15,220 matches
-
În contexte diferite, cele dou] evalu]ri morale opuse au sens. Cu posibila excepție a Egiptului antic (vezi capitolul 3, „Etică antic]”), c]s]toriile regale dintre frate și sor], menționate erau declarații ale purit]ții și ale statutului unic cuplurilor. Relația lor era pur economic] și social], nu sexual]. Copilul reginei era recunoscut că progenitur] și moștenitor al regelui, dar nu era conceput de c]tre acesta. În cazul tribului Ronga, printre practicile rituale ale incestului se num]r] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și prietenul s]u se mutaser], deci nu puteau fi învinuiți sau influențați direct de membrii grupului. S-a aflat c] ei erau fericiți, dar c] b]rbatului îi lipsea fostul s]u prieten. O diplomație subtil] a revelat dorința cuplului de a se reîntoarce și de a încerca un aranjament f]r] precedent de tipul ménage à trois. Poliandria era o practic] total necunoscut]; p]rea a fi adulter, dar era, din moment ce era acceptat] tacit de toate p]rțile implicate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ménage à trois. Poliandria era o practic] total necunoscut]; p]rea a fi adulter, dar era, din moment ce era acceptat] tacit de toate p]rțile implicate? Soluția a fost acceptat] tacit de toat] lumea, nu a fost considerat] adulter, iar grupul, cuplul și soțul p]r]sit au tr]it mai fericiți. În ciuda entuziasmului lor pentru armonie și ordine, cei din tribul G/wi sunt nestatornici și pasionali și ap]reau des conflicte. B]rbații și femeile comiteau adulter, rudele își limitau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toriei și a paternit]ții erau firești. Motivați în parte de grija pentru perpetuarea liniilor de familie, patriarhii și regii Israelului au practicat poligamia; bărbații proasp]ț c]s]toriți erau scutiți de serviciul militar timp de un an astfel încât cuplul s] se poat] bucură de binecuvânt]rile sexului marital; erau permise c]s]toriile în levirat, în care o v]duv] f]r] copii putea fi l]sat] ins]rcinat] de c]tre fratele b]rbatului, copilul rezultat din aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce venise cu gîndul la un scaun în redacție se strecoară pîș, pîș și se evaporă. Insul căruia Șeicaru îi vărsase hîrdăul nu era altul decît Dragoș Vrânceanu, cu doctorat în filosofie, luat, proaspăt, la Florența. Dar Șeicaru era Șeicaru... Cuplul sublim-nebun Zelda și Scott Fitzgerald al anilor '30 continuă să fascineze. În 1934, cînd Zelda începe s-o ia razna, Scott i-o încredințează medicului Socum și, pentru mai buna edificare a acestuia, marele scriitor începe să-i trimită scrisori
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe psihiatru la curent cu datele Zeldei: alergie la un trofeu de cerb din sufragerie, defecte de vedere, agitație, realul talent literar și... și... inteligență excesivă. Riscăm, acum, o supoziție: dacă Zelda n-ar fi fost atît de inteligentă, superbul cuplu n-ar fi cunoscut, poate, dezastrul dezintegrării timpurii. Riscăm... 28 februarie La ordinea zilei televiziunea. Fiecare se simte obligat să-și dea cu părerea și să-i ofere sfaturi lui Stere Gulea. Un lucru e cert: e de lucrat în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Seria continuă cu nevestele invizibile ale aparatcik-ilor de la Kremlin, de presupus în rochii înflorate, punînd în evidență burțile fătătoare de descendenți complexați. Invizibile, pentru că, unu: erau de nescos în lume, doi: pentru că exact prin asta trebuiau să desfidă proletar civilizatele cupluri de la Casa Albă. Și ce mai surogat au importat de-acolo curțile comuniste românești! Apogeul atingîndu-l savanta analfabetă a genialului pantofar, defectînd într-un fel canonul moscovit prin afișatul tupeu megaloman, ațîțat perfid de anturajul Găinușelor cu coc La Goulue
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conversînd minim. Cu partenerul care-și temperează cu grijă alura sportivă. Ce-și vorbesc? Să nu ne facem iluzii prea mari. Altceva e important. România pierzînd, prin dictatură comunistă, uzanța mondenității firești, neparvenite, și-o poate recupera acum, prin acest cuplu de proveniență modestă, doritor însă de rafinare. Garantul pare a fi, înainte de orice, candoarea. Una autentică. Performanță în a suferi din cauza femeii iubite. Am văzut/am citit mult în materie, dar chinul a doi celebri îndrăgostiți, Benjamin Constant și August
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și) în domeniul culturii, al artelor în speță. Un dialog cu parfum interbelic despre marii colecționari români de artă spulberați de comunism între istoricul Negu Djuvara și istoricul de artă Radu Ionescu este întrerupt (neprofesionist? tendențios?) de imagini cu insipidul cuplu ceaușist în timpul vernisajului noului înființat pe-atunci Muzeu al Colecțiilor, de fapt, crimă culturală în care și-au găsit cavoul excepționalele colecții particulare. Felul în care e prezentat... documentarul dezvăluie fără tăgadă stima respectivului post t.v. pentru ignarii dictatori
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Armeană. (De unde, iată, vă trimit calde urări de an bun.) 2003 Deliciile dictaturii soft 6 ianuarie My friend. Refren de operetă de pe Broadway, nu? Nu. Geniul să nu spun vorbă mare e singuratic. Nu caută, nu găsește în celălalt avantajele cuplului. Atît de propice mediocrilor și atît de profitabile, la urma urmei, acestora. Pînă la a prolifera în multipli de cupluri, în mici colonii întrajutătoare, formațiuni gregare, de altfel greu de destrămat. Atît de pernicioase într-un climat ce se vrea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
operetă de pe Broadway, nu? Nu. Geniul să nu spun vorbă mare e singuratic. Nu caută, nu găsește în celălalt avantajele cuplului. Atît de propice mediocrilor și atît de profitabile, la urma urmei, acestora. Pînă la a prolifera în multipli de cupluri, în mici colonii întrajutătoare, formațiuni gregare, de altfel greu de destrămat. Atît de pernicioase într-un climat ce se vrea civilizat. Ne stau la îndemînă reprezentațiile unor formațiuni coagulate în jurul revistelor literare de mîna a doua ca să nu ne oprim
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de fiecare dată (chiar cu admonestarea glumeț-malițioasă a rezoneurului că gestualul amic e un pic de stînga...) în turniruri vivante, în tentă cordială. Și ca să aduc tonalitatea mai spre zona în care, fatalmente, mă mișc să evoc, tot așa, un cuplu pe cît de firesc profesional, pe atît de bizar comportamental: Catargi-Musceleanu. Primul, de mult omologat maestru de rang al picturii românești, celălalt, dotat oricum, dar nu mai mult decît onest mim al realului. Ei bine, ce-și vor fi spunînd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
frînt brusc în momentul cînd ochii mi-au căzut pe titlurile lucrărilor. Mai toate avîndu-le personaje pe... rege și regină. Deci asta era! Drăguțul băiețică de la ușa mea, nu altul probabil decît expozantul de aici, are ce are cu antipaticul cuplu. Și culmea: silueta-i finuță din ușă n-avea nimic din grosiera obtuzitate proletară a regimului care-și făcuse marotă din ponegrirea tradiționalei regalități românești. Și-atunci? Ce relații ar exista între această surprinzător de promițătoare pictură și puseurile pamfletare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în compensație a virtuților eroului glorios, "anti-modelul" feminin (așa cum aflăm și din scrierea lui Dosoftei, Viața și petreacerea svinților). Spațiul românesc, precum și celelalte din "familia" ortodoxă, departe de occidentul inchiziției, operează diferit cu morala creștină; o adaptează în ce privește relația din cadrul cuplului, dar și acuzarea femeii, fie și în ipostaza ei de "vrăjitoare". Păcatul, în înțelegerea mai tolerantă a medievalității răsăritene, poate fi ispășit prin abstinență (virginitate și monahism) și prin unirea creștină, însă în cel mai mare respect față de interdicțiile dogmei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ipostaza ei de "vrăjitoare". Păcatul, în înțelegerea mai tolerantă a medievalității răsăritene, poate fi ispășit prin abstinență (virginitate și monahism) și prin unirea creștină, însă în cel mai mare respect față de interdicțiile dogmei. Societatea românească nu renunță totuși la ideea cuplului ierarhizat, reflectată și susținută în imaginarul cult și în cel popular, prevalența omului adamic fiind motivată de imaginea unei Eve vinovate etern de înșelăciune. Trupul ei "bolnav" de păcat face ca opoziția spirit-materie să aibă relevanță majoră pentru stabilirea normativelor
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și rude. De aceea, ține-ți fiicele sub cheie ca și când ar fi vinovate și neprevăzătoare, pentru ca să le ferești de mușcături de șarpe. (apud Ariès și Duby II 286) Deși nici în letopisețele muntene nu se poate vorbi de egalitate în cadrul cuplului, sunt menționate totuși aici câteva chipuri de mame de domnitori, nu pentru a inaugura însă vreo răsturnare de situație socială și nici pentru o reconsiderare a femininului. Preluând modelul suprem constantinian, regalitatea locală, vrând cu orice preț a da toată
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
atenua din îndârjirea superioară a bărbatului medieval și va da viață unor chipuri feminine noi, diferite de cele medievale, descrise în tonuri mai îngăduitoare sau mai ironice, atente totuși la această existență mută, timp de secole, în imaginarul istoriografic. Între cuplul adamic și Fecioară, între păcat și sfințenie, între cotidian și dogmă, dar mai mereu în interiorul casnic, femeia din evul mediu românesc ne apare în scrierile culte supusă, tăcută și redusă la tiparul desăvârșit în comun de biserică și de puterea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
alte câteva areale sacre reprezentate în imaginarul religios. Textele medievale subliniază condiția omului, de creatură făcută din lut (ca materie vremelnică și primară), cauză a incapacității sale de a rămâne la starea perfectă, pură, pe calea dreaptă a credinței. Traseul cuplului primordial, sub forța destinului său nefericit de căutător, va fi descensional și va duce de la Paradisul pierdut, întâia "casă" descrisă de Biblie, la intrarea, ca pedeapsă, într-un habitat terestru (atât de fragil în raport cu natura, cu alteritatea dușmană și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
semnul divinului, va fi dublată și de ruperea relației cu Tatăl. Din această cauză, bărbatul medieval va reproșa femeii drama pe care este condamnat să o trăiască până la momentul Judecății. În încercarea de a accede din nou în spațiul-matrice, avatarii cuplului adamic vor parcurge un itinerariu labirintic într-un plan strict orizontal, căutând, prin de-profanarea umanului, să reintre sub zodia sacrului, mai ales prin incinta casei terestre a divinității - biserica. El însuși necesitate și șansă a Mântuirii, Fiul în-trupat nu
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
clin d'œil disimulat retoric sau cu atenționările care nu sunt altceva decât îngroșări ale cadrelor, reflectoare puse pe colțuri umbrite ale istoriei, ridicări cinice de cortine, gros-plan-uri sau chiar aparente neglijențe ale camerei de filmat, "uitate" deschise în apartamentele cuplului domnesc. Fie din tainițe, fie chiar din Sala tronului, actul de a edifica, semnat de Voievod, impune, în ordinea acestui "firesc" uman clamat de viziunea cameramanului-autor, abuzul, sacrificarea celuilalt, trădarea, mânia, crima, adulterul, încălcarea legii − toate posibilele fapte fără-de-lege; ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reducției judicative -, care constă în reluarea, pe baze noi, a analiticii elementelor logicului și mutarea accentului identitar al judicativului de la judecata propriu-zisă la "propoziție", altfel spus, de la unitatea aspectelor formal și alethic, la unitatea unei enunțări în care preeminență capătă cupluri de elemente heterogene, adică unul al aspectului formal, celălalt al aspectului alethic: subiectul și verbul, de exemplu, sau predicatul și timpul, cum deja am văzut în teoria conceptului-funcție a lui Frege. Desigur, într-un astfel de moment nu putea fi
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Frege. Desigur, într-un astfel de moment nu putea fi ocolită problema predicativității (predicației); ceea ce înseamnă că o cercetare, fie și grabită, a acestui moment din istoria logicii, semnificativ pentru istoria gândirii, rostirii și făptuirii umane, trebuie să socotească împreună cuplul heterogen cu faptul predicativității. Opțiunea pentru unul sau altul dintre cupluri nu este cu totul vizibilă; cert, însă, ea este legată de rezultatul unei evaluări la nivelul aspectului alethic: care dintre cei doi "termeni", verbul sau timpul, este mai "prețios
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
problema predicativității (predicației); ceea ce înseamnă că o cercetare, fie și grabită, a acestui moment din istoria logicii, semnificativ pentru istoria gândirii, rostirii și făptuirii umane, trebuie să socotească împreună cuplul heterogen cu faptul predicativității. Opțiunea pentru unul sau altul dintre cupluri nu este cu totul vizibilă; cert, însă, ea este legată de rezultatul unei evaluări la nivelul aspectului alethic: care dintre cei doi "termeni", verbul sau timpul, este mai "prețios", adică mai eficient în a "simboliza" operații ale gândirii? Astfel de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la modul lui de a exista"139, și modul "critic", adică transcendental de operare, potrivit căruia cele trei niveluri de constituire fenomenală trebuie să fie prezente continuu, așadar în orice ipostază a obiectului corelativ operației temporale. Ar avea sens următoarele cupluri operațional-obiectuale: permanență-substanță, succesiune-cauzalitate, simultaneitate-comunitate. Al doilea termen nu indică o categorie din grupa celor ale relației, ci un tip de constituire fenomenală, care trebuie luat numai împreună cu operația (temporală) corespunzătoare. Ipostaza fenomenală ultimă a constituirii după scenariul kantian pare a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
categorie din grupa celor ale relației, ci un tip de constituire fenomenală, care trebuie luat numai împreună cu operația (temporală) corespunzătoare. Ipostaza fenomenală ultimă a constituirii după scenariul kantian pare a fi natura, care păstrează în structura sa constitutivă cele trei cupluri operațional-obiectuale. Tocmai de aceea natura se află, cumva, de la bun început, adică în structura oricărei constituiri fenomenale. Așa cum se află în orice intuiție empirică, în măsura în care aceasta dă seamă de un fenomen, nu doar operația intuiției empirice care îi corespunde acestuia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]