15,602 matches
-
decis să oprească toată producția de aparate de redare, a fost clar și pentru cel mai puțin sofisticat analist industrial că aceasta nu reușise să se impună pe piață. Și totuși Thomas își menținea investiția într-o fabrică de presat discuri din Essex, care funcționa cu uriașe pierderi. Între ei, colegii lui erau nedumeriți în privința acestei ciudate slăbiciuni. Suma de bani implicată era neglijabilă, în comparație cu averea firmei Stewards: dar era singura dată în cei cincisprezece ani de când deținea firma, când insista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ani de când deținea firma, când insista să ofere o susținere necondițonată a unei întreprinderi care mergea în pierdere palpabilă. Și n-au ghicit niciodată adevăratul motiv pentru care era fascinat de calitatea imaginilor clare și de stop-cadrele perfecte oferite de discurile video, care-i satisfăceau admirabil nevoile și-l purtau înapoi spre îmbătătoarele, veselele zile când aduna din jurul studiourilor de film cadrele nefolosite ale tinerelor actrițe în diverse stadii de déshaabillé. Stop-cadrul era pentru Thomas însăși rațiunea de fi a aparaturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
High Street, aproape pustie - într-adevăr, singura stradă comercială -, nedumerit să constat că n-aș fi conceput o metropolă mai aglomerată sau mai animată. M-am uitat la filiala Woolworth unde îmi cheltuiam banii de buzunar economisiți multă vreme pe discuri; la chioșcul de ziare, unde puteai să cumperi - deși eu habar n-aveam pe atunci - doar o minimă parte din titlurile care se vindeau la Londra; și în unica librărie a orașului, care se întindea pe o suprafață de circa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
aplicată la capătul bățului și înconjurată de o cunună de lauri. Nu crezi că ar trebui să-i ajungem din urmă pe soldații noștri? Dădu pinteni calului, cu ochii la signum. Vântul făcea să oscileze însemnele de bronz, cele două discuri aurii și cele patru de aluminiu atârnate de bara transversală fixată sub mâna argintie, ce reprezentau numărul manipulului, douăzeci și patru, fiindcă fiecare din cele două discuri aurii reprezenta zece, iar fiecare din cele de aluminiu - unu. Antonius se apropie de signifer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pinteni calului, cu ochii la signum. Vântul făcea să oscileze însemnele de bronz, cele două discuri aurii și cele patru de aluminiu atârnate de bara transversală fixată sub mâna argintie, ce reprezentau numărul manipulului, douăzeci și patru, fiindcă fiecare din cele două discuri aurii reprezenta zece, iar fiecare din cele de aluminiu - unu. Antonius se apropie de signifer, subofițerul care avea misiunea delicată de a transforma în semnale vizuale ordinele transmise de sunetul trâmbiței. — Nu uita că prin mișcările signum-ului dirijezi cele două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
veghea bolnavii să învingă, împreună cu ei, Moartea. Rămase așezat la masă, în lumina lămpii, cu mâna sprijinită de cartea pe care, în noaptea aceea cu vânt și bântuită de spirite, nu avea s-o citească. 14 Soarele apunea, un imens disc palid ce părea că se scufundă în câmpia Pannoniei. Pe cer se zăreau deja câteva stele. Pe malul Dunării, la câteva mile de castru, era un mithraeum. Construcția subterană - un templu care celebra nașterea zeului Mithra în adâncul Pământului - îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nu vadă flăcările care acum se ridicau, înalte, dincolo de prag. Vreme de două nopți, luna străluci puternic deasupra pădurilor. În cea de-a treia noapte, când corbii înțelepți ce au în grijă ciclul lunar începuseră, potrivit credinței populare, să micșoreze discul luminos, lovindu-i marginile cu ciocul, un om ieși pe furiș din satul batavilor. Câteva ceasuri mai târziu se afla într-o tavernă, în fața unei siluete masive înfășurate într-o mantie. În localul luminat de strălucirea câtorva lămpi și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
chiar să se insulte și să se ia la pumni. Câțiva soldați aflați în apropiere se băgară și ei. Valerius dădu să plece. Peste capetele celor care se îmbulzeau din nou în piață, văzu însemnele unei cohorte. Podoabele de bronz, discurile de aur și de aluminiu se legănau în bătaia vântului. Deodată îl apucă pe un soldat de braț și-l întrebă neliniștit, artând spre signum: — Acela nu e cumva însemnul Legiunii Galbiana? Nu știu... Știu doar că ieri, legatul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sus ale amfiteatrului văzu un bărbat care își acoperea capul cu gluga mantiei. Înspăimântat, îl recunoscu pe Ausper, care ridica mâinile spre el, arătându-i cerul. Dintre norii adunați la orizont se ivea, abia vizibil pe cerul după-amiezii de octombrie, discul diafan al lunii în descreștere. 38 — Luna... Luna ne-a ajutat să învingem, zise Antonius cu glas stins. În cortul comandanților din tabăra flaviană, generalul armatei răzvrătiților era pe moarte. Titus se apleca din când în când spre el, cercetând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
a publicat, printre altele, romanele L’avventuriera (Aventuriera, Sperling & Kupfer, 1987) și Il caso Francesca (Cazul Francesca, Sperling & Kupfer, 1992), Il giardino di Vienna (Grădina din Viena, Sonzogno, 1981), Il cancello dei sogni (Poarta viselor, Sonzogno, 1983), Cerchio di luna (Discul lunii, Sonzogno, 1985), reconstituind uneori - pe baza unor documente, texte istorice, memorii, mărturii - atmosfera celui de-al treilea război italian de independență, a Revoluției din octombrie, a primului război mondial, a nașterii Germaniei naziste, a Rezistenței, a anilor ’70. Expertă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
gotic, din Balta Albă, zborul unui liliac iarna, o facultate cu profesori cu halate și mustăți false, oameni circulînd rapid printre cadavre ținîndu-ți carnetul de note În mîinile Întinse drept Înainte, fata de la opt, un examen pierdut, divorțul cuiva, un disc de vinil, Chopin, o zi ploioasă, un președinte de stat, gîndul nobil de a-l Împușca, primul pistol, cu ventuze, antrenamentul cu ventuza, pe ușă o poză c-un laureat Nobel care rîde, un cadou neașteptat, o rentă care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Gura-Bărbuleț un sat pe care nici acum nu-l cred aievea , apoi la Pietroșița, unde am avut norocul să-l Întîlnesc În carne, oase și vila ce-i alunecă de decenii-ncet la vale, spre gară, pe Mircea Horia Simionescu. Discuri, un magnetofon Sonet, scînduri, cărți, aerul improvizat al unui refugiu fictiv, o traversă de cale ferată În subsol, priveliște spre sanatoriu și păduri, primul scriitor pe care-l vedeam pe viu. Și s-a Întîmplat să fie și cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ghitara clasică, apoi jazz, apoi Kierkegaard. Mi l-a Îndesat În mînă un prieten care-a plecat și el, de nouăsprezece ani, În Franța, Mihai, fiul profesorului Paul Simionescu. (Simionescu, nume benefic.) Tot el m-a Îndemnat să ascult primele discuri cu muzică clasică. Inițial a fost Vivaldi. Împlinisem, cred, vreo cincisprezece ani, eram melancolic, nu mă iubea fata pe care-o adoram toamna, Învăța la Cantemir și L’autunno se potrivea de minune cu gîndurile de sinucidere, avea un fabulos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ritmic NEVADA, și studentele sau ce sînt cu pantofi cu botul lat și decolteu care m-a stupefiat de mic. CÎnd stăteam la etajul doi, decolteul era mai adînc. Praful urcă pînă la mine, așa cum stau stupefiat, se așterne pe discuri, pe cărți, pe casete, pe CD-uri, pe respirație, pe muză. În față am un bloc. În spate, la dreapta, la stînga, tot blocuri. Cred că și deasupra e unul. Vizibil numai pe ceață, cînd sună sirena vapoarelor ce pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
alcoolici exilați, L’acordeoniste, padam, padam, Milord, și blues-ul nocturn al ultimilor americani coborînd pe țărm cu King Oliver, Scott Fitzgerald și Ben Webster În buzunare, povestind printre sticle de whisky că, demult, un ziarist a sugerat casei de discuri care edita albumele lui Leonard Cohen să pună și-o lamă de ras În țiplă, Gillette, pentru ca ascultătorii să nu-și mai piardă vremea, dispoziția sufletească și răbdarea cu căutatul prin baie, și să-și taie rapid venele pe Hey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
puținii depozitari ai lucidității. Este de altfel singura posibilitate pentru a rezista Într-o societate asediată de informații, propulsată de mitul succesului. Pentru scriitor ca și pentru public, tehnologia apare ca o lavă incandescentă. Nimic n-o mai poate stăvili: discurile laser fagocitează biblioteci uriașe, videocasetele digeră secole de cultură, cu fiecare buletin de știri difuzat de rețelele de televiziune distanțele se pulverizează, fusurile orare dizolvîndu-se, sub umbrela magică a satelitului, Într-o simultaneitate paralizantă. Atît de concretă, atît de credibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
poate fi decît un produs al acestei realități pe care tocmai discursul său ar fi trebuit s-o interogheze prin tensiunea scriiturii?” (Octavian Roske, prefață la antologia Proză americană contemporană, 1989) 1989! Chiar că prezent perpetuu. Lăsînd la o parte discurile laser și videocasetele care Înghit bibliotecile pline de praf, foarte bine c-o fac, textul este de-o contemporaneitate aproape imorală. Philip Roth: „Scriitorul american de la jumătatea secolului XX trebuie mai Întîi să Înțeleagă și abia apoi să descrie” (și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a dus, de toaletă nu vreau să mai vorbesc, canapeaua a fost arsă cu țigara, intenționat, i s-au desprins arcurile, cade singură, În rest nu s-au mai Înregistrat pagube. Asta dacă nu pun la socoteală colecția mea de discuri și serviciul de ceai de cristal al neveste-mii, rusesc, care au În prezent mai puține piese, sînt mai sobre. În plus, copiii lor intră seara În sufrageria mea și se uită la televizor la filme cu ciclopi dînd volumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și abundă scenele antologice (discuția lui De Niro cu agentul de la serviciile secrete, De Niro exersîndu-și În cameră viitoarea crimă, Întîlnirea lui cu Harvey pe treptele imobilului - nici nu știi care-i mai infernal , De Niro oferindu-i iubitei un disc cu Jim Morrison și ducînd-o apoi la filmul suedez, scena cu balansarea televizorului, măcelul). O sumedenie de cadre ți se fixează-n minte Într-o lume a psihiatriei curate, netaxate, singur taximetristul pornește Întruna aparatul de taxat și-i taxează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
literatură sau viață o asemenea absență poate deveni catastrofală. Pentru exemplificare, a se urmări cum ceea ce la Thomas Mann plictisește pînă la holeră, cum am mai spus, la Bach atinge În chip firesc perfecțiunea. Și din nou Finale pîrÎind pe discul cumpărat prin ’73 și metoda barbară pe care, după Russell, o aplicau medicii ruși holericilor: scufundarea În apă fiartă. Cine rezista, bine. Nu rezista nimeni. De parcă n-ar fi fost suficient că aveai boala asta neplăcută și fatală, te mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
junglă, frisonul Îți rotește Încet foliculii piloși, muzica amintindu-ți că Întreaga ta adolescență a stat lîngă roata de bicicletă țăcănind deasupra și mai ales În spatele ei. Pe vremea cînd te duceai prin stații nocturne de troleibuz ca să Împrumuți un disc cu Simon & Garfunkel uzat și nimic nu se-nvîrtea În afară de platanul pick-upului, lumea Încremenise ca femeia din nișă, din marmură, la cimitirul lumii. Ai trăit clipele astea, ar fi cazul să te scoli. Dar cum să te scoli cînd vezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
concav al poporului din care tocmai renunțase să facă parte organică, citind ca de obicei În Anunț de la A la Z ce se mai vinde prin România: oglindă retrovizoare plastic, tacîmuri inox, cărucior invalid, celofan, chitară copil, șampon Germania, burlan, discuri Dan Spătaru, damigene, criptă Cernica, verighetă, dopuri de plută, zdrobitor, chiuvetă, ceai de ghimpe. Being There. În afara căruia n-am văzut nimic cît de cît notabil, de fapt ce am văzut s-ar putea Încadra În categoria filme pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Nobel, nu numai Portugalia se bucura prin toate standurile, ci și Spania, Împreună cu Întreaga Americă Latină și cu noi, restul continentelor, și, Întors acasă de la Paris, era Într-o luni, am dat Întîmplător drumul la radio și-am ascultat un disc excepțional cu Dizzy Gillespie și Arturo Sandoval pe PRO FM. Așa că lunea următoare am așteptat cu casetofonul pregătit pentru Înregistrare un alt disc pe care-l presupuneam din aceeași categorie valorică și-am auzit, În premieră, elegantul semnal sonor al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
acasă de la Paris, era Într-o luni, am dat Întîmplător drumul la radio și-am ascultat un disc excepțional cu Dizzy Gillespie și Arturo Sandoval pe PRO FM. Așa că lunea următoare am așteptat cu casetofonul pregătit pentru Înregistrare un alt disc pe care-l presupuneam din aceeași categorie valorică și-am auzit, În premieră, elegantul semnal sonor al emisiunii, bună seara, băi, domnilor, băi, doamnelor, băi, domnișoarelor, după care-a urmat un rîgÎit În boxa din dreapta, era stereo. Am apreciat calm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Încît se transformă În speranța de care-am amintit, temperată, e drept, dar nu mai contează, miracolul s-a produs, de finalul filmului, care readuce lucrurile la locul lor, În brațele derizoriului, cu litere albe pe fond negru: după două discuri scoase În America, Sașa e internat Într-un ospiciu, iar taximetristul Își cumpără o mașină nouă. Cum s-a văzut, nimic asemănător la Eastwood sau Stone, mai bine rămîneau la ce se pricep, western și Vietnam. Și dacă tot am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]