a satului, iar numele ei vine de la schitul de călugări greci, ea aparținînd mănăstirilor grecești. În această pădure cea mai mare parte o ocupă arborii înalți (că fagul, urmat de carpen, stejar, cireș
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element de relief important
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
B se numără carnea de porc, ficatul de vită, anumite specii de pește (țiparul, tonul), cerealele integrale (tărâțele) și pâinea din cereale integrale (pâinea neagră, din tărâțe), orezul brun (nedecorticat), semințe de floarea-soarelui, nuci, alune, legume uscate (fasole, linte) și cartofi. Carența vitaminei B apare în special în cazul consumului excesiv de dulciuri, de orez decorticat, de alcool, și în caz de surmenaj și de boli infecțioase. Această carență determină: afecțiuni cardiace, afecțiuni cerebrale, anorexie, anxietate, astenie, confuzie mintală, depresie, diminuarea memoriei
Tiamină () [Corola-website/Science/301327_a_302656]
-
ortodocși. Astfel, numărul credincioșilor ortodocși este de 879 sau 87%. A doua comunitate ca număr este cea penticostală, cu 119 credincioși (sau 12%). Economia satului este predominant agricolă. Are suprafețe importante cultivate cu grâu. Se mai cultivă plante protejate și cartofi timpurii. În mod deosebit, la Diniaș se recoltează cantități mari de plante medicinale, în special mușețelul. Se mai practică și piscicultura în iazuri special amenajate.
Diniaș, Timiș () [Corola-website/Science/301356_a_302685]
-
25 % din producția din oțel din 1938).La pierderile economice se adaugă alte pierderi materiale. Peste 2.3 milioane de locuințe, de clădiri distruse. Orașe precum Berlinul, Dresda, Hamburg, Koln, Nurnberg erau toate grămezi de ruine.La Berlin se culitva cartoful în centru. Pierderile teritoriale erau la fel de grele,oricum mai grele și mai puțin justificate din punct de vedere etnic decât în Primul Război Mondial.Nu doar că au fost pierdute teritoriile anexate din 1938, ci noua graniță s-a fixat
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
are astăzi 50-60 de case (sau "fumuri"). Locuitorii, români,(în 01.01.2005 populația satului nomăra 121 de locuitori) se ocupă în principal cu creșterea animalelor (bovine și ovine), cultivau și mai cultivă cereale (grâu, secară, orz, ovăz, porumb) și cartofi. În sat sunt livezi cu pomi fructiferi (nuci, meri, peri, pruni, cireși, vișini), unii săteni rotunjindu-și veniturile din pomicultură. Erau câteva familii chiar înstărite cu livezi foarte frumoase: Vojei, Codrescu, Băceștii, Găndreștii, familia Nistea (desprinsă din Găndrești și Bârstănești
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
gheojghiocare a știuleților la care participau cei învecinați, prilej excelent de vorbă și de haz. Munca asta, deloc ușoară, la care participau și copii mai mărișori, se prelungea uneori până noaptea târziu la lumina slabă a unui lămpaș. Se scoteau cartofii și sfecla furajeră și se depozitau în silozuri, se puneau într-un șopron sau, mai degrabă, în pivniță. O nouă epocă, cea a cotelor Prin anii 50 ai secolului trecut, odată cu instaurarea dictaturii comuniste, satul cu rosturile lui milenare a
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
femeilor, ba nu de puține ori paza oilor peste noapte ca și mulsul și prepararea cașului revene unor fete abia ajunse la pubertate. Bărbații erau plecați la munci mai grele, precum cositul și adunatul fânului ori sapa porumbului și a cartofilor. Pe tarla, mai aproape sau mai departe de colibă, era staulul în care erau adăpostite oile pe timpul nopții, lângă care se afla cramba, un adăpost mobil de două persoane așezat pe tălpici de sanie, făcând astfel mai facilă deplasarea ei
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]