152,821 matches
-
al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, IPS Galaction a început să hirotonească preoți și diaconi pentru această Biserică. Spre sfârșitul lunii mai 1955, s-a lansat zvonul că acestei Biserici i se va acorda dreptul legal de funcționare liberă, sugerându-se faptul că un delegat din partea clerului și un grup de credincioși trebuiau să fie de față la obținerea documentului legal. A fost trimis preotul Dionisie Hugeanu, care trebuia să aștepte sosirea grupului de credincioși, dar acesta a fost
Galaction Cordun () [Corola-website/Science/311212_a_312541]
-
sunt legați prin arcuri mari. Mihrab-ul este decorat cu coloane și ceramică. Minaretul, refăcut de către un sultan zianid din Tlemcen în 1324, este în formă de patrulater având un felinar decorat cu ceramică fină și sculpturi. Galeria în aer liber nu este originală, acesta fiind adăugată în 1840, si este făcută din coloane de marmură decorate provenind de la moscheea Es Sayida (situată în piață Martirilor) demolată în timpul colonizării. .3 Moscheea Jamaa Ketchaoua este o operă unică, martoră a istoriei Casbahului
Casbah () [Corola-website/Science/311178_a_312507]
-
sa se numea Emilia Faur. Bunicul său, Michael Pop de Bruchenthal (1843-1924) a fost timp de 55 de ani învățător în satul Ciutelec, alături de străbunica sa Aloisia Calnochi (1856-1918), care a fost și ea învățătoare. Bunicul său provenea din strămoși liberi, înnobilați la 20 noiembrie 1664 de către Principele Mihai Apafi I al Transilvaniei. În perioada 1913-1918, Mihai Pop Bruchenthal a urmat școala primară în limba maghiară în satul Hotar, de lângă Aleșd. Între anii 1918-1927 a urmat liceul și și-a dat
Mihai Pop Bruchenthal () [Corola-website/Science/311228_a_312557]
-
poate să ruleze majoritatea aplicațiilor cu minore diferențe de interfață grafică (deoarece are un mediu de spațiu de lucru diferit). Xubuntu poate fi instalat cu unul dintre cele două CD-uri, ambele necesitând cel puțin 1.5 GO de spațiu liber pe hard disc. Instalarea cu "Desktop CD" necesită 192 MO de RAM, în timp ce "Alternate CD" (care folosește un instalator bazat pe text) necesită 64 MO de RAM și oferă acces la opțiunile tradiționale de instalare. Odată instalat, Xubuntu poate să
Xubuntu () [Corola-website/Science/311237_a_312566]
-
sărurile minerale sunt dizolvate în apă. Oxigenul și dioxidul de carbon provin in cea mai mare măsura din procesele fiziologice (respiratie, hrănire) ale organismelor din acvariu. O parte din gaze provin din schimburile cu atmosfera înconjurătoare, realizate prin spațiul rămas liber între capacul și rama acvariului. Într-un acvariu nu se pot asocia decât pești cu aceleași necesități față de cantitatea de oxigen. De exemplu, guppy și xifo sunt puțin pretențioși la cantitatea de oxigen din apă, în timp ce scalarii au nevoie de
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
se înmulțesc rapid, prin înmugurire, invadând pereții, substratul și plantele. Pentru a nu deveni dăunătoare, hidrele trebuie înlăturate din acvariu. Pielița vie (bioderma) observată pe plantele de baltă este prezentă și pe plantele din acvariu. Organismele macroscopice (vizibile cu ochiul liber) sunt reprezentate de plantele superioare, precum: ciuma-apelor, brădițul, sârmulița, cu rădăcini fixate în substratul de nisip, lintița, cu rădăcini scurte si libere, plutind la suprafața apei. La adăpostul vegetației își duc viața numeroase animale: pești, melci, larve de insecte etc.
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
bioderma) observată pe plantele de baltă este prezentă și pe plantele din acvariu. Organismele macroscopice (vizibile cu ochiul liber) sunt reprezentate de plantele superioare, precum: ciuma-apelor, brădițul, sârmulița, cu rădăcini fixate în substratul de nisip, lintița, cu rădăcini scurte si libere, plutind la suprafața apei. La adăpostul vegetației își duc viața numeroase animale: pești, melci, larve de insecte etc. Acest lucru este explicabil căci, pe lângă hrana și adăpost, animalele găsesc oxigenul eliminat de plante in procesul lor de fotosinteză. Plantele, la
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
medicală de reabilitare a unor bolnavi handicapați. Marmagen este amintit deja în timpul romanilor sub numele de "Marcomagus" în „Tabula Peutingeriana”. Edificii din perioada evului se poate aminti biserica „ St. Laurentius” care este pentru prima oară amintită în anul 1308 în „Liber valoris”. Din Marmagen provine Gustave Eiffel cel care a conceput Turnul Eiffel și Statuia Libertății din New York.
Marmagen () [Corola-website/Science/311254_a_312583]
-
Tineretului Național Liberal din 1940 până în 1946. Urmărit de autorități pentru acțiunile sale anti-comuniste, a reușit să fugă din țară în 1946, fiind ulterior condamnat la moarte în contumacie. A fost membru în Comitetul Național Român și în Liga Românilor Liberi, fiind ales președinte al acesteia în 1953. A fost primul director al secției române a postului de radio "Europa Liberă". Principala sa operă literară este romanul " Frunzele nu mai sunt aceleași", publicat în 1946 sub pseudonimul Mihail Villara, roman care
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
în 1946, fiind ulterior condamnat la moarte în contumacie. A fost membru în Comitetul Național Român și în Liga Românilor Liberi, fiind ales președinte al acesteia în 1953. A fost primul director al secției române a postului de radio "Europa Liberă". Principala sa operă literară este romanul " Frunzele nu mai sunt aceleași", publicat în 1946 sub pseudonimul Mihail Villara, roman care a fost distins cu premiul editurii Cultura Națională. Familia Fărcășanu descinde din Popa Stoica din Fărcaș, în ținutul Romanaților, preot
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Brătianu, președintele Partidului Național Liberal. În 1939 este numit editor șef al revistei « Rumanian Quarterly » organ trimestrial al Societății Anglo-Române. Președintele societății era Nicolae Caranfil, cu care Fărcășanu avea să colaboreze strâns în cadrul Comitetului Național Român și al Ligii Românilor Liberi. Vicepreședinți ai societății erau Zoe Ghețu, George Cretzianu și Fr. Flow, iar secretari onorifici Nicolae Chrissoveloni, Paul Zotta și I. Mateescu. Revista avea menirea de a contribui la cunoașterea valorilor culturale ale celor două țări și să pună în evidență
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
La catastrofa de la Cotul Donului nu a lipsit mult ca să fie capturat de ruși, s-a retras în ultimul moment. S-au putut organiza întruniri liberale cu un caracter ceva mai restrâns. Astfel, a fost înființată gruparea intelectuală liberală "Păreri Libere" dintre membrii fondatori făcând parte Mihail Romniceanu, Aurelian Bentoiu, Hurmuz Aznavorian, Costel Țăranu, Dumitru Alimănișteanu, Ion Floroiu și Ionel Alimăneșteanu. Ulterior au mai fost cooptați Mihail Fărcășanu, Paul Zotta și Ion Zurăscu. Gruparea era un cenaclu în care se discutau
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Fărcășanu și Gr. Gafencu din Comitetul Național". Afirmația din procesul verbal respectiv este incorectă, neexistând nicio dovadă că vreunul dintre cei patru membri menționați ar fi demisionat din comitet. În 17 martie 1949, Guvernul Statelor Unite înființase, Comitetul pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe), în cadrul căruia a fost creat un subcomitet pentru Radio și Presă, care avea însărcinarea de a pune la dispoziția personalităților politice originare din Europa Centrală și de Est modalități de a transmite ideile lor
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Radio Free Europe care emitea din Germania, utilizând transmițătorul pe unde scurte de 7,5 kW poreclit “Barbara” Oficiul Serviciilor Strategice ale Statelor Unite instalat la Lampertheim, lângă Frankfurt . Conducerea secției române a postului de radio, cunoscută sub denumirea "Radio Europa Liberă" i-a fost încredințată lui Mihail Fărcășanu. La data de 14 iulie 1950 românii au putut auzi prima emisiune care le era destinată. Datorită eforturilor lui Mihail Fărcășanu, limba română a fost a doua limbă în care se trasmiteau știrile
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Mihail Fărcășanu. Chiar dacă directorii care i-au urmat au adus îmbunătățiri programelor și au adus alți colaboratori, concepția de bază stabilită de Fărcășanu a fost menținută practic pe toată existența postului. În perioada când conducea secția română a postului Europa Liberă, Mihail Fărcășanu a avut de suferit neplăceri în viața sa de familie. În 1952 s-a despărțit de soția sa, Pia, fapt care l-a afectat mult. Postul de Radio Europa Liberă era finanțat de Congresul Statelor Unite și era gestionat
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
perioada când conducea secția română a postului Europa Liberă, Mihail Fărcășanu a avut de suferit neplăceri în viața sa de familie. În 1952 s-a despărțit de soția sa, Pia, fapt care l-a afectat mult. Postul de Radio Europa Liberă era finanțat de Congresul Statelor Unite și era gestionat de Agenția Centrala de Investigații (Central Investigation Agency - CIA). În primii ani de existență ai postului de radio, CIA și Departamentul de Stat al Statelor Unite elaborau directive de principiu referitoare la conținutul
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
însă nu avea statura politică a lui Mihail Fărcășanu. După despărțirea de Comitetul Național Român, în 1950, un grup format din generalul Nicolae Rădescu , Grigore Gafencu, Nicolae Caranfil, Mihail Fărcășanu și Citta Davila iau inițiativa de înființare a Ligii Românilor Liberi din Statele Unite ale Americii. Printre fondatorii Ligii se numără Viorel V. Țilea, generalul Ion Gheorghe, Citta Davila, doctorul George Emil Palade, Emil Ghilezan, Brutus Coste, Barbu Niculescu, Vintilă Brătianu (Vintilică) , Titu Rădulescu-Pogoneanu, Matei Ghika-Cantacuzino, Florin Zaharia, Barbu Niculescu și alții
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Rumanian Welfare" (conduse de Nicolae Caranfil), generalul Nicolae Rădescu a fost ales președinte al Ligii. Înființată ca o organizație a românilor din Statele Unite, ea ajunge sub conducerea generalului Rădescu să se dezvolte într-o "asociație a românilor pretutindeni în lumea liberă" În cadrul Ligii, Mihail Fărcășanu a dus o activitate de informare a autorităților și a marelui public din Statele Unite despre situația reală din România. Astfel, el a condus o delegație de români din care mai făceau parte Joseph Craciun, Nicolae Neagoe
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
cu o zi înaintea morții sale, el propune alegerea, ca urmaș la conducerea Ligii, a unuia din colaboratorii săi apropiați: Grigore Gafencu, generalul Gheorghe Ion, Mihail Fărcășanu sau Viorel V. Tilea. Mihail Fărcășanu a fost ales președinte al Ligii Românilor Liberi prin 37 de voturi din totalul de 46 exprimate de consilierii aleși ai Ligii. După alegerea sa, Mihail Fărcășanu a adresat Consilierilor Ligei, o scrisoare-program în care afirma: ""Este pentru mine o onoare de a duce mai departe acțiunea condusă
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
sa, continuă și astăzi în clipe întunecate ale istoriei românești. Aceste împrejurări le amintesc, pentrucă ele sunt pietre de hotar în formularea și legitimarea revendicărilor noastre naționale și pentrucă din această luptă venim cei mai multi dintre noi." "Luând conducerea Ligii Românilor Liberi sunt călăuzit de convingerea că acțiunile noastre în lumea apuseană trebue să fie inspirate de principiile și tradițiile, care vădindu-se în lupta de rezistență a zilelor noastre sunt legate de însăși existența istorică a nației și au fost totdeauna
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
atât în lupta contra dușmanului, cât și în colaborarea cu cel ce îți este prieten. Desigur că greutăți și vitregii nu lipsesc în drumul astfel conceput, dar ele își găsesc cumpăna în victoria finală a adevărului clar afirmat. Liga Românilor Liberi își are, deci, în mod firesc, misiunea ei de căpetenie în reprezentarea în afara țării a acestui spirit istoric al rezistenței naționale."" Se poate observa că, în scrisoarea-program elaborată, Mihail Fărcășanu susținea principiul unei acțiuni a Ligii în interesul României, chiar dacă
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Mihai înțelegea să colaboreze cu Comitetul Național Român - în care vedea un guvern al României în exil - dar nu dorea să aibe, nici măcar simbolic, un rol de conducător al românilor din exil. După alegerea sa ca Președinte al Ligii Românilor Liberi, Mihail Fărcășanu a dat un nou impuls activității Ligii, care se diminuase, din cauza sănătății precare și vârstei generalului Rădescu. Fărcășanu a luat contact cu Radio Europa Liberă, cu care continua să colaboreze, deși demisionase din funcția de director al secției
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
conducător al românilor din exil. După alegerea sa ca Președinte al Ligii Românilor Liberi, Mihail Fărcășanu a dat un nou impuls activității Ligii, care se diminuase, din cauza sănătății precare și vârstei generalului Rădescu. Fărcășanu a luat contact cu Radio Europa Liberă, cu care continua să colaboreze, deși demisionase din funcția de director al secției române, astfel încât reprezentanții Ligii să-și exprime punctele de vedere la emisiunile postului de radio. De asemenea, a luat contact cu o serie de senatori și reprezentanți
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
emisiunile postului de radio. De asemenea, a luat contact cu o serie de senatori și reprezentanți din Congresul Statelor Unite, informându-i asupra situației din România. Dintre intervențiile lui Mihail Fărcășanu trebuie relevat în mod special memoriul înaintat de Liga Românilor Liberi secretarului de stat John Foster Dulles. Prin acest memoriu, Liga Românilor Liberi cerea departamentului de stat să retragă recunoașterea guvernului de la București ca un guvern legitim al poporului român: ""Nu mai este nici o îndoială că pozițiunea de jure a actualului
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
de senatori și reprezentanți din Congresul Statelor Unite, informându-i asupra situației din România. Dintre intervențiile lui Mihail Fărcășanu trebuie relevat în mod special memoriul înaintat de Liga Românilor Liberi secretarului de stat John Foster Dulles. Prin acest memoriu, Liga Românilor Liberi cerea departamentului de stat să retragă recunoașterea guvernului de la București ca un guvern legitim al poporului român: ""Nu mai este nici o îndoială că pozițiunea de jure a actualului guvern român este aceea a unui guvern totalitar instalat prin violență, guvern
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]