15,199 matches
-
Yu, regia Alexandru Dabija (1988); Margareta din „ Simeyașul” de Gherman, regia Horațiu Mălăele (1990); Elenă Sergheevna din „Șantaj” de Ludmila Ruzumovskaia, regia D. Dembinschi (1992); Frosina din „Avarul” de Moličre, regia Mircea Cornișteanu (1994); Doamna Pearce și Doamna Higgins din „Misterele Londrei”, muzical după „Pygmalion” de G. B. Shaw, regia D. Dembinschi (1995); Fiokla din „Căsătoria” de Gogol, regia Gavriil Pinte (1998); Nanny din „Nanny” de Fenwik, regia Tom Ferriter (1999); Judy din „Moștenirea lui Cadăr”, muzical de Eugen Rotaru, regia
Ruxandra Sireteanu (actriță) () [Corola-website/Science/322331_a_323660]
-
dar posedând la interior o bogată vestimentație picturală bizantin-ortodoxă, precedată de o fază caracterizată prin prezența unor cruci de consacrare tipic latine, lăcașul de cult se înscrise astfel în categoria monumentelor a căror istorie este învăluită într-o aură de mister. Nedumeririle sunt legate de caracterul confesional inițial al bisericii, cheia identificării ctitorilor. Așadar, cine a ctitorit biserica din Sântămaria Orlea? Românii ortodocși sau coloniștii maghiari catolici? Părerile istoricilor au fost și sunt împărțite. Un punct de vedere este acela că
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
accident maritim. Editorul ei o însărcinează cu scrierea ghidului turistic al orașului Gottherdäl. Pe insula pierdută printre ghețurile nordului, Sarah întâlnește alți doi turiști: Judith van Schuler și Barney Wandsworth. Aceștia îi prezintă scriitoarei strania societate a orașului, dar și misterele care stau ascunse în istoria acestuia. Astfel, Sarah află că dezvoltarea actuală a orașului are la bază sabotarea vaselor la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, care erau atrase să naufragieze pe stâncile insulei. Naufragiații
Bulevardul banchizelor () [Corola-website/Science/328936_a_330265]
-
Sub aripa vântului de noapte" (1979), " Întâmplări ciudate la miezul nopții" (1984), " Aventurile unui soldat de plumb" (1993), "Endograme" (1998), "La roata norocului" (2000), " Ce mi-ai pus, fă, nebuno, în cafea?" (1983), "Haiducii" (2003), "La trântă cu Hercule" (2003), "Misterele Bucureștiului" (2004), "Cupa lui Socrate" (2006), "Mănușa de catifea" (2006), "Genoveva de Trabant" (2009), "Trandafirul galben" (2009) și "Allegretto" (2010). De asemenea, a scris 11 scenarii de filme în colaborare cu Eugen Barbu și Mihai Opriș. După scenariul filmului "Haiducii
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
și Wright devin vecine, prima dintre ele străduindu-se din greu să evite orice contact cu apa, ascunzându-se în casă la primul semn de ploaie. Intrigată, familia Wright își invită vecinii la carnavalul din oraș, sperând să descopere cheia misterului. La întoarcerea spre casă, cele două familii sunt prinse de o aversă, iar membrii familiei Zakkaro se topesc, fiind făcuți din zahăr. Editorul revistei "Galaxy Science Fiction", scriitorul Frederik Pohl, i-a trimis lui Asimov un desen al copertei pe
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
paleolitic Alexander Marshak, pe care acesta i-a împărtășit-o lui Asimov. Textul a fost publicat în numărul din februarie 1979 al revistei "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine". Asimov colabora cu revista "Gallery", căreia îi furniza periodic povestiri cu mistere care formau o serie. Textul de față a fost respins de către editorul Eric Potter pentru că era fantasy și, după ce a operat modificările necesare pentru a nu mai semăna cu celelalte texte ale seriei, Asimov a publicat-o în numărul din
Vântul schimbării () [Corola-website/Science/325373_a_326702]
-
o sticluță de acid prusic, împreună cu o scrisoare de la doamna Ronder în care aceasta îi spune că a ales să trăiască. Această povestire are particularitatea de a nu fi o "anchetă" a lui Sherlock Holmes. Detectivul nu rezolvă aici niciun mister și nici nu realizează deducțiile subtile care-l caracterizează: el nu face decât să asculte relatările doamnei Merrilow și apoi pe cele ale doamnei Ronder. Refuzând să vorbească cu un preot, după cum îi sugerase doamna Merrilow, doamna Ronder mărturisește adevărul
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
deteriorat rapid. Cu două zile înainte de meci, dr. Armstrong i-a scris tatălui femeii despre starea ei critică, iar el - străinul cu barbă - l-a căutat pe Staunton la hotel, amândoi plecând în grabă pentru a ajunge la căpătâiul ei. Misterul fiind rezolvat, Holmes părăsește casa în doliu. În primul paragraf al povestirii, Watson precizează la începutul povestirii că ancheta a avut loc în luna februarie, « cu 7 sau 8 ani în urmă»; cum povestirea a fost publicată în august 1904
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
găsit pe acesta asasinat și s-a speriat. El și-a pierdut atunci carnețelul în care erau trecute acțiunile luate de tatăl său în 1883. Tânărul s-a întors pentru a citi în jurnalul de bord dacă erau mențiuni cu privire la misterul morții tatălui său, dar paginile din cea perioadă fuseseră rupte. Stanley Hopkins îl consideră vinovat de crimă pe John Hopley Neligan și-l arestează. Holmes nu este totuși convins de vinovăția lui John Hopley Neligan. Detectivul a remarcat că pentru
Peter „Cel Negru” () [Corola-website/Science/325489_a_326818]
-
tradusă apoi de Ion Vinea și publicată în vol. "Scrieri alese" (vol. II), editat în 1963 de Editura pentru Literatură Universală din București, fiind reeditată de mai multe ori. Traduceri noi au fost realizate de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași și reeditat de mai multe ori) și de Gabriel Mălăescu (publicată sub titlul „Gândacul de aur” în volumul "Gândacul de aur", editat în 2014 de Editura
Cărăbușul de aur () [Corola-website/Science/325890_a_327219]
-
It (1990, cunoscut și ca Stephen King's IT) este un film de televiziune creat în genurile groază, fantastic, mister, thriller. Scenariul filmului se bazează pe românul omonim scris de Stephen King. Filmul are cca. 195 de minute și este considerat a fi un miniserial în două părți. Povestea filmului se învârte în jurul unei foarte agresive forme de viață inter-dimensionale
It (film din 1990) () [Corola-website/Science/325920_a_327249]
-
titlul "L'Heptaméron" și care urmează tehnica povestirii cu sertare inspirată de Decameronul lui Boccaccio. Nuvelele sunt remarcabile prin realismul personajelor și finețea motivației psihologice. A scris și versuri ("Le miroir de l'âme pécheresse", 1531 - "Oglinda sufletului păcătos"), farse, mistere.
Margareta de Navara () [Corola-website/Science/325960_a_327289]
-
una dintre „poveștile de raționament”. Două lucrări care prezintă unele asemănări cu povestirea lui Poe sunt "Das Fräulein von Scuderi" (1819) de E.T.A. Hoffmann și "Zadig" (1748) de Voltaire. C. Auguste Dupin este un bărbat din Paris care rezolvă misterul uciderii brutale a două femei. Numeroși martori au auzit un suspect, deși nimeni nu este de acord cu privire la limba vorbită de acesta. La locul crimei, Dupin găsește un fir de păr care nu pare a fi uman. Fiind primul detectiv
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
Hercule Poirot. Multe personaje ulterioare, de exemplu, urmează modelul lui Poe al unui detectiv genial, al unui prieten personal care îi servește ca narator și prezentarea finală a indiciilor care au dus la rezolvarea cazului. Dupin reapare și în povestirile „Misterul lui Marie Rogêt” și „Scrisoarea furată”. Povestirea se învârte în jurul uciderii inexplicabile a doamnei L'Espanaye și a fiicei ei în Rue Morgue, o stradă fictivă din Paris. Relatările din ziar arată că gâtul mamei era atât de tare tăiat
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
Dupin a devenit prototip pentru mulți detectivi din literatura de mai târziu, inclusiv pentru Sherlock Holmes al lui Arthur Conan Doyle și Hercule Poirot al Agathei Christie. Genul literar al povestirilor polițiste este diferit de cel al altor povestiri cu mistere deoarece accentul este pus pe analiză. Rolul lui Poe în crearea literaturii polițiste este recunoscut de Premiile Edgar, acordate anual de către Mystery Writers of America. „Crimele din Rue Morgue” a stabilit, de asemenea, mai multe aspecte de limbaj literar care
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
descrie poliția într-o manieră nesimpatetică ca un fel de element de contrast în comparație cu detectivul. Poe inițiază, de asemenea, procedeul narativ prin care detectivul își anunță soluția și explică apoi raționamentul care a condus la aceasta. Este, de asemenea, primul mister dintr-o cameră închisă în literatura detectivistică. La publicarea sa, „Crimele din Rue Morgue” și autorul său au fost apreciate pentru crearea unei noutăți literare. Ziarul "Inquirer" din Pennsylvania a scris că povestirea „dovedește că domnul Poe este un om
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
colecția de povestiri ale lui Poe editată de Wiley & Putnam și denumită pur și simplu "Tales". Poe nu a participat la selectarea povestirilor care au fost incluse în acel volum. „Continuarea” lui Poe la „Crimele din Rue Morgue” a fost „Misterul lui Marie Rogêt”, serializată pentru prima dată în decembrie 1842 și ianuarie 1843. În ciuda faptului că a primit subtitlul „A Sequel to «The Murders in the Rue Morgue»”, „Misterul lui Marie Rogêt” are puține elemente comune cu „Crimele din Rue
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
volum. „Continuarea” lui Poe la „Crimele din Rue Morgue” a fost „Misterul lui Marie Rogêt”, serializată pentru prima dată în decembrie 1842 și ianuarie 1843. În ciuda faptului că a primit subtitlul „A Sequel to «The Murders in the Rue Morgue»”, „Misterul lui Marie Rogêt” are puține elemente comune cu „Crimele din Rue Morgue” în afară de includerea lui C. Auguste Dupin și a desfășurării acțiunii tot la Paris. Dupin a reapărut în „Scrisoarea furată”, pe care Poe a considerat-o „probabil cea mai
Crimele din Rue Morgue () [Corola-website/Science/325981_a_327310]
-
Le Chevalier" este un detectiv fictiv creat de Edgar Allan Poe. Dupin își face prima apariție în povestirea „Crimele din Rue Morgue” (1841) a lui Poe, considerată de majoritatea specialiștilor ca fiinf prima povestire de literatură polițistă. El reapare în „Misterul lui Marie Rogêt” (1842) și „Scrisoarea furată” (1844). Dupin nu este un detectiv profesionist și motivațiile sale pentru a rezolva misterele de pe parcursul celor trei povestiri se schimbă. Folosind ceea ce Poe a numit „raționament”, Dupin combină intelectul său considerabil cu
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
Morgue” (1841) a lui Poe, considerată de majoritatea specialiștilor ca fiinf prima povestire de literatură polițistă. El reapare în „Misterul lui Marie Rogêt” (1842) și „Scrisoarea furată” (1844). Dupin nu este un detectiv profesionist și motivațiile sale pentru a rezolva misterele de pe parcursul celor trei povestiri se schimbă. Folosind ceea ce Poe a numit „raționament”, Dupin combină intelectul său considerabil cu imaginația creatoare, pătrunzând chiar în mintea criminalului. Talentele sale sunt suficient de puternice încât el se dovedește capabil să citească gândurile
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
raționarea și, de fapt, îi determină pe oameni să acționeze într-un mod opus acelui sugerat de logică. În „Crimele din Rue Morgue”, Dupin investighează uciderea unei mame și a unei fiice la Paris. El investighează o altă crimă în „Misterul lui Marie Rogêt”. Această povestire a fost inspirată din povestea adevărată a lui Mary Rogers, o vânzătoare la o tutungerie din Manhattan, al cărei corp a fost găsit plutind în râul Hudson, în anul 1841. Ultima apariție a lui Dupin
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
de la regina Franței. Poe a numit aceasta povestire „probabil, cea mai bună dintre povestirile mele de raționament”. De-a lungul celor trei povestiri, Dupin călătorește prin trei locuri diferite. În „Crimele din Rue Morgue”, el călătorește pe străzile orașului; în „Misterul lui Marie Rogêt”, el este în aer liber; în „Scrisoarea furată”, el este într-un spațiu privat închis. Dupin nu este de fapt un detectiv profesionist și motivațiile lui se schimbă în cursul celor trei povestiri. În „Crimele din Rue
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
Poe a capitalizat interesul popular contemporan. Folosirea de către el a unui urangutan în „Crimele din Rue Morgue” a fost inspirată de reacția populară stârnită de un urangutan care a fost văzut în iulie 1839 în Masonic Hall din Philadelphia. În „Misterul lui Marie Rogêt”, el a folosit o poveste adevărată care a devenit de interes național. este recunoscut, în general, ca primul detectiv din literatură. Personajul a servit ca prototip pentru mai mulți detectivi care au fost creați mai târziu, inclusiv
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
își folosește observarea și priceperea deductivă considerabilă pentru a rezolva crimele. Poe descrie poliția într-o manieră nesimpatetică ca un fel de element de contrast în comparație cu detectivul. Personajul a contribuit la stabilirea genului de literatură polițistă, distinctă de literatura de mister, cu accent pe analiză și nu pe procedeul încercare-și-eroare. Brander Matthews a scris: „Adevărata povestire polițistă așa cum a conceput-o Poe nu este în misterul în sine, ci mai degrabă în etapele succesive prin care observatorul analitic reușește să rezolve
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]
-
în comparație cu detectivul. Personajul a contribuit la stabilirea genului de literatură polițistă, distinctă de literatura de mister, cu accent pe analiză și nu pe procedeul încercare-și-eroare. Brander Matthews a scris: „Adevărata povestire polițistă așa cum a conceput-o Poe nu este în misterul în sine, ci mai degrabă în etapele succesive prin care observatorul analitic reușește să rezolve problema care ar putea fi considerată ca fiind dincolo de elucidarea umană”. De fapt, în cele trei povestiri în care apare Dupin, Poe a creat trei
C. Auguste Dupin () [Corola-website/Science/325983_a_327312]