17,773 matches
-
se codea, dădea din colț în colț, am au ba față să mi se destăinuie, să-mi încredințeze așa o chestie importantă. Și azi așa, mâine așa, până când baba mi-a spus despre ce era vorba. În timpul războiului, tatăl ei furase de la nemți un balot de sârmă ghimpată și-l depozitase la taică-miu în fundul curții. Între timp, războiul trecuse, se întâmplaseră multe, se schimbaseră președinți și regimuri politice, dar baba tot nu-și recuperase balotul. Furat sau nu, se chema
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
În timpul războiului, tatăl ei furase de la nemți un balot de sârmă ghimpată și-l depozitase la taică-miu în fundul curții. Între timp, războiul trecuse, se întâmplaseră multe, se schimbaseră președinți și regimuri politice, dar baba tot nu-și recuperase balotul. Furat sau nu, se chema că-i aparține. Și acum, îl voia imediat înapoi. Tu, mi-a mai zis popa, ar trebui să scrii despre niște oameni și dup-aia să pleci imediat din locul ăla! Să nu mai ai niciodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
înjurăturile nu se pot abate și asupra lui și de asta se grăbește să ia restul cât mai repede și să o șteargă spre casă. Cu o mână plătește și cu cealaltă ia pâinea. - Ce, mă, ai scris acolo că fur! Toți furăm, mă! Unchi-tu ăla n-a furat? A furat de-a rupt! Și ce-ai scris de Costoiu! Mă-sa a zis că-ți rupe picioarele dacă te prinde. - Ăla chiar nu e Costoiu! Doar nume... - Ce, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
se pot abate și asupra lui și de asta se grăbește să ia restul cât mai repede și să o șteargă spre casă. Cu o mână plătește și cu cealaltă ia pâinea. - Ce, mă, ai scris acolo că fur! Toți furăm, mă! Unchi-tu ăla n-a furat? A furat de-a rupt! Și ce-ai scris de Costoiu! Mă-sa a zis că-ți rupe picioarele dacă te prinde. - Ăla chiar nu e Costoiu! Doar nume... - Ce, mă, scrie acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de asta se grăbește să ia restul cât mai repede și să o șteargă spre casă. Cu o mână plătește și cu cealaltă ia pâinea. - Ce, mă, ai scris acolo că fur! Toți furăm, mă! Unchi-tu ăla n-a furat? A furat de-a rupt! Și ce-ai scris de Costoiu! Mă-sa a zis că-ți rupe picioarele dacă te prinde. - Ăla chiar nu e Costoiu! Doar nume... - Ce, mă, scrie acolo tot ce face el, tot-tot... Și ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
se grăbește să ia restul cât mai repede și să o șteargă spre casă. Cu o mână plătește și cu cealaltă ia pâinea. - Ce, mă, ai scris acolo că fur! Toți furăm, mă! Unchi-tu ăla n-a furat? A furat de-a rupt! Și ce-ai scris de Costoiu! Mă-sa a zis că-ți rupe picioarele dacă te prinde. - Ăla chiar nu e Costoiu! Doar nume... - Ce, mă, scrie acolo tot ce face el, tot-tot... Și ce, mă, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de la un spital la altul și doctorii nu reușeau să-i pună un diagnostic. Îl trimiteau de colo-colo. Iar el n-avea de ales și se refugia în poveste. G.P. era unchiul meu pe care Farmacistu îl bănuia că a furat enorm la viața lui. Imediat ce a apărut acel reportaj, G.P. a intrat în spital și la vreo lună sau două, după o operație destul de riscantă, a murit. A murit în jur de ora opt dimineața. Am aflat abia a doua
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mare responsabilitate și doar atunci când situația cerea acest lucru în mod evident. Cositorul era topit în timp ce bunica spunea o serie de rugăciuni murmurate pe vârful buzelor, percepția în plan auditiv fiind destul de greoaie pentru cel ce-ar fi vrut „să fure” această practică păgână. Ulterior corpul era acoperit și protejat cu un material a cărui țesătură era potențial din bumbac, in sau cânepă; deasupra capului, în creștet, se poziționa un mic recipient cu apă rece în care se turna cositorul topit
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
a botezat, ca de altfel pe tot tineretul satului. Adora copiii. Noi ne spovedeam în cor și doream să dăm impresia de cei mai cuminți și adorabili foști sugari pe care îi va vedea cineva. Când ne întreba dacă am furat, noi ziceam: „Nuuuuuu...”, și el ne completă: „Ba daaaaaa... Că doar cine a golit prunii de corcoase?”. Îi făcea o neînchipuită plăcere să ne povestească felurite lucruri din acel sătuc uitat de lume de pe malul Siretului. Îmi zicea că pe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
carne ale leilor din Libia, ale tigrilor regali din Bengal, ale panterei din Lahore, ale leopardului din Abisinia, ale jaguarului din Pampas și ale hienei din Sudan, cu mârâitul ei plângător. Fioruri, senzații, emoții și deliciile unui adolescent cu mințile furate de tentații aventuroase pentru vreo mândră Îmblânzitoare de fiare, În cizmulițe, rochiță scurtă și tunică de catifea, cu găitane de brandenburguri, sau pentru vreo zveltă și surâ zătoare acrobată În maillot de culoarea pielii, sau pentru vreo blondă și tânără
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
à la turca și mai ales cu noi, copiii vala hilor de aici; Întemeind În Bucureștiul de până mai acum patruzeci de ani, cu comerțul lor cinstit și aplicat la băcănie și la cârciumă, adevărate dinastii de mari negustori, precum fură Tarpo, Duro și Dodani. Am fost și eu o dată invitatul lor la petrecerea de fiecare an a alba nezilor În pădurea Bănesii, În ajunul zilei Sfinților Împărați Constantin și Elena, cu miei fripți, cu brânză nouă, ridichi și ceapă verde
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
după ciorna de atunci, pe care Întâmplă tor o păs trez. (Dar parcă avea totuși dreptate individul să ne trateze ca pe niște bănuiți de furti șa guri, fiindcă, la sfâr șitul orei de teză, unul dintre candidați mi-a furat de pe masă manualul francez cu care venisem, faptă pentru care pro babil a luat notă mare, ajungând profesor secundar și chiar universitar.) Cu predispoziții melomane de la Maica Natură, cum Îi spu nea melomanul Jean-Jacques Rousseau, dar și cu o Îndărăt
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În mod obișnuit Însă, numai dispariția de pe această lume a cârciumarului din soiul cel bun și cu frica lui Dumnezeu al [a]celora de odinioară a pus capăt vadului lor, Întemeiat cu cinste și cu simplitatea omului de geniu, cum fură tata Pascale de pe Romană, Gherghiceanu de pe Calea Moșilor și Niculae Mircea de la Carul cu bere, care se vor fi Întors cu fața pe partea cea laltă În groapa lor dacă ar fi văzut pe urmași servind sifon, pră jituri și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
liceul nostru, Sf. Sava, era pensionul Ne goescu, cu toate fetele lui pe la ferestre, nebune după noi, băieții, și toate clorotice, fiindcă mâncau lămâi și tibișir ca să fie În moda timpului, adică slabe, cât mai slabe, palide și bolnăvicioase, așa cum fură iubitele mele de mai târzior: Nini, moartă ofti coasă; Leanca, astăzi spectru scofâlcit și de aceea rușinată când Îmi iese În cale; și Eugenia, care le va supraviețui, sunt sigur, pe toate, spre a le răzbuna și a mă pedepsi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
viața noastră le-am fi putut evita. Dar, iată!, un simplu incident monden, un dez acord Întâmplător și o temă de principiu, sau ritualul vizitelor duminicale neglijat, Împrejurări mărunte și neluate În seamă de orgolioasa și blestemata noastră logică masculină, fură de ajuns ca una dintre ele să ia, râzând, otravă, iar cealaltă să tragă, jucându-se parcă, drept În inimă. Romantisme Întârziate?... Taine feminine cu neputință de pătruns?... și cum ne va fi oare Întâlnirea pe acea vale a Iosafatului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
nimănui. Am detestat apoi, ca pe un incest, legătura vinovată cu soția prietenului sau numai a cunoscutului, ba chiar și cu amanta acestora. Parcă i-aș fi avut mereu Înainte și tocmai când nu trebuie, și parcă le-aș fi furat, odată cu femeia, mirosul secrețiunilor și sudorilor lor intime. (Nu ca Ruben din Biblie, Întâiul năs cut al lui Iacob și al Liei, care s-a culcat fără să-l doară capul cu Bilha, țiitoarea lui taică-său - Facerea, 35, [21
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ei plini de implorare? Părul frământat și des pletit până peste coapse? Sânii, albi și zbuciumați, feriți pe cât se poate? Pulpele strânse și ghemuite În jurul ranei reve latoare? Numai sânge, lacrimi, zdrențe pe podele... Diminețile ce urmară unei asemenea isprăvi fură numai râs și Îmbrățișări, fără urmă de reproșuri. Orașul Însuși ne zâmbea, cu târgul lui de lume adunată de prin sate În piața de sub turnul cu orologiul bătrân bătând cea surile și Învârtind hora sfinților sculptați și zugrăviți cât statul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de ani, dar părând numai de 50 și locuind În casele ei din fața Bisericii Amzei, cadou de 120 000 de lei aur al unui adorator, iar la Înce putul Începuturilor ei fată de spălătoreasă din curtea instalato ru lui Hart, furată la 15 ani din Moreni, dusă la Paris, decrotată, stilată și culcată cu berbantul rege Leopold al Belgiei, om de ispravă ca toți marii curvari, fiindcă a adus țării sale Întreg bazinul Congoului; apoi Marie Studenta, amanta ministrului Rusiei PokliewskiKoziel
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
în condiții suspecte, arzând într-un incendiu în propria ei casă. Epoca începută la 6 martie 1945 se prelungește, într-un mod insidios, până azi. Sunt lucruri evidente, banale poate, dar să nu obosim să le repetăm: Revoluția a fost furată, Securitatea n-a dispărut, ci s-a metamorfozat. Autenticilor eroi și adevăratelor victime ale comunismului nu li s-a făcut dreptate nici până în ziua de astăzi. România este condusă de o clasă politică jalnică și odioasă, descendentă direct din nomenclatura
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
am Împărtășit cu nevrednicie. În plus, nu m-am simțit pregătit sufletește, iar În această privință Părintele Arsenie Papacioc avea perfectă dreptate: Nu timpul decide când trebuie să te Împărtășești, ci pregătirea lăuntrică, văpaia care arde În inima ta. Or, furat de proiectele mele, văpaia abia dacă a pâlpâit În această lună. Mai grav e că nici cele lumești n-au produs roade, pierzând pe ambele planuri. Nu-mi rămâne decât să mă consolez cu gândul la spusele lui Atanasie Rakovalis
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
În literatura patristică și să ajung la cărțile cele mari ale ortodoxiei. Deocamdată, azi am finalizat Viața și minunile Sfântului Simeon de Verhotur (Editura Sophia, Editura Cartea Ortodoxă, București, 2011, 128 pagini), pe care sper să o și comentez, chiar dacă, furat de conținut, nu mi-am notat prea multe lucruri. 3 decembrie 2012 Furtuna de astă noapte, care continuă și acum, dar cu intensitate un pic moderată, ne-a stricat la toți odihna, așa că, de dimineață, am fost mai mult cu
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
care a declanșat hohote de râs. De fapt, pe măsură ce ne-am potolit foamea, ne-a cuprins o stare de euforie, cu vociferări și glume cam nepotrivite pentru sfântul locaș, în care ne găseam, deși nu am băut fir de alcool. Furați de buna noastră dispoziție, am depășit se vede ora la care călugărul ne-a invitat la slujbă si deodată auzim pe cineva ciocănind în ușă. Abia atunci ne-am dat seama că trebuia să fim deja la slujba de noapte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
îl vedea pentru prima oară. Cine și-ar fi putut închipui că aceasta va fi reședința lui de o viață, și că va ajunge profesor la Universitatea pe care i-am arătat-o de lângă ceas. Dar să nu ne lăsăm furați de amintiri și să revin la subiect. Își găsise Sire un culcuș într-o încăpere de la subsolul internatului, unde a improvizat un fel de laborator de fizică, dar avea și liniștea necesară pentru distracția lui de bază, rezolvarea temelor de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
limpede că ai mei n-au bani, se lipsesc de multe pentru noi, copiii. Mi-am făcut apariția acasă fără căciulă. Am îndrugat verzi și uscate: că pe stradă, un băiat, unul care habar n-am cine e, mi-a furat din cap fesul și dus a fost. Mama, era doar ea acasă, s-a uitat la mine fără să zică nimic, nu m-a certat, dar sigur nu m-a crezut, ea are puterea să-mi citească gândurile. În seara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
dar asta e, ce mai conta, pe lângă atâtea supărări. Iar lista de supărări era lungă și apăsătoare. Trimisese zeci de scrisori acasă, dar nu primise nici un răspuns, nu avea nici o știre despre soarta Verei și a băieților. Apoi, cineva îi furase cărticica din care citea în fiecare zi și el interpretase asta ca pe un semn de rău augur, de atunci ceva îi lipsea, ceva foarte însemnat, nu mai era sigur pe el însuși și se aștepta la orice necaz fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]