15,944 matches
-
mai mare parte 74 sau 80% sunt întreprinderi individuale. Marea majoritate a întreprinderilor industriale din localitate în prezent nu funcționează. Pe teritoriul orașului funcționează filiale a 3 bănci comerciale. Funcționează piața locală, filială a unei fabrici de încălțăminte, autogara și gara fieroviară, SRL agricola "Cariops". Infrastructura de drumuri este tipică unei localități mici, însă orașul Lipcani este intersectat de magistralele internaționale Brest-Chișinău-Odesa și de drumurile naționale în diverse direcții - Costești, Tîrnova etc. Prin oraș trece calea ferată Cernăuți-Larga. Sistemul de educație
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
biblioteci, casă de cultură cu 650 de locuri, ambulatoriu, centru de asistență medicală cu 14 lucrători, farmacie, oficiu postal, grădiniță de copii cu 140 de locuri, 8 magazine și baruri. Situat la 2 km de centrul raional, 6 km de gara feroviară Văscăuți (Ucraina) și 237 km de Chișinău, șoseaua Chișinău-Cernăuți abia de atinge centrul de reședință administrativă raională, iar despre Grimăncăuți, care-i puțin mai la nord, nu pomenește nimic, nici cel mai neînsemnat indicator rutier. O movilă funerară de
Grimăncăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305138_a_306467]
-
dispune de un gimnaziu, o grădiniță, un muzeu și o biserică. Satul Tartaul se află în zona de sud a Basarabiei și este situat la 14 km spre est de central rational Cantemir și la aceeași depărtare de calea ferată (gara Prut). Relieful locului este deluros, se compune din cîteva coline și o vale-șes, pe care își duce liniștit apele râulețului Larga,izvorînd din adâncul văii Larga,numele căreia îl poartă,traversînd satele Cârpești, Tartaul, Flocoasa, Constantineauca, intrînd apoi în valea
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Țaul este o localitate-centru de comună din Raionul Dondușeni, Republica Moldova. Satul Țaul este situat în partea de sud a raionului Dondușeni, la o distanță de 6 km de centrul raional și de gara Dondușeni. Aproximativ la 200 km de la Chișinau. Moșia satului se învecinează la nord și nord-est cu pămănturile satului Plop, la est și sud-est cu cele ale satului Maramonovca - raionul Drochia, la sud și sud-vest cu moșia satului Tîrnova, iar la
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
Mărăndeni este o localitate în Raionul Fălești, Republica Moldova. MĂRĂNDENI - localitate mare, în regiune de coline, pe partea stângă a magistralei M14 Brest - Odessa, în apropierea de răscrucea șoselei Fălești - Bălți, la 6 km sud de gara Răuțel. Are hotar cu satele Răuțel la nord, Hiliuți la vest, Natalievca la est, Glinjeni la sud. În jurul așezării se văd hârtoape împădurite, pe costișe - livezi întinse. Moșia satului e marcată cu 4 movile funerare, moștenite din adâncul tumultos al
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
Sărata-Galbenă este un sat-reședință de comună din raionul Hîncești, Republica Moldova. Comuna este situată în centrul Republicii Moldova la o distanta de 65 km de capitala Moldovei Chișinău, la 16 km de centrul raional Hîncești, la 50 km de Gara Feroviară Iargara, la 75 km de frontiera cu România, postul vamal Leușeni. Sărata-Galbenă se învecinează: la Nord cu satul Mereșeni, la Nord-Vest cu comuna Cărpineni, la Sud cu satul Cneazevca, la Sud-Est cu satul Caracui și la Sud-Vest cu satul
Sărata-Galbenă, Hîncești () [Corola-website/Science/305182_a_306511]
-
Se mărginește cu satele: Hligeni, raionul Șoldănești la vest, Alcedar, raionul Șoldănești, la nord, Solonceni, la nord-est, Boșernița, la est, fabrica de ciment LAFARGE Ciment Moldova, la sud, calea ferată, fiind situată pe perimetrul satului din partea de sud. Tunelul și gara feroviară, care poartă numele Mateuți, sunt situate pe teritoriul localității, pe o lungime de aproximativ 2 km. Accesul auto în localitate este pe traseul local Rezina- Mateuți, continuat pe drum alb spre Șoldănești. Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
găsesc 2 gimnazii, 2grădinițe (în Semeni și Zagarancea), 2 biserici din satul semeni (bran) și din satul Zagarancea: biserică Cuvioasa Parascheva. Cei mai mulți dintre locuitorii comunei sunt creștini ortodocși Pe teritoriul comunei Zagarancea trece calea ferata Ungheni-Chișinău și Ungheni-Bălți, există 3 gări la Zagarancea, Elizavetovca, Semeni. Automagistralele de importanță națională și inernațională ce trec pe teritoriul comunei sunt: Ungheni-Suleni-Iasi, Ungheni-Balti, Ungheni-Chisinau Transportul în comun este asigurat de maxi-taxi, rutele 4 (Zagarancea - Ungheni-Deal), 6(Zagarancea - Ungheni-Vale) și 8 (Semeni - Ungheni) Pe râul Prut
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
(în ) este un oraș în Raionul Leova, Republica Moldova. Orașul își începe istoria în anul 1902 când este construită o stație de cale ferată pe traseul Basarabeasca-Prut. Treptat, în jurul gării încep să se construiască case de locuit, astfel punându-se baza orașului. După al doilea război mondial Iargara capătă conturul unei localități industriale. Astfel în anul 1948 aici este organizată o stație de mașini și tractoare. Mai târziu se dezvoltă
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
Biserica „Sfânta Elisabeta” din Ițcani este o biserică romano-catolică din municipiul Suceava, care a fost construită în anul 1902 în satul Ițcani (astăzi cartier al Sucevei). Ea se află situată pe Strada Gării nr. 13, în apropiere de Gara Suceava Nord și de Parcul Gării Ițcani. Acest lăcaș de cult are hramul "Sfânta Elisabeta a Ungariei", sărbătorit la data de 17 noiembrie. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
Biserica „Sfânta Elisabeta” din Ițcani este o biserică romano-catolică din municipiul Suceava, care a fost construită în anul 1902 în satul Ițcani (astăzi cartier al Sucevei). Ea se află situată pe Strada Gării nr. 13, în apropiere de Gara Suceava Nord și de Parcul Gării Ițcani. Acest lăcaș de cult are hramul "Sfânta Elisabeta a Ungariei", sărbătorit la data de 17 noiembrie. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
Ițcani este o biserică romano-catolică din municipiul Suceava, care a fost construită în anul 1902 în satul Ițcani (astăzi cartier al Sucevei). Ea se află situată pe Strada Gării nr. 13, în apropiere de Gara Suceava Nord și de Parcul Gării Ițcani. Acest lăcaș de cult are hramul "Sfânta Elisabeta a Ungariei", sărbătorit la data de 17 noiembrie. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
germanilor de religie catolică din satul Ițcani (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, satul Ițcani era localitate de frontieră între Austro-Ungaria și Regatul României, aici locuind mulți etnici germani. Biserica a fost construită în apropiere de Gara Ițcani (gară de frontieră aflată pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea are hramul “Sfânta Elisabeta a Ungariei” (sărbătorit la 17 noiembrie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ițcani-Gară locuiau 534 credincioși romano-catolici (31,26% din
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
religie catolică din satul Ițcani (în ), aflat pe atunci în Ducatul Bucovinei. La momentul acela, satul Ițcani era localitate de frontieră între Austro-Ungaria și Regatul României, aici locuind mulți etnici germani. Biserica a fost construită în apropiere de Gara Ițcani (gară de frontieră aflată pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea are hramul “Sfânta Elisabeta a Ungariei” (sărbătorit la 17 noiembrie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ițcani-Gară locuiau 534 credincioși romano-catolici (31,26% din populația localității
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
Sturdza a aderat la Mișcarea Legionară. Cert este că acesta nu figurează printre căpeteniile legionare și susținătorii de marcă ai acestora inculpați în procesul din aprilie 1934, arestați în 29 decembrie 1933, în urma asasinării prim ministrului I.G. Duca, pe peronul Gării Sinaia, de către o echipă de legionari, numiți ulterior Nicadori. Mihail R. Sturdza nu se regăsește nici pe lista celor 66 de deputați legionari, aleși în urma alegerilor din 20-22 decembrie 1937. Nu menționează aceasta nici în memoriile sale. Tot în memoriile
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
proprietarului, Erne Marok, și angajaților morii iar cealaltă, unor muncitori. Cabinele acestea au funcționat până aproape de anii 60 ai secolului trecut. Sărcia a primit curent electric în anii 1910-1911. El s-a difuzat de la moară. Prima dată a fost electrificată gara de tren apoi unele case din Sărcia Germană ca să ajungă, după un timp, și în partea românească a satului. Străzile nu au fost luminate. Mai târziu, curentul electric a fost transmis de un tractor imens, montat într-o casă vis-a-vis
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
anilor s-a electrificat satul întreg. Calea ferată Veliki Bečkerek (Zrenjanin) -Mărghita a fost dată în folosință pe 4 mai 1889 iar Mărghita- Vârșeț 1 iulie 1891. Drumul de fier a trecut prin partea de nord a comunei Sărcia iar gara de tren a fost deschisă pe 4 mai 1899. În anul 1872 localitatea a primit economie de piață. Banca sărciană DD a fost înființată în anul 1925 iar atelierul de construcție a plugurilor „Krischem”, „Plugul” a început să funcționeze în
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
aici, majoritatea limitându-se la stația Republica. Intervalul de succedare a trenurilor variază între 15 și 45 de minute, iar la aproximativ 200 m se află depoul Pantelimon. Această stație de metrou se află la intersecția Șoselei Dudești-Pantelimon cu Șoseaua Gării Cățelu. Aceasta stație de metrou a fost înființată în 1990. Magistrala 5 va ajunge în Cartierul Pantelimon din cauză că între Piața Iancului și Pantelimon circulă câteva linii de tramvai RATB, ceea ce îngreunează construcția tronsonului către Pantelimon.
Pantelimon (stație de metrou) () [Corola-website/Science/304749_a_306078]
-
de trupele sovietice. Artificiul juridic introdus de Andrei Ianuarievici Vâșinski în art. 19 al Armistițiului lăsa o marjă largă de interpretare (... ca Transilvania, sau o bună a parte a ei, să revină României ...). Ca atare, la 13 ianuarie 1945, în gara principală din Oradea au fost îmbarcați etnici germani din satele Tărian, Palota, Seleuș, Tăuteu etc. cu destinația Donbass, bazin carbonifer din (Ucraina). Ordinea enumerării concordă cu mărimea grupurilor minoritare germane din aceste localități. În locuințele părăsite au fost mutați coloniști
Atrocitățile Armatei Roșii () [Corola-website/Science/304849_a_306178]
-
aprobat împreună cu sistemul "Nippon" de către ISO cu numarul 3602 în locul sistemului "Hepburn". Este totodată recomandat de "Institutul Național Americană de Standarde" (ANSI). Cu toate acestea, sistemul "Hepburn" este cel care este folosit în pașapoartele japoneze, la fel ca și în gări. Exemple care arată cum diferă cele trei sisteme:
Rōmaji () [Corola-website/Science/304901_a_306230]
-
unde ispășesc ani grei de temniță. Profitând de vârsta încă fragedă și de o conjunctură favorabilă, Mera L. Alexandru reușește să fugă în Moldova și ajunge la Iași. Aici pentru a-și termina termina liceul, lucrează în timpul liber hamal în Gara Iași. Se înscrie la "Facultatea de Matematică-Fizică" din cadrul Universității ieșene și în paralel (tot pentru a se întreține) joacă fotbal la Constructorul Iași. La absolvirea facultății primește repartiție la școala din comuna Erbiceni, raionul Iași. Se transferă la proaspătul înființat
Liviu Alexandru Mera () [Corola-website/Science/305497_a_306826]
-
numai vara. Portul Dudinka este închis în timpul înghețului de primavară până în luna mai. La începutul anilor 1950 o altă cale ferată se afla sub construcție de la orașul carboinifer european Vorkuta via fluviul Obi iar Norilsk trebuia să aibă și o gară de călători spațioasă pentru a se realiza legătura directă cu Moscova, dar construcția a fost abandonată după moartea lui Stalin. Orașul, minele și fabricile metalurgice au fost construite de prizonierii din lagărele de muncă forțată. Conform arhivelor Norillag, 16.806
Norilsk () [Corola-website/Science/305514_a_306843]
-
de teren din partea Ministerului de Agricultură și Domeniilor necesar pentru piața iarmarocului de vite. În 1911 se dă în funcție fabrica mezeluri și bacon. La 1 martie 1931 se pune în funcție fabrica de ulei „Olivia”, aproape de fosta vamă lângă Gara Ițcani. Lângă fabrica de ulei, în 1935 s-a ridicat clădirea pentru fabrica de rachiu și drojdie. Pe malul râului Suceava exista un cuptor de ars cărămidă. Din anul 1928, la Ițcani funcționa o fabrică de zahăr. Tot atunci, existau
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
malul râului Suceava exista un cuptor de ars cărămidă. Din anul 1928, la Ițcani funcționa o fabrică de zahăr. Tot atunci, existau două mori cu motor. În anul 1903 a luat ființă „Banca Populară Burdujeni” din inițiativa fostului șef de gară Romulus Bârsan. Societatea cooperativă „Viitorul” se formează în anul 1907. „Dacia Română”, societate de binefaceri și ajutor reciproc se formează la 12 iunie 1909. Societatea „Expresul”, cea mai solidă instituție a CFR-ului cu sediul în București are o filială
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
a CFR-ului cu sediul în București are o filială în Burdujeni începând cu 1 mai 1912 și care funcționează și astăzi. Bazele societății „Cariera”, pentru valorificarea carierelor de piatră din Burdujeni au fost puse de asemenea de șeful de gară Romulus Bârsan. Societatea Mihai Eminescu a luat ființă în 1922 cu scop cultural și național. În anul 1930 în Burdujeni erau înregistrate 36 de străzi și o populație totală de 4.706 locuitori. În anul 1926 localitatea Burdujeni este integrată
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]