152,821 matches
-
și un simțământ de totală părăsire, ducând spre un total conformism și spre secătuirea forțelor morale ale rezistenței. Excelență, bazați pe aceste motive îndrăznim a vă ruga respectuos să luați în considerare urgentă problema retragerii recunoașterii guvernului comunist. Liga Românilor Liberi exprimă adânca speranță a mii de exilați români că o asemenea reparațiune morală și politică, reprezentată prin retragerea recunoașterii și condamnarea guvernului nelegal și criminal de quislingi sovietici din București, va fi dată unui popor în suferință și subjugare, popor
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
sovietic. Începând din 1956, Mihail Fărcășanu s-a retras din orice activitate politică. Deși el însuși nu a justificat public această retragere, ea coincide cu urmările revoluției din Ungaria din 1956. După revoluție a urmat o anchetă la Radio Europa Liberă, redacția secției maghiare fiind acuzată că a indus în eroare ascultătorii din Ungaria, dându-le asigurări ca forțele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) vor interveni dacă cetățenii vor continua să reziste. Deși fără a avea aceeași amploare, învinuiri similare
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
în eroare ascultătorii din Ungaria, dându-le asigurări ca forțele Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) vor interveni dacă cetățenii vor continua să reziste. Deși fără a avea aceeași amploare, învinuiri similare și altor secții ale postului de radio Europa Liberă, inclusiv secția română, care prin asemenea afirmații ar fi încurajat începuturile de rezistență din România.. Această anchetă demonstrează că, cel puțin o mare parte din personalul postului Europa Liberă era convins că puterile occidentale vor interveni. Intervențiile făcute anterior de
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
amploare, învinuiri similare și altor secții ale postului de radio Europa Liberă, inclusiv secția română, care prin asemenea afirmații ar fi încurajat începuturile de rezistență din România.. Această anchetă demonstrează că, cel puțin o mare parte din personalul postului Europa Liberă era convins că puterile occidentale vor interveni. Intervențiile făcute anterior de Mihail Fărcășanu la Departamentul de Stat al Statelor Unite în calitate de președinte al Ligii Românilor Liberi și platforma program pe care o elaborase, arată că Fărcășanu punea lipsa de acțiune a
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
din România.. Această anchetă demonstrează că, cel puțin o mare parte din personalul postului Europa Liberă era convins că puterile occidentale vor interveni. Intervențiile făcute anterior de Mihail Fărcășanu la Departamentul de Stat al Statelor Unite în calitate de președinte al Ligii Românilor Liberi și platforma program pe care o elaborase, arată că Fărcășanu punea lipsa de acțiune a occidentului pe seama unei lipse de informare asupra situației reale din Europa de Est. Atitudinea Statelor Unite și a celorlate state occidentale în perioada revoluției din Ungaria constituia o
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
la care continua să colaboreze ar fi putut induce în eroare pe alți conaționali și implicit supune unor represalii persoane pe care nici măcar nu le cunoștea să fi constituit o motivare mai puternică. El rămâne totuși președinte al Ligii Românilor Liberi până la dizolvarea acesteia în 1960, deși în perioada de după 1956, Liga, lipsită de fonduri, nu are practic nicio activitate. În 1955 Mihail Fărcășanu s-a recăsătorit cu Louise Gunther, văduva lui Franklin Mott Gunther, care fusese ministru plenipotențiar al Statelor Unite
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
directivă politică sau economică. În continuare el recomandă asimilarea acestor cunoștințe prin meditație, care ne relevă ceea ce suntem într-adevăr și pentru ce suntem destinați. Ultima scrisoare are în loc de epigraf titlul de "Transformatio amoris" ("Transformarea dragostei"). Termenul este preluat din "Liber Visionum et Instructionum" ("Cartea viziunilor și instrucțiilor") a Fericitei Angela de Foligno . Termenul se referă la concepția mistică medievală a iubirii de Dumnezeu, expusă pentru prima oară în lucrarea “De Diligendo Deo” a Sfântului Bernard de Clairvaux care afirma că
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
la familii ariene erau mai greu de obținut. Pe de o parte, față de viața lejeră de la Londra, unde se amintește doar ocazional despre asistarea la o conferință de la London School of Economics, studiile de la Berlin par mai serioase, iar timpul liber al studenților pare mai limitat, o parte însemnată din timp petrecându-se în biblioteci. Pe de altă parte, deși cei trei studenți străini nu sunt direct afectați de situația politică din Germania, se simte totuși opresiunea unui regim totalitar. Atmosfera
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
amplu reportaj în revista franceză "L’Illustration", Întoarsă în țară, Sarmiza s-a căsătorit cu inginerul Alimăneșteanu. Cartea a fost scrisă la rugămintea lui Dumitru Alimăneșteanu, fiul Sarmizei, care făcea parte, ca și Mihail Fărcășanu, din gruparea intelectuală liberală "Păreri Libere". Personalitatea Sarmizei Bilcescu-Alimăneșteanu l-a captivat pe Mihail Fărcășanu, care a reușit să scrie o biografie, în care se relevă încă odată calitățile sale literare. Dar în același timp se simte o detașare a autorului de subiect, determinată poate de
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
un liberalism înnoitor, care ține seama de modificările din societatea contemporană și are în vedere criticile liberalismului clasic, formulate, printre alții, de Benedetto Croce, care considera că, fiind antiegalitar, liberalismul favorizează spiritul mercantil și deci oligarhia, care se naște din libera concurență: ""Liberalismul este în același timp favorabil și ostil democrației. Favorabil, deoarece clasa sa politică este o clasă deschisă... El este ostil democrației, deoarece aceasta tinde să substituie numărul și cantitatea calității, deoarece el știe că datorită acestui fapt democrația
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
(n. 1941) este profesor de fizică teoretică la Universitatea Liberă din Berlin, Germania (din 1968), Profesor de Onoare la Universitatea Slavic-Rusă din Kyrgyz și Membru de Onoare al Academiei Ruse de Cercetare Creativă. Pentru contribuția sa la fizica particulelor și a stării solide a fost răsplătit cu premiul Max Born
Hagen Kleinert () [Corola-website/Science/311795_a_313124]
-
autoritatea necesară, au apărut legături personale, ierarhice, între oameni. Ele au fost impuse de sus în jos muncitorilor neliberi ai pământului, legați de brazdă (foștii sclavi înlocuiți prin șerbi). Aceeași situație economică a adus și în cadrul clasei dominante o solidaritate liber consimțită, reciprocă, așa încât inferiorul (vasalul) primea anumite drepturi, iar superiorul (seniorul) își recunoștea unele îndatoriri. Denumirile de "senior" și "vasal" sunt caracteristice numai pentru Occidentul european, unde s-a dezvoltat forma cea mai timpurie și mai completă a sistemului feudal
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
vasali, aceștia fiind totodată seniori pentru o mulțime de vasali mai mici, fiecăruia dintre ei revenindu-i o posesiune de pământ și oameni. Războinicii care luptau călare se numeau cavaleri. Fiind socotiți mai presus de mulțimea de rând, a oamenilor liberi și neliberi, se înrudeau numai între ei și erau mândri de vechimea poziției în care se găseau, moștenită de la strămoșii lor: aceștia erau nobilii. Paralel cu elita militar, nobiliară, societatea medievală creștină cunoștea și un alt grup respectat, cel al
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
militar, nobiliară, societatea medievală creștină cunoștea și un alt grup respectat, cel al cărturarilor, oameni ai Bisericii (clerici). Viața într-un lăcaș de rugăciune, fie el biserică sau mănăstire, era supusă unor reguli de disciplină aspră, dar echivala cu condiția liberă. Ca mijlocitori între oameni și Dumnezeu, clericii ocupau o poziție privilegiată. Primind numeroase danii de pământuri, așezămintele religioase au devenit proprietare ale unor domenii întinse, pe care le dețineau în deplină folosință, ca și pe șerbii care le cultivau. În
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
era stăpânul întregului pământ și, după tradiția germanică, putea să-l împartă, să-l dea cui dorea. Pământul astfel cedat s-a numit feud, și cel care îl primea avea drept de folosință asupra lui, în schimbul serviciilor aduse. Adeseori, țăranii liberi, care dețineau sau nu pământ, se închinau unui nobil pentru a obține ocrotirea acestuia. În Europa răsăriteană era răspândit mai ales acel feudalism care a existat și în Imperiul Bizantin și în statele balcanice. Boierimea datora slujbă credincioasă domnului țării
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
populația locală și bogățiile naturale (pește, sare, pășuni). Boierii din țările române erau stăpâni deplini pe moșiile lor, beneficiind de scutiri fiscale. Aceste domenii boierețti erau întreținute cu ajutorul țăranilor dependenți (vecini sau rumâni) sau al țăranilor așezați cu învoială (oameni liberi fără pământ). Obligațiile lor față de boieri sau mănăstiri erau dijma (a zecea parte din produse), claca (robota în Transilvania) și taxe bănești. Alături de această țărănime aservită exista și o puternică țărănime liberă, organizată în obști sătești, ce purta diferite denumiri
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
rumâni) sau al țăranilor așezați cu învoială (oameni liberi fără pământ). Obligațiile lor față de boieri sau mănăstiri erau dijma (a zecea parte din produse), claca (robota în Transilvania) și taxe bănești. Alături de această țărănime aservită exista și o puternică țărănime liberă, organizată în obști sătești, ce purta diferite denumiri. Reprezentanții acestor sate libere se numeau moșneni în Țara Românească și răzeși în Moldova. Însă, în amele țări, ca și în întregul răsărit al Europei, călătorii remarcau numărul redus al brațelor de
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
lor față de boieri sau mănăstiri erau dijma (a zecea parte din produse), claca (robota în Transilvania) și taxe bănești. Alături de această țărănime aservită exista și o puternică țărănime liberă, organizată în obști sătești, ce purta diferite denumiri. Reprezentanții acestor sate libere se numeau moșneni în Țara Românească și răzeși în Moldova. Însă, în amele țări, ca și în întregul răsărit al Europei, călătorii remarcau numărul redus al brațelor de muncă, precum și starea de nesiguranță pricinuită de războaie. În Orient, economirea rurală
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
bani și acorda privilegii pentru a atrage noi locuitori. Un document scris (charta) preciza acordul dintre cele două părți, fixa drepturile seniorului și privilegiile acordate orășenilor. Dacă seniorul refuza să acorde charta, comunele se revoltau, ceea ce ducea la apariția orașelor libere. Anumite comune foarte puternice, precum Colonia (Köln) în Germania, Pisa, Florența, Siena (în Italia) au devenit total independente. A fi liber, a avea câte o casă sau pământ în oraș și a plăti o taxă comunei erau condițiile pentru a
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
seniorului și privilegiile acordate orășenilor. Dacă seniorul refuza să acorde charta, comunele se revoltau, ceea ce ducea la apariția orașelor libere. Anumite comune foarte puternice, precum Colonia (Köln) în Germania, Pisa, Florența, Siena (în Italia) au devenit total independente. A fi liber, a avea câte o casă sau pământ în oraș și a plăti o taxă comunei erau condițiile pentru a fi socotit orășean cu drepturi depline. Comunele erau conduse de magistrați ("consuli", "priori"). În fruntea lor era un primar ("burgermeister", "mayor
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
Școala de Arte Frumoase din Kiev. Acum însă întâmpină rezistența ferma a tatălui - fiul trebuie să lucreze! Când în anul 1896 familia se mută la Kursk, Kazimir se angajează ca desenator tehnic la administrația căilor ferate, dar își petrece timpul liber împreună cu câțiva colegi pictând și desenând în aer liber. În anul 1901 se căsătorește cu poloneza Kazimira Zgleitz, mai în vârstă cu opt ani decât el. Anul următor tatăl său moare, cu ajurorul mamei adună bani și reușește să plece
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
rezistența ferma a tatălui - fiul trebuie să lucreze! Când în anul 1896 familia se mută la Kursk, Kazimir se angajează ca desenator tehnic la administrația căilor ferate, dar își petrece timpul liber împreună cu câțiva colegi pictând și desenând în aer liber. În anul 1901 se căsătorește cu poloneza Kazimira Zgleitz, mai în vârstă cu opt ani decât el. Anul următor tatăl său moare, cu ajurorul mamei adună bani și reușește să plece la Moscova pentru a studia pictura. Malevici dorește să
Kazimir Malevici () [Corola-website/Science/311794_a_313123]
-
cu sine o pierdere mare de energie. În primul rând, Pallas a nimerit într-un mediu cu climă continentală, cu care el nu era obișnuit. Membrii expediției își petreceau noaptea în cabane părăsite și în bordeie, iar câteodată sub cerul liber. Drumurile au iscat și ele mari bătăi de cap, deoarece nu era ușor de găsit cai buni. Iarna se deplasau cu ajutorul saniilor, iar vara cu ajutorul căruțelor și bărcilor. În unele regiuni au avut de-a face cu popoare nomade, care
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
în straturi și protejează animalul de frig. Vidrele de mare, în comparație cu alte mamifere marine, ca focile sau balenele, nu au un strat de grăsime sub piele, de aceea rolul de conservare a căldurii este jucat exclusiv de blană. Pielea stă liber pe vidra de mare și formează numeroase încrețituri. De exemplu, sub fiecare membru anterior există cute îndeajuns de mari pentru a păstra temporar diferite prăzi în timpul scufundărilor la adâncime de lungă durată. Blana este compusă din fire de păr țepoase
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
care cele cinci porți ale orașului erau închise. După acest moment, era interzisă intrarea sau ieșirea din oraș pe tot parcursul nopții, iar locuitorii aveau obligația de a nu circula pe străzi și de a nu întreține focuri în aer liber care ar fi făcut vizibil orașul de la mare distanță. Nu se știe cu exactitate de când datează Curtea Domnească, dar ceea ce este cert este faptul că exista o casă domnească la sfârșitul secolului al XIV-lea, în timpul domniei lui Mircea cel
Turnul Chindiei () [Corola-website/Science/311833_a_313162]