19,182 matches
-
aceea, rugăciunea ne învață cum să o curățăm de tot răul, pentru ca, asemenea viețuirii cerești, să fim conduși și noi de voia lui Dumnezeu, nestânjeniți, încât oricine să poată spune că așa după cum în Scaune, în începătorii, în Puteri, în Stăpânii și în toate celelalte Puteri Cerești se săvârșește voia Ta, și nici un păcat nu stă în calea lucrării binelui, tot astfel și în noi să se săvârșească binele, pentru ca, nimicindu-se tot păcatul din sufletele noastre, să se împlinească desăvârșit
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fapte, pe mine de tot netrebnic m-am făcut; ci, ca ceea ce ești Maica iubitorului de oameni, milostivește-te spre mine, păcătosul și spurcatul, și primește rugăciunea mea, ce se aduce ție din buze spurcate; iar pe Fiul tău și Stăpânul nostru și Domnul, cu îndrăzneala ta, ca o Maică, cuprinzând, roagă-L să-mi deschidă și mie milostivirile cele iubitoare de oameni ale bunătății Sale. Și trecând greșelile mele cele nenumărate, să mă întoarcă la pocăință și lucrător poruncilor Sale
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Hristos, Căruia se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea împreună cu Cel fără de început al Lui Părinte și cu Prea Sfântul și Bunul și de viață făcătorul Duhul Lui, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin. Și ne dă nouă, Stăpâne, celor ce mergem spre somn, odihnă trupului și ssufletuluiui; și ne ne păzește pe noi de toate poftele cele rele, și de întunecata și cea de noapte patimă a dulceții patimilor, stinge săgețile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastră
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Milostivire multă e la El și El va izbăvi pe Istrail de toate fărădelegile lui. Lăudați pe Domnul, toate neamurile! Lăudați-l pe El toate popoarele! Că mare este mila Lui spre noi și adevărul Domnului rămîne în veac. Amin! Stăpâne, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce îndelung ai răbdat pentru greșelile noastre și până la acest ceas de acum ne-ai adus pe noi, întru care pe lemnul cel de viață făcător fiind răstignit, tâlharului celui bine cunoscător intrarea în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Tău, că s-au stins întru deșertăciuni zilele noastre. Scoate-ne din mâna potrivnicului, iartă nouă păcatele noastre și omoară gândul nostru cel trupesc. Ca lepădând pe omul cel vechi, întru cel nou să ne îmbrăcăm și ție să viețuim, Stăpânului nostru și Făcătorului de bine. Și așa urmând poruncilor Tale, la odihna cea veșnică să ajungem, unde este locașul tuturor celor ce se veselesc. Că Tu ești cu adevărat veselia cea adevărată și bucuria celor ce Te iubesc, Hristoase Dumnezeul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
greșelile și să se întoarcă și să se căiască de nedreptățile lor! Nu-i lăsa pe ei, Doamne, în rătăcire și în păcat! Trimite-le lor binecuvântarea Ta ca să se mântuiască și să fie vii întru împărăția Ta! Iar mie, Stăpâne, dăruiește-mi duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei, pentru ca în pace și cu bucurie pururea să grăiesc către Tine unele ca acestea: „Iartă-ne nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”. Amin. Dumnezeule veșnic și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ai dat Tatălui când erai pe cruce, să mă povățuiască spre Tine prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere ca să Te caut, nu am pocăință, nici umilință care întorc pe fii la moștenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne! S-a întunecat mintea mea cu cele lumești și nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite și nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei mele pentru Tine. Ci Tu, Doamne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
întreba, și dacă mai există vreo cale de întoarcere. Savatie Baștovoi realizează și el o proiecție romanescă în care pune omenirea să urmeze calea deschisă de mințile filosofice ce au relativizat morala. Se ajunge la o societate profund polarizată, de stăpâni și sclavi, în care postura de stăpân este întărită prin argumentul că unii se nasc pentru a fi astfel. În numele unei corectitudini politice, se poate ajunge la dezumanizare rapidă: bătrânii trebuie să fie eutanasiați, nașterea trebuie să fie controlată sever
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de întoarcere. Savatie Baștovoi realizează și el o proiecție romanescă în care pune omenirea să urmeze calea deschisă de mințile filosofice ce au relativizat morala. Se ajunge la o societate profund polarizată, de stăpâni și sclavi, în care postura de stăpân este întărită prin argumentul că unii se nasc pentru a fi astfel. În numele unei corectitudini politice, se poate ajunge la dezumanizare rapidă: bătrânii trebuie să fie eutanasiați, nașterea trebuie să fie controlată sever, creșterea populației trebuie să fie corectată prin
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
tip de devenire netrebnică. Cartea lui Baștovoi, Diavolul este politic corect, propune un scenariu al unei deveniri pe care spectrul combinării unor idei decupate din Nietzsche, Malthus, ori Russell, l-ar putea ușor configura. O lume scindată în sclavi și stăpâni, o lume controlată prin tehnici de rarefiere a populației care amenință suprapopularea Pământului, ar putea oricând răsări. Stă în puterea noastră, a fiecărui individ, dar mai ales a decidenților politici, să alegem alternative salutare și nu pe cele morbide. Acest
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
constituie obiect al gândirii, dispare din câmpul reflexiv. El care are în lucru un foileton, ori un studiu despre Coreggio, ori o dramă, nu găsește condițiile scrierii lor. Intelectualul se simte cobai al harului divin, ca și cum n-ar mai fi stăpân pe propria sa gândire. Ca și cum harul divin i-ar fi suspendat libertatea, l-ar fi dirijat spre ceea ce nu are importanță pentru scriitorul a cărui muncă e de alt tip decât cea obișnuită, cere inspirație, limpezime, perspective largi ale existenței
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
îngăduit să mi se întâmple nimic rău. M-a lăsat să-mi continui drumul, în pace și liniște, dar am rămas cu urma ce se căsca... Și nimic rău nu mi s-a întâmplat din voia lui Dumnezeu care e stăpân în vecii vecilor...” (p. 20) În aceste reflecții, există și recunoștința că după ce mutațiile ontologice s-ar fi produs, scriitorul reintră în zona ocrotită, redevine un privilegiat, un om păzit de pronia cerească. Dar uneori izbucnește și o violentă și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
formă de eliberare de teroarea trecerii timpului însoțit de tehnici recuperatorii medicale, sunt două dimensiuni ale abundenței care devine un mic zeu la care se închină bogații care au făcut legea pentru ei. - Lumea lui Nietzsche în romanul lui Baștovoi: stăpâni și sclavi. Stăpânul, cel cu voință de putere, dispune de viața sclavului, considerat explicit un dobitoc. Stăpânul duce o viață după principii hedoniste. Plăcerea este țelul acestei vieți. Mai apare o categorie care transgresează criminala lege: creștinii. Și această sciziune
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de teroarea trecerii timpului însoțit de tehnici recuperatorii medicale, sunt două dimensiuni ale abundenței care devine un mic zeu la care se închină bogații care au făcut legea pentru ei. - Lumea lui Nietzsche în romanul lui Baștovoi: stăpâni și sclavi. Stăpânul, cel cu voință de putere, dispune de viața sclavului, considerat explicit un dobitoc. Stăpânul duce o viață după principii hedoniste. Plăcerea este țelul acestei vieți. Mai apare o categorie care transgresează criminala lege: creștinii. Și această sciziune este perfect nietzscheană
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care devine un mic zeu la care se închină bogații care au făcut legea pentru ei. - Lumea lui Nietzsche în romanul lui Baștovoi: stăpâni și sclavi. Stăpânul, cel cu voință de putere, dispune de viața sclavului, considerat explicit un dobitoc. Stăpânul duce o viață după principii hedoniste. Plăcerea este țelul acestei vieți. Mai apare o categorie care transgresează criminala lege: creștinii. Și această sciziune este perfect nietzscheană. Nietzsche nu invalidează capacitatea creștinului autentic, care se macină pe sine până la transfigurare, de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care ritmul expansiunii sale teritoriale s-a încetinit, după moartea lui Soliman Magnificul (1566), declin accentuat de cedarea, pe rând, a cuceririlor anterioare. Simptomele cele mai evidente ale crizei s-au manifestat îndeosebi în decăderea puterii centrale și a armatei. Stăpân absolut asupra vieții și averii supușilor săi, având atribuții supreme în domeniile politic, militar și religios, sultanul avea rolul esențial în conducerea statului. Calitățile și înclinațiile acestuia au avut aproape în permanență o deosebită importanță, fapt dovedit de slaba capacitate
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1758, aprecia că voievozii Moldovei și ai Țării Românești au fost “din vechime”, “dintre slujitorii înaltului Devle”, numindu-se pe sine “un serv neînsemnat al înaltului Devlet”. Mai apoi, Constantin Moruzi îl considera pe sultanul Abdul Hamid I ca fiind “stăpânul” care dispunea “după plac” de domnie, el fiind numai un “preaumil rob”, “voievod supus al Moldovei”, “slugă”, aceste sintagme reprezentând încă o dată semnificația juridică a titlului de voievod. Astfel, domnitorii fanarioți erau asimilați pașelor de rang superior. Au existat totuși
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
element al veleității de dominație universală a sultanului, ca șef suprem al Imperiului otoman; în aceeași perspectivă, folosirea conceptului de tron era interzisă domnitorilor Moldovei și Țării Românești, căci în ideologia otomană, tronul și coroana erau atribute ale sultanului, ca stăpân absolut al lumii supuse lui. Totuși, unele formule politico-juridice, întâlnite frecvent în cuprinsul hatișerifurilor, firmanelor sau ale altor documente emise de sultan sunt edificatoare pentru o relativă întărire a formulei juridice de autonomie: expresia mefrûz-ül-kalem maktû-ül-kadem min küll-ilvücûh (în sensul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și boieri fiind foarte tensionate. în aprilie 1836, Ruckmann se deplasa la Iași, pentru a încerca o aplanare a conflictului, fără succes. în același timp, Generalul Liprandi înrola pe ascuns arnăuții boierilor, pe care îi trimitea apoi să-și spioneze stăpânii. Era aceasta o recunoaștere oficială a unei stări de lucruri care nu mai înșela pe nimeni. La 9 septembrie 1836 are loc, în sfârșit, evacuarea Silistrei, prilej pentru Colquhoun de a se deplasa acolo pentru a asista la acest eveniment
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
meu. L-am apucat și pe străbunică- meu, Hagi Anton. Și pot spune că darul acesta l-am avut toți din familie, de la Hagi Anton încoace. El l-a avut cel dintâi"100. Observăm absența tatălui din prezentarea genealogiei acestor "stăpâni ai timpului", așa cum erau considerați cei care puteau cunoaște viitorul prin descifrarea semnelor 101, absență cu atât mai ciudată cu cât acest dar l-au avut toți, "de la Hagi Anton încoace". Efectul de putere al numelui crește prin încadrarea într-
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fântână a frumoasei, și că a nesocotit sfatul Zânei Rujalina de a învăța să citească pentru a putea rosti acest descântec din "cartea vrăjitorilor". Zâna Rujalina care intuise natura lui Scarlat, una măcinată de "dorințe mari" ("El vrea să fie stăpân peste destinele altora, iar gândurile acestea sunt mai presus de puterile lui") încearcă să-l salveze oferindu-i "cheia tuturor frământărilor" sale, o pană: "Cu ea vei învăța să scrii, iar strădania ta nu va rămâne nerăsplătită"176. Disprețul lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
statornic dincolo, în lumea fenomenală a lui dincoace, un prezent nesigur, alunecos"334. Mitul nord-american de tip Orfeu și Euridice pe care îl relatează Eliade 335: "un bărbat izbutește să coboare în Infern, unde își reîntâlnește soția moartă de curând. Stăpânul Infernului îi făgăduiește că va putea să-și ducă soția înapoi pe pământ dacă este în stare să vegheze toată noaptea. Dar, de două ori, și chiar după ce dormise ziua ca să nu fie obosit, omul nu reușește să vegheze până
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ratează. Legenda lui Ghilgameș care pentru Eliade reprezenta "povestea dramatizată a unei inițieri ratate" ilustrând "precaritatea condiției umane, imposibilitatea - chiar pentru un erou - de a cuceri nemurirea"893 stabilește în proză o ultimă corespondență: ecuația ultimă prin care omul devine stăpân asupra timpului și planta care redă tinerețea. Pentru cel ce trăiește în mit, limbajul nu poate fi decât unul "ascuns"; asupra lui, Maestrul atrage atenția de mai multe ori (și, împreună cu el, Eliade, marcând grafemele prin altfel de caractere și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Dayan ecuația ultimă. Din teza sa care răstoarnă teorema lui Gödel lipsesc ultimele patru pagini, care ar fi lămurit cum poate fi înțeleasă și utilizată această "ecuație absolută". Ea poate face ca totul să devină posibil, omul să ajungă stăpânul timpului, dar, în același timp, îl poate trimite "cu sute de mii sau chiar milioane de ani înapoi, la începutul vieții pe Pămînt"907. Lupta cu viclenia Timpului (List der Zeit) - joc de cuvinte pornind de la expresia lui Hegel, List
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Eliade, Proză fantastică, vol. II, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 113. 209 Ibidem, p. 114. 210 Ioan Petru Culianu, op. cit., pp. 234-235. Lăcrămioara Berechet interpretează numele Cucoaneș, "în limbaj indirect, propriu textelor ezoterice dublu codificate", ca Fiu al Stăpânului (s.a.), cheie care în registru anagogic semnifică Macrantropul (s.a.), Fiul Domnului, Eroul, MahaVira cel care alege desăvârșirea în spirit și se retrage în singurătatea Sinelui" (Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 27.). 211 Matei Călinescu, op. cit., pp. 70-71. 212 Ibidem, pp. 72-73
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]