14,908 matches
-
bune", formată din asociații locale de laici, care adunau într-un sediu central mijloacele de informare imprimate. În scurt timp, el s-a extins în toată Spania. O altă inițiativă născută la Sevilla a fost centrul Ora et Labora, în Seminarul Conciliar. Acesta a fost înființat de către seminariștii apropiați de Apostolatul Rugăciunii și a avut ca scop participarea lor la răspândirea presei bune: în timpul vacanțelor li se cerea să promoveze abonările la ziarele catolice și să le descurajeze pe cele anticatolice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fiind o prestigioasă revistă de istorie bisericească. Nicolae Iorga a făcut următoarea apreciere în privința acestei tipărituri: "În Biserica Latină din România s-a produs în ultimele decenii o însemnată mișcare culturală. Studiile adâncite și precise ale parintelui Auner, formarea în seminariile catolice a unei pleiade de catolici români (...) servesc râvnita cunoaștere a trecutului nostru, apariția și publicarea îngrijită a Revistei Catolice (...) sunt puternice dovezi"335. Cel care a avut ideea conceperii revistei a fost arhiepiscopul Netzhammer 336. Discuția asupra proiectului viitoarei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în România, unde trăiau la acea dată părinții lui Johann Auner. Clasele primare și cele gimnaziale le-a urmat la școala din Calea Călărașilor nr. 11, ce a devenit ulterior Cercul Catolic Tomis. În august 1877 s-a înscris la Seminarul catolic Sf. Duh"484 din București. A făcut parte din primele serii de seminariști care au urmat un curs special, după reforma episcopului Paoli și a directorului Alois Irwin(aceștia au renunțat la trimiterea seminariștilor la cursurile școlilor publice). Studiul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
26 decembrie 1885 a primit subdiaconatul, iar la 6 ianuarie 1889 a fost sfințit preot de către arhiepiscopul Paoli. Până în 1893 a activat în parohia și la Școala catolică din Câmpulung 486. Între 1896 și 1900 a fost desemnat la conducerea seminarului în locul lui Demetrie Radu, apoi a devenit director de studii la seminarul "Sf. Duh", până în 1911. În toată această perioadă a obținut mai multe titluri și funcții bisericești, precum: canonic al Catedralei "Sf. Iosif", misionar apostolic, paroh al catedralei "Sf.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fost sfințit preot de către arhiepiscopul Paoli. Până în 1893 a activat în parohia și la Școala catolică din Câmpulung 486. Între 1896 și 1900 a fost desemnat la conducerea seminarului în locul lui Demetrie Radu, apoi a devenit director de studii la seminarul "Sf. Duh", până în 1911. În toată această perioadă a obținut mai multe titluri și funcții bisericești, precum: canonic al Catedralei "Sf. Iosif", misionar apostolic, paroh al catedralei "Sf. Iosif"487. Carol Auner a fost unul dintre preoții din Episcopia de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la școala mănăstirii Einsiedeln (1876). După sfințirea sa ca preot (1886) a activat ca profesor de matematică și chimie la gimnaziul mănăstirii, unde învățase și el507. Din anul 1900 a fost trimis în România, unde a fost numit Superior al Seminarului Teologic din București, profesor de matematică și de chimie; era considerat canonic de onoare al catedralei "Sf. Iosif"508. Nu a rămas însă multă vreme aici, căci în 1902 s-a întors la Einsiedlen ca profesor, iar apoi a plecat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ca arhiepiscop de București, R. Netzhammer și-a început efectiv exercitarea funcției de conducere a diecezei unde fusese numit. În primul an al pastorației sale a realizat numeroase activități, precum: inaugurarea unei filiale a ordinului maicilor Sf. Vincențiu 512, mutarea Seminarului Teologic în Palatul arhiepiscopal 513, așezarea pietrei de temelie a bisericii, a casei parohiale și a școlii din Sinaia; a înființat școli elementare și gimnaziul Sf. Iosif, a deschis clinica ordinului maicilor Sf. Vicențiu 514. Printre numeroasele măsuri întreprinse de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai mulți ani ca profesor și ca preot în parohiile din Tulcea, Târgoviște și Giurgiu 531. După Primul Război Mondial, Anton Durcovici a ocupat diferite funcții în cadrul arhidiecezei de București: vicar general al Mitropoliei de București, rector și profesor la Seminarul teologic și canonic al aceleiași arhidieceze 532. La 30 octombrie 1947, conform Concordatului încheiat între Sfântul Scaun și Statul Român și în înțelegere cu Înaltul Guvern al României, papa Pius XII l-a numit episcop de Iași. A fost consacrat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comunităților catolice din România (dar și a societății românești) prin aportul la dezvoltarea presei catolice, a fost unul considerabil. În perioada șederii la Roma (1906-1911), Durcovici a obținut, pe rând: doctoratul în filosofie la Universitatea Angelicum, licența în dreptul canonic la Seminarul Roman și doctoratul în teologie la Universitatea Pontificală Urbaniană 540. În arhiva episcopiei de București există o bogată corespondență realizată cu superiorul său de la București, Raymud Netzhammer, ce se referă la perioada petrecută de Durcovici la Roma și din care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
câțiva clerici catolici, printre care: Vasile Suciu, Ioan Miclea, monseniorul Vladimir Ghica și Anton Durcovici 542. Promovarea neotomismului de către acesta din urmă s-a reflectat în activitatea didactică desfășurată între 1924 și 1947, perioadă în care a fost rector al seminarului "Sf. Duh" din București 543. În 1929 a fost numit rector al Academiei Teologice a Arhiepiscopiei din București. A aprofundat programul de formare umană și spirituală a seminariștilor, integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Theodor Cisar. Una dintre personalitățile marcante ale catolicismului românesc, care a contribuit la dezvoltarea presei catolice, a fost Alexandru Theodor Cisar. Acesta s-a născut la 21 octombrie 1880 în București. În toamna anului 1892 s-a înscris la cursurile seminarului din capitală. Studiile le-a continuat din 1899 la Roma, unde a și fost sfințit preot la data de 6 iulie 1903, în Colegiul "De Propaganda Fide"549. La întoarcerea în țară a fost desemnat secretar al arhiepiscopului de București
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sfințit preot la data de 6 iulie 1903, în Colegiul "De Propaganda Fide"549. La întoarcerea în țară a fost desemnat secretar al arhiepiscopului de București, monseniorul Xaveriu Hornstein, apoi i-a fost conferită funcția de prefect de studii la seminarul diecezan din București. A efectuat și o scurtă perioadă de pastorație în parohiile Bărăția și Craiova, după care a fost numit director al "Școlii Sf. Andrei" din capitală. În această funcție a stat până în momentul numirii sale ca episcop de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a realizat în catedrala din București, la 15 august 1920. Instalarea în scaunul episcopal din Iași a avut loc la data de 22 august 1920550. În perioada cât a fost episcop de Iași, Cisar a luptat pentru redeschiderea cursurilor la seminarul diecezan (întrerupte în perioada războiului). În timpul pastorației sale a încorporat în teritoriile diecezei de Iași parohiile din Basarabia 551 și a introdus noul calendar care a intrat în vigoare oficial doi ani mai târziu 552. Nu în ultimul rând, a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apoi la Roma, la colegiul "Capranica", unde și-a luat licența în dreptul canonic. Întors în țară, a obținut o nouă licență în filologie clasică. Activitatea didactică a început-o ca profesor suplinitor la Câmpulung și Piatra Neamț (1905-1906), dar și la Seminarul Pedagogic din București. În anul 1912 s-a titularizat ca profesor la "Liceul Sf. Lazăr" din București 556. A deținut mai multe funcții, printre care secretar general al Asociației Profesorilor Secundari din București și al Asociației Catolicilor din București. S-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de poezii "Inimă de student" și traducerea piesei lui Eschil: "Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul, Luceafărul, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața nouă, Vestitorul, Revista catolică, Albina, Buletinul Seminarului Pedagogic, dar și în publicații din străinătate 557. A redactat Manualul de limbă latină, în colaborare cu Mihail Dragomirescu. A colaborat intensiv la publicațiile catolice din București, fiind responsabil cu apariția a două rubrici constante în Revista catolică :"Chestiunile literare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
târgușorul Peutzige din teritoriul Danzig. A intrat în Societatea lui Iisus în 1878. Și-a făcut studiile superioare la Roma și Cracovia, iar în 1885 a fost sfințit preot. Doi ani mai târziu, a venit la Iași ca profesor la Seminar, funcție în care a rămas până în 1894, când a murit rectorul Francisc Habeni, moment în care Wiercinski a primit acest titlu. A coordonat activitatea preoților iezuiți din pastorație. După trei ani de rectorat, a plecat din țară pentru aproape un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reședința la Wroclaw, apoi timp de un an s-a ocupat de pastorația taberelor de exilați din Silezia germană. În anii următori a călătorit prin Estonia, Silezia și Basarabia. În 1929 a fost numit spiritual și profesor de filosofie la Seminarul din București. Ulterior a ocupat postul de profesor de dogmatică, limbă română și franceză la Oradea. În 1930 a revenit la Iași, unde timp de doi ani a fost desemnat din nou rector al Seminarului. A predat religia, latina, istoria
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și profesor de filosofie la Seminarul din București. Ulterior a ocupat postul de profesor de dogmatică, limbă română și franceză la Oradea. În 1930 a revenit la Iași, unde timp de doi ani a fost desemnat din nou rector al Seminarului. A predat religia, latina, istoria, geografia, germana și s-a ocupat de rezolvarea problemelor economice ale Seminarului. În 1932 a plecat în Germania la Mittelsteine, pentru ca în anul următor să ajungă iar în Estonia. Activitatea sa misionară a fost intensă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
română și franceză la Oradea. În 1930 a revenit la Iași, unde timp de doi ani a fost desemnat din nou rector al Seminarului. A predat religia, latina, istoria, geografia, germana și s-a ocupat de rezolvarea problemelor economice ale Seminarului. În 1932 a plecat în Germania la Mittelsteine, pentru ca în anul următor să ajungă iar în Estonia. Activitatea sa misionară a fost intensă; poate de aceea a considerat colaborarea sa cu presa catolică din țara noastră ca fiind "singura lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
episcopiile de Iași și București, dar și credincioșilor catolici. Redacția și administrația revistei se aflau pe strada Ghica Deleni nr. 4 bis. Din luna mai a anului 1913, sediul a fost mutat pe strada Comănescu nr. 6, actuala locație a Seminarului "Sf. Iosif" din Iași567. În primul an al apariției, Lumina creștinului a conținut câteva rubrici permanente: "Știri diverse", "Poșta redacției", "Cântece publicate pe note", dar și articole diferite de la o lună la alta, precum: "un articol jubiliar la împlinirea a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Restrepo (1 august 1914), care își afirma supunerea față de Iisus Cristos; se "caracteriza" apoi noul președinte, Iosif V Concha, care era prezentat ca "un catolic exemplar și foarte iubit de popor. Unul din fiii lui se pregătește la preoție în seminarul archiepiscopal. Fericită țară"626. Nu intrăm în analiza situației existente în Columbia la acea dată și nici nu ne îndoim de exactitatea caracterizării celor doi președinți ai țării, însă acest lucru era exagerat, dacă dădea dreptul să se afirme "Fericită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mamelor creștine. Iași 10 decembrie în salonul Notre Dame De Sion a avut loc serbarea pomului de Crăciun pentru școlile primare din localitate. Răchiteni 17 decembrie merită o deosebită laudă credincioșii din Parohia Răchiteni județul Roman, pentru dărnicia lor față de Seminarul nostru diecezan"627. Existau articole privitoare la vizitele canonice făcute de episcop în parohii, despre evenimentele importante petrecute aici și altele. În anul 1936 a decedat redactorul revistei, Anton Gabor 628, cel care a înființat-o și a condus-o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și creșterea nivelului cultural, Tălmăcel le recomanda să scrie în alte reviste catolice din Moldova. La data de 1 ianuarie 1924, revista a fost tipărită în propria tipografie (prima catolică din Vechiul Regat), care a purtat numele Tipografia Serafică a Seminarului Franciscan din Hălăucești 675. Revistele Lumina creștinului și Viața s-au aflat într-o concurență, o întrecere izvorâtă și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a presei catolice. Această
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană "Serafica", aflată în Seminarul Franciscan din Hălăucești, județul Roman. În anul 1924 ea apărea o dată pe lună, prețul abonamentului fiind de 20 de lei pe an, iar al unui număr de 4 lei706. Pe coperta revistei se recomandau cititorilor și celelalte publicații catolice, precum
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]