17,219 matches
-
că în acea dimineață, cînd febra Stephaniei coborîse, mă voi simți extrem de departe și puțin rușinat de reacțiile mele, și așa a și fost. Ne-au trimis acasă de la spital, pe la prînz. Dana pregătea prînzul pe masa din bucătărie, Leah alerga numai în cămașa de pijama, iar Lizzie plecase de la școală. 4.8. De la proză la film: traducere radicală Să menționăm acum - deși pe scurt - acel gen narativ contemporan, poate cu cea mai mare semnificație culturală: narațiunea filmică. Următoarele observații sînt
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
William Golding - Halliday (1971) - împreună cu un comentariu la ea, Hoover (1998). 5 Articularea textului narativ III Reprezentarea discursului personajelor 5.1. Realizarea imediatității în narația gîndirii Deși Bertha Young avea treizeci de ani, încă mai simțea nevoia, ca acum, să alerge în loc să meargă, să umble în pași de dans pe trotuare, să sară coarda, să arunce ceva în aer doar ca să-l prindă din nou sau să stea doar și să rîdă - de nimic - de nimic, pur și simplu. Ce să
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
sale intime, pe de altă parte, stau în bună vecinătate fără nici o problemă. Informația de rutină că există o femeie pe care o cheamă Bertha Young, care are treizeci de ani, lasă cale liberă impulsurilor ei bruște - ca acum - să alerge, să umble în pași de dans, să rîdă de nimic și așa mai departe. Astfel de date ni se dezvăluie fără să se anunțe zgomotos, de asemenea fără efort discursiv, și aceasta se datorează în parte evitării construcțiilor forțate ale
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
săptămâni, cu pierdere exhaustivă și paloare cianotică. Senzație de sfâșiere în rect, când tușește. Adenopatie inghinală vizibilă. Timpanism abdominal. Diaree cronică cu transpirație excesivă. Constipație, cu scaune dure și voluminoase; apoi diaree. Regiunea splenică umflată. Dureri înțepătoare în flancuri, după ce aleargă. SISTEM RESPIRATOR. Senzație de sufocare, chiar când există aer proaspăt din belșug. Plămâni sensibili la aer rece. Răgușeală agravată când vorbește. Tuse uscată, dificilă, mai mult când doarme, cu agravarea dispneei, cu față roșie și friguroasă; agravată dimineața, agravată când
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
aparținând miasmei tuberculinice, pe tot corpul. Prurit intens și cruste aspre. Dorește lapte rece și are aversiune pentru carne. Totul sugerează dorință de a mânca și asta face. Dorință de aer proaspăt și schimbarea locului. Ca și cum într-un tablou, el aleargă într-o cursă. Beneficiind de un „Cuvânt înainte”, din partea Prof. Dr. Ioan Cordoș, prestigioasă personalitate în domeniu - garant sigur al valorii lucrării, parcurgerea monografiei mi-a oferit emoția confruntării cu un subiect care, păstrând proporțiile timpului și al etapei de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
în marea nație a neamului omenesc, iar deosebitele numiri a singuratecilor nații sînt numai întîmplătoare. Așadar potrivit cu înțelepciunea este ca toți oamenii, neluîndu-se în samă întîmplătoarea lor numire, să se iubească unul pre altul ca frații și o nație să alerge în agiutorul alteia, spre înaintirea culturei de la care derază fericirea de comun. Aceasta dacă face vreo nație, arată în faptă că au agiuns la adevărata cultură (luminare) și că trebuie a să zice ea adevărat nobilă. Iar, din contră, dacă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a votat / *au votat pentru mărirea pensiilor. (clasa A) b. O haită de lupi ne-a înconjurat / ne-au înconjurat. (clasa B) c. O mulțime de mere *a căzut / au căzut de pe tarabă. (clasa C) d. O droaie de copii *alerga / alergau prin curte. (clasa C) În general, substantivele care au valoare colectivă doar contextual, metaforic se încadrează în clasa C deoarece nu acceptă acordul la plural: (35) a. Au trecut un amar de ani. a'. *A trecut un amar de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
votat / *au votat pentru mărirea pensiilor. (clasa A) b. O haită de lupi ne-a înconjurat / ne-au înconjurat. (clasa B) c. O mulțime de mere *a căzut / au căzut de pe tarabă. (clasa C) d. O droaie de copii *alerga / alergau prin curte. (clasa C) În general, substantivele care au valoare colectivă doar contextual, metaforic se încadrează în clasa C deoarece nu acceptă acordul la plural: (35) a. Au trecut un amar de ani. a'. *A trecut un amar de ani
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
III-a, sau cu pronumele posesiv ori personal, deci la persoana a II-a sau la persoana a III-a: (93) a. Măria Ta dorește să bea vin? b. Cum vor vedea că Măria-Ta vii cu putere, îndată vor alerga și-l vor lăsa. (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu) (94) a. Așa consideră Domnia Voastră că se face gazetărie, jignind... (www.realitatea.net, comentariul unui cititor) b. Dacă Domnia Voastră credeți că românii au uitat emisiunea pe care ați realizat-o... (www.realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a. Ionescu și Popescu miniștri va fi interesant pentru presă, cei doi fiind foarte corupți. ("Dacă Ionescu și Popescu vor fi miniștri va fi interesant pentru presă...") b. Cinci kilometri pe zi timp de două săptămâni a fost epuizant. ("Să alerg cinci kilometri pe zi timp de două săptămâni a fost epuizant") c. Ion director de marketing nu va fi bine pentru compania noastră. ("Faptul că Ion va fi director de marketing nu va fi...") Faptul că verbul nu se acordă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu complemente indirecte în dativ (la fiecare student). Aceste grupuri prepoziționale sunt elemente ale unei structuri evenimențiale, specifice propozițiilor (a mânca trei mere pe zi, a da două exemplare la fiecare student, a bea două cafele după fiecare masă, a alerga cinci kilometri în zece minute). Și alte tipuri de sintagme pot apărea în poziția de subiect fără să impună acordul la plural. Ele sunt frecvent construite cu numerale : (119) a. Trei mere îmi ajunge. = "Cantitatea de trei mere îmi ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
el era construit cu o propoziție conjuncțională subiectivă, deci avea forma de persoana a III-a, singular: (121) a. Trei mere îmi ajunge [să mănânc]. b. Două cafele e cam mult [să beau]. c. Cinci kilometri e foarte bine [să alergi]. d. Două exemplare e suficient [să dau]. e. 100 de litri e o nimica toată [să producem]. Sintagmele care admit acord la singular sunt însoțite de numerale, ca în exemplele de mai sus, ori sunt nearticulate sau însoțite de articol
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
3, 2010) Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu frecventa utilizare a reflexivului impersonal în limba română. Reflexivul impersonal se întâlnește la multe clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca un verb să nu poată figura decât în construcții tranzitive sau decât în construcții intranzitive. Rousseau (1998: 85) se întreabă dacă faptul că numeroase verbe sunt înregistrate atât ca tranzitive, cât și ca intranzitive (chanter 'a cânta', courir 'a alerga') este o problemă de uz contextual sau are o semnificație mai profundă. Pornind de la această situație − tranzitivitatea are un rol diferit în diverse limbi și în privința fiecărei unități verbale în parte − voi prezenta, în continuare, tipurile de definiții date tranzitivității
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teme, a urî, a ustura, a se învecina, a se înrudi); verbe de eveniment, caracterizate prin [+ Schimbare, − Agentivitate] (a ajunge, a cădea, a crește, a se scumpi, a seca, a se usca); verbe de acțiune, caracterizate prin [+ Schimbare, + Agentivitate] (a alerga, a citi, a înota, a învăța, a mânca, a repara, a strânge, a trimite, a vinde). În al doilea rând, este importantă pentru definirea clasei verbelor ergative discuția despre rolurile tematice. În GALR I: 327 se arată că rolul Temă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai precis, nu apare decât la verbele intranzitive nonreflexive și noncopulative, precum și restricția semantico-sintactică − diateza impersonală nu este acceptată decât de acele verbe care au ca restricție selecțională un subiect cu trăsătura [+ Personal]: Se doarme greu când ești îngrijorat, Se aleargă prea repede, Din cauza valurilor, se înoată greu etc. − privesc și clasa ergativelor nonreflexive cu subiect personal (Se moare din ignoranță, Se suferă mult în spitale 9, În zilele de arșiță se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ochelarii/Pământul aburește sub picioare/ Fereastra se aburește. Criteriul semantic o determină pe autoare (Ușurelu 2005a: 51; 2005b: 38) să identifice următoarele clase: ergative incoative (a amorți), psihologice (a enerva), de percepție (a răsuna, a scârțâi) și de mișcare (a alerga, a balansa). Definiția și clasificarea propuse de Ușurelu (2005a,b) urmează linia lui Lyons, cu influențe din teoria localistă, îndepărtându-se destul de mult de accepția curentă dată verbelor ergative (inacuzative). Ușurelu (2005a: 156−157) explică existența perechilor de verbe prin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de deplasare apar în mod regulat cu grupuri direcționale, care specifică direcția și modul de mișcare. Lipsa specificării direcției este asociată cu comportamentul inergativ (c), iar specificarea direcției, cu cel inacuzativ (d): (c) Ugo a corso meglio ieri 'Ugo a alergat mai bine ieri' (d) Ugo è corso a casa 'Ugo a alergat până acasă'. Verbele care denotă modul de deplasare, o mișcare nondirecționată, sunt verbe cu cauză internă, deci au comportament inergativ (e): (e) They slowly swam apart ' Ei au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și modul de mișcare. Lipsa specificării direcției este asociată cu comportamentul inergativ (c), iar specificarea direcției, cu cel inacuzativ (d): (c) Ugo a corso meglio ieri 'Ugo a alergat mai bine ieri' (d) Ugo è corso a casa 'Ugo a alergat până acasă'. Verbele care denotă modul de deplasare, o mișcare nondirecționată, sunt verbe cu cauză internă, deci au comportament inergativ (e): (e) They slowly swam apart ' Ei au înotat încet în direcții diferite'. Relativ puține verbe de mișcare (mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
denotă modul de mișcare pot fi clasificate atât ca inacuzative, cât și ca inergative. Zribi-Hertz (1987: 28) atrage atenția că verbele aller 'a se duce', venir 'a veni' (ergative) au un sens destul de diferit de marcher 'a merge', courir 'a alerga' (inergative 16). În cazul primelor două verbe, subiectul nu e Agent, ci este "pus în mișcare" de locutorul-narator, stăpân al punctului de vedere adoptat. Sorace (2004: 246), în discuția despre selecția auxiliarului în franceză, reia clasificarea propusă de Donaldio (1996
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a) verbe care denotă mișcare telică, inerent delimitată (arriver 'a ajunge, a sosi'); (b) verbe care denotă mișcare direcționată, dar nedelimitată (monter 'a urca'); (c) verbe care denotă mișcare atelică, nedirecționată, care pot deveni telice în anumite contexte (courir 'a alerga'); (d) verbe care denotă mișcare atelică, nedirecționată, și care nu se pot teliciza în niciun context (vagabondir 'a hoinări'). Analiza acestor patru clase de verbe din perspectiva teoriei formulate de Levin și Rappaport Hovav (1995) conduce la observația că primele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
doi copaci; om prăvălit pe covor, stâncă prăvălită peste doi copaci Ion se prăvălește cu mare naturalețe, este un actor foarte bun; *actor prăvălit cu mare naturalețe. Multe dintre verbele de mișcare nu au, în niciun context, comportament inacuzativ: a alerga, a călători, a se balansa, a circula, a colinda, a flutura, a hoinări, a merge, a rătăci, a umbla, a zbura. Explicația comună pentru acest fapt este că verbele în discuție nu conțin intrinsec informația "mișcare direcționată". Unele dintre aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
flutură în vânt (*înspre noi, *în direcția aceasta); *steag fluturat în vânt Leagănul se balansează continuu (*înspre noi, *în direcția aceasta); *leagăn balansat continuu (f) *Ion a rătăcit până la noi * Ion a hoinărit de acasă până la școală (g) Ion a alergat până la chioșcul de ziare; *omul alergat până la marginea pădurii Ion a mers în mâini până la școală; *omul mers în mâini până la școală 32 Ion a zburat până la Londra ca să se întâlnească cu Maria; *omul zburat până la Londra. Deși în engleză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
direcția aceasta); *steag fluturat în vânt Leagănul se balansează continuu (*înspre noi, *în direcția aceasta); *leagăn balansat continuu (f) *Ion a rătăcit până la noi * Ion a hoinărit de acasă până la școală (g) Ion a alergat până la chioșcul de ziare; *omul alergat până la marginea pădurii Ion a mers în mâini până la școală; *omul mers în mâini până la școală 32 Ion a zburat până la Londra ca să se întâlnească cu Maria; *omul zburat până la Londra. Deși în engleză relativ puține verbe din această subclasă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sunt reprezentate prin predicate primitive și un element idiosincratic al sensului (o constantă, root, în terminologia lui Pesetsky 1995). O rădăcină poate apărea în structura evenimentului ca modificator al predicatului. Pentru verbele de mișcare ca walk 'a merge', run 'a alerga', skip 'a sări', jog 'a se mișca încet, a mărșălui, a face jogging', diferite prin modul în care are loc mișcarea, modul este un modificator; clasa verbelor cauzative de schimbare de stare este o clasă semantică relevantă din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]