KorAP: Find »[drukola/base=eseu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...584 585 586 ...662 >

16,546 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750

președinte de onoare al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. 5 1961-1963 6 Roger Caillois (1913 1978), scriitor, sociolog, eseist, critic literar francez, membru al Academiei Franceze. În România au fost publicate " În inima fantasticului" (traducere Iulia Soare), Meridiane, 1971, "Eseuri despre imaginație" (traducere Viorel Grecu), Univers, 1975, "Fluviul Alfeu" (traducere Adrian Istrate), Nemira, 1997, "Abordări ale imaginarului" (traducere Nicolae Balotă), Nemira 2001, "Omul și sacrul" (traducere Dan Petrescu), Nemira 2006. A inițiat la editura Gallimard colecția de literatură sud-americană "Croix

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528

volumul Orbitor. Aripa dreaptă (Editura Humanitas), Mihai Dragolea - Funcționar la singurătăți sau contabilul de imagini (Editura Paralela 45), Ioan Lăcustă - Luminare (Editura Polirom), Bogdan Popescu - Cine adoarme ultimul (Editura Polirom) și Horia Ursu - Asediul Vienei (Editura Cartea Românească). » Secțiunea „Critică/Eseu/Teorie literară“ are următorii scriitori nominalizați: Alexandru Cistelecan, Diacritice (Editura Curtea Veche), Alexandru Mușina, Scrisorile unui geniu balnear (Editura Aula), Horia-Roman Patapievici, Despre idei și blocaje (Editura Humanitas), Radu Vancu, Mircea Ivănescu. Poezia discreției absolute (Editura Vinea), și Cornel Ungureanu

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537

cele se întâmplau în țară - dar abia citind un comentariu al Gabrielei, sau vorbind cu ea, aveam sentimentul că întrevăd un sens, în decupajul echilibrat pe care judecata ei îl făcea în peisajul amorf. Fie că e proză, jurnalism, ori eseu, există o justețe în cele ce scrie ea. Nu vreau să spun că Gabriela ar fi infailibilă, însă sunt garantate la ea franchețea privirii și o pasiune (adânc înrădăcinată, nedemonstrativă) de a ajunge la esența lucrurilor, la realitatea lor stabilă

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
18 limbi, scriitor recunoscut în mediul intelectual francez, Abdelwahab Meddeb analizează, cu cărțile pe față, civilizația Islamului în lumea contemporană, trecând dincolo de clișee, arătându-i splendoarea trecutului, explicându-i tensiunile, denunțându-i derivele. În 2002 primește Premiul François Mauriac pentru eseul La Maladie de l’Islam (Seuil) și Premiul Max Jacob pentru volumul de poezie Matière des oiseaux. În 2007 este laureatul Premiului Internațional de Literatură Francofonă inițiat și acordat de ICR Paris pentru volumul său Contre-prêches. Ultima carte, Sortir de la

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524

este principala responsabilă pentru legitimarea artei americane în Europa. În pagina 85 se regăsește un alt artist român, „de această dată venind dintr-o zonă de care editorii «Artforum» nu obișnuiesc să se ocupe“, constată ICRNY. Amy Taubin scrie un eseu despre politicile corpului în filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile al lui Cristian Mungiu. „Această opțiune editorială îl plasează pe Cristian Mungiu printre cei mai importanți artiști vizuali ai scenei contemporane, dând filmului său statutul unei opere de

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
României, potrivit biroului de presă al Ministerului Culturii și Cultelor. România va participa anul acesta la Târgul de Carte de la Paris cu un stand de 50 de metri pătrați, în care vor fi expuse cărți ale autorilor români de literatură, eseuri, științe umaniste și albume. Invitații vor participa la masa rotundă „La vocation européene de la culture roumaine“. CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Păsăricile din politica noastră Lucian Dan Teodorovici Domnul Mircea Geoană, președintele unui important partid din România, a venit cu un

[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455

Rastko Močnik), războiul din Kosovo (Grigoris Ananiadis), geografia simbolică a Balcanilor, identități și identificări (Alexander Kiossev), atitudinea ambiguă a românilor față de apartenența lor balcanică (Adrian Cioroianu), erosul identității (Ivaylo Ditchev), gen și sexualitate în Serbia (subiect al unui grupaj de eseuri semnate de Branca Arsić, Vesna Kesić, Dušan I. Bjelić și Obrad Savić), tendințele depresive ale psihicului balcanic, exploatarea capitalului victimizării, film, arte plastice și literatură în Balcani. Autorii observă pe bună dreptate, de pildă, că în pe-rioada bombardării Serbiei de către

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
a instituțiilor antrenate în conflict, a istoriografiei dedicate Războiului Rece (care caută sursa de-clanșării acestuia fie în "imperialismul" american, fie în cel sovietic), ci doar să amintesc câteva ipostaze ale puterii discursului de a imagina noi geografii conflictuale. Scopul acestui eseu este curativ, o reactivare a memoriei, asumându-mi riscul de a repeta "banalități", doar pentru a nu lăsa pradă uitării binefăcătoare faptul că am fost dincoace de linia celei mai cinice frontiere simbolice a lumii cu câteva decenii în urmă

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Lippmann a pus-o în circulație și crearea ei i se atribuie uneori din greșeală. De fapt Swope a inventat-o, iar Baruch i-a dat credit"111. Termenul Război Rece fusese însă folosit înainte de către George Orwell într-un eseu intitulat "You and the Atomic Bomb", în care se referea la tensiunile dintre un stat totalitar care putea fi Uniunea Sovietică și statele vecine. Eseul a fost publicat la 19 octombrie 1945 în London Tribune, unde scria: "Acum patruzeci sau

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
dat credit"111. Termenul Război Rece fusese însă folosit înainte de către George Orwell într-un eseu intitulat "You and the Atomic Bomb", în care se referea la tensiunile dintre un stat totalitar care putea fi Uniunea Sovietică și statele vecine. Eseul a fost publicat la 19 octombrie 1945 în London Tribune, unde scria: "Acum patruzeci sau cincizeci de ani, H. G. Wells și alții ne avertizau deja că omul este în pericolul de a se distruge cu propriile-i arme, lăsând furnicile

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
iluzionist leninistă" abordată de intelectuali români, ca și de "atâția dintre marxiștii revizioniști din statele Europei Centrale", pentru spălarea doctrinei marxiste de vina unor excese personale: Și totuși, când citim sub semnătura unor Radu Florian, Silviu Brucan sau Pavel Câmpeanu eseuri în care se încearcă salvarea imaginii marxismului prin limitarea doctrinaristă și nu întotdeauna subtilă a catastrofei comuniste la experimentul stalinist (ori ceaușist), ne întrebăm dacă nu este cazul să insistăm asupra unor chestiuni de mult rezolvate în alte țări din

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Cluj-Napoca, 2003, pp. 80-85. 25 Jean-Jacques Wunenburger, "L'imaginaire des frontières: de l'Atlantique à l'Oural", în Caietele Echinox, vol. 5, p. 78. 26 Ibidem. 27Dirk Baecker este profesor de sociologie la Universitatea Witten/Herdecke, Germania. Este autorul unor eseuri asupra filosofiei lui Jacques Derrida: "Wir werden darauf zurückkommen: Die Sprache und die Hand bei Jacques Derrida", Ästhetik und Kommunikation, 19, (1989), pp.109-115; "Eine neue Internationale", Soziologische Revue, 20, (1997), pp. 21-26. 28 Dirk Baecker, "A note on space

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
introd. John B. Thompson, trad. Gino Raymond și Matthew Adamson, Harvard University Press, Cambridge, 1991. Textul este o traducere a cărții Ce que parler veut dire: l'économie des échanges linguistiques, Librairie Arthème Fayard, Paris, 1982, care omite două scurte eseuri din original, dar adaugă alte cinci. 216Ibid., p. 109. 217 Peter Siani-Davies, Revoluția română din decembrie 1989, Humanitas, București, 2006, p. 45. 218 Ibidem. 219 George Schöpflin, Politics in Eastern Europe 1945-1992, Oxford University Press, Oxford, 1993, pp. 229-230. Citat

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
autres" în Architecture, Mouvement, Continuité, nr. 5, oct. 1984, pp. 46-49; republicat în Dits et écrits, Éditions Gallimard, Paris, 1994, t. IV, pp. 752-762; în traducere engleză "Of Other Spaces", în Diacritics, 16, 1986, p.24-34) în Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri. 1963-1984, Ediție îngrijită de Ciprian Mihali, Traduceri de Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali și Sebastian Blaga, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 251-60. 225 Ibidem. 226 Jean Baudrillard, Marc Guillaume, op. cit., p. 35. 227 Dusan I. Bjelic, Introduction: Blowing

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
London, 1996. 237 Bel Mooney, Lost Footsteps, Penguin Books, London, 1994. 238 Maria Maïlat, S'il est défendu de pleurer, Éditions Robert Laffont, Paris, 1988. 239 Catherine Durandin, Une mort roumaine, Éditions Guy Épaud, Paris, 1988. Vezi de aceeași autoare eseuri istorice și ficțiune despre România: Ceausescu, vérités et mensonges d'un roi communiste, Éditions Albin Michel, Paris, 1990; Histoire de la nation roumaine, Éditions Complexe, Paris, 1994; Histoire des Roumains, Éditions Fayard, Paris, 1995 (traducere în limba română Istoria românilor, Institutul

Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722

pe drumul adoptării principiilor lumii libere? De ce eșuăm? Ce s-a potrivit la alții și nu se potrivește la noi? De ce capitalismul aduce prosperitate pentru unele state și sărăcie și înapoiere pentru altele?Am folosit în dezbatere o parte dintre eseurile publicate în Revista Dilema Veche, dar și alte considerații rezultate în urma unor lecturi pe mai mulți ani. Dar mai bine să încercăm și răspunsuri... Capitolul 2 Despre capitalism 2.1. Ce este și ce nu este capitalismul? Despre capitalism nu

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
de elevi, un medic cu mai multe mii de bolnavi 14 și un inginer cu mai multe mii de muncitori. Nu mai vorbim despre intelectualii cu largă deschidere culturală, care se adresează mai multor mii de oameni cu un singur eseu sau articol scris într-o revistă sau într-un ziar, sau despre intelectualul care merge la o emisiune TV și care se adresează la mai multe sute de mii de oameni în același timp. Poate că cel mai important motiv

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
masele apatice, nici cei mai mulți dintre cei ce au pus în practică principiul laissez-faire-ului în propriile afaceri nu au reușit să înțeleagă caracteristicile esențiale a ceea ce făceau". L.V. Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, p. 41. 207 Eseu publicat sub titlul "Democrație și prosperitate", în Revista Dilema Veche, nr. 447/6-12 septembrie, 2012. 208 Aș sublinia, pentru știința economică de la noi, contribuțiile teoretice coordonate de Cosmin Marinescu. În Libertate economică și prosperitate autorii vorbesc despre faptul că "în

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
să le consume, întregul proces de producție nu este altceva decât pură risipă". Jean Baechler, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2001, vol. II, p. 91. 321 L.V. Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2009, p. 14. 322 Eseu apărut sub titlul "Consumator și construcție socială", în Revista Dilema Veche, nr. 561/13-19 noiembrie 2014. 323 Discutăm despre celălalt în sensul indicat de Mises: Nu este nici un contrast între datoria morală și interesele egoiste. Ceea ce individul dă societății pentru

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
comun de valori. (...) Educația copilului meu contribuie la bunăstarea ta prin promovarea unei societăți stabile și democratice. Avem de-a face, deci, cu un semnificativ efect de vecinătate". Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 104. 329 Eseu publicat sub titlul "Celălalt", în Revista Dilema Veche, nr. 576/26 februarie-4 martie 2015. 330 Editura Humanitas, București, 2013. 331 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a Pământului, Editura Humanitas, București, 2013, p. 288. 332 Edward O. Wilson, Cucerirea socială a

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
și diferențele specifice. Ea nu se naște din oameni asemenea deoarece o cetate este altceva decât o alianță militară, în care este utilă cantitatea și în care toți sunt de aceiași specie". Politica, Editura IRI, București, 2001, p. 77. 355 Eseu publicat sub titlul "Acceptabilitatea socială a îmbogățirii", în Revista Dilema Veche, nr. 550/28 august-3 septembrie, 2014. 356 Acum 25 de secole, Aristotel ne învăța că: ,,În general este dificilă conviețuirea și punerea în comun a tot ceea ce ține de

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
libertatea politică, rânduielile economice sunt importante datorită efectului lor asupra concentrării sau dispersiei puterii". Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 21, p. 23. 369 Milton Friedman, Capitalism și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 23. 370 Eseu apărut sub titlul "Protestul ca semn al normalității", în Revista Dilema Veche, nr. 406/24-30 noiembrie, 2011. 371 Thomas Jefferson, SUA, 1776. 372 Referindu-se la rolul legii în asigurarea libertății și justeței relațiilor dintre oameni, Jean-Jacques Rousseau arată: ,,Cel

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
vieții sociale și politice". Gheorghe Drăgan, Modele culturale comparate, Editura Institutul European, Iași, 2005, p. 83. 172 Ludwig Feuerbach, Esența creștinismului, Editura Științifică, București, 1961, p. 31. 173 Ibidem, p. 32. 174 Ibidem, p. 32. 175 Ibidem, p. 35. 176 Eseu apărut sub titlul "Creștinismul ca fundament al lumii civilizate", în Revista Dilema Veche, nr. 579/19-25 martie 2015,. 177 În cuvinte memorabile, Feuerbach enumeră puterile ființei umane de tip occidental, trăsăturile carte ne poartă în lume: ,, Dar în ce constă

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
iar inteligența fiind destinată vieții ulterioare, individuale și de grup. Dar inteligența, dezvoltându-se prin propriile eforturi, s-a dezvoltat în mod surprinzător. Ea a eliberat oamenii de restricțiile la care erau condamnați prin limitele naturii lor". Apud Ernst Cassirer, Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane, Editura Humanitas, București, 1994, p. 126. 205 Tomas Sedlacek, Economia binelui și economia răului, Editura Publica, București, 2012, p. 93. 206 Ibidem, p. 94. 207 Arnold Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
Corul din Antigona lui Sofocle și Simfonia a IX-a a lui Beethoven. Nimic de genul acesta nu s-a auzit în Orient". L. V. Mises, Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2011, p. 99. 253 Eseu publicat sub titlul " Foamea ca destin colectiv", în Revista Dilema Veche, nr. 539/12-18 iunie, 2014,. 254 Iată ce spune Denis De Rougemont: ,,Însă Dumnezeul creștinilor- și numai el dintre toți Dumnezeii pe care îi cunoaștem - nu și-a întors

Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu (2016) [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]