15,206 matches
-
tip botanic), situată în Transilvania, pe teritoriul județului Mureș Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mureș (aproape de limita de granița cu județul Cluj, în bazinul hidrografic al Pârâului de Câmpie), pe teritoriul administrativ al comunelor Zău de Câmpie și Valea Largă, în partea centrală a Depresiunii colinare a Transilvaniei. Rezervatia naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000", publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și are ca scop protejarea bujorului de stepa, o specie floristica ce aparține familiei Paeoniaceae. Aria protejată cu o suprafață de 3,49 ha, este inclusă în situl de importanță comunitară - "Zău de Câmpie" și reprezintă o fâneața formată din două parcele, încadrată în bioregiunea continentală a Transilvaniei. În arealul rezervației vegetează peste 350 de specii de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zona sau protejate prin "Directivă Consiliului Europei 92/43
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în în Transilvania, pe teritoriului județului Mureș. Aria naturală este situată în Câmpia Transilvaniei (în bazinul hidrografic al Mureșului), în extremitatea nordică a județului Mureș (aproape de granița cu județul Bistrița-Năsăud), pe teritoriul administrativ al comunei Brâncovenești, satul Vălenii de Mureș, în apropierea drumului național DN15, care leagă Reghinul de orașul Toplița. Rezervația naturală
Rezervația cu lalea pestriță Vălenii de Mureș () [Corola-website/Science/324385_a_325714]
-
Regatul României - d. la 23 septembrie 1976, Chișinău),poet din Republica Moldova. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău în anul 1952. A fost redactor-șef al revistei "Chipăruș", secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este autorul volumelor de poezie "Luminile câmpiei" (1952), "Struguraș de pe colina" (1956), "Însetat de depărtări" (1959), "Lume, dragă lume..." (1962), "Gustul pâinii" (1964),"Mi-e dor"(!971), "Mă caut" (1976), "Băieții tatei, băieți..."(1977) ș.a. Poezia sa este sinceră, melodioasă, scrisă cu inima. Multe dintre versurile sale
Petru Zadnipru () [Corola-website/Science/324391_a_325720]
-
familia Cricetidae. Este găsit în România și Bulgaria. Arealul de răspândire al hamsterului românesc nu este cunoscut cu exactitate dar se presupune că nu depășește 50.000 km pătrați în Dobrogea și nord-estul Bulgariei. Hamsterul românesc trăiește în zona de câmpie pe terenuri uscate și pietroase cu vegetație puțină dar și în culturi de legume, livezi sau vii. S-a estimat că ar exista în jur de 3.000 de exemplare de hamsteri românești în libertate ceea ce îl clasifică drept "aproape
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
a devenit membru al Societății Scriitorilor Români. Ca memorialist de război, Gane se remarcă prin sinceritatea notațiilor și accentul patriotic. Prima lui carte câștigă în interes grație descrierii detaliate pe care „fostul holeric” o dedică tuturor etapelor bolii contractate pe câmpiile bulgare. Cu o pană mai nuanțată sunt consemnate impresiile de călătorie din întâmplarea cea mare (1927), unde scriitorul se abandonează, nu o dată, reveriei provocate de însemnele istoriei românești sau a altor meleaguri. Egiptul și mai ales Grecia incită, prin vestigiile
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
era originar din satul Poiana, sat aflat la 20 de kilometri distanță de Slobozia, și a luptat în Primul Război Mondial, ocupându-se de îngrijirea sănătăților soldaților răniți în luptă. După război, el s-a mutat în satul Țăndărei din Câmpia Bărăganului. El a înființat acolo un spital, unde a vindecat foarte mulți bolnavi din zonă. Datorită priceperii și dăruirii sale, a ajuns să fie repede îndrăgit de către localnicii din Țăndărei, care l-au poreclit „Poenaru” după numele satului din care
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și fauna specifică Meridionalilor. Floră parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, funcție de structură geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
stângă a văii) și rupturi de pantă, cu zone împădurite și fânețe. În arealul rezervației au fost identificate 5 de tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri și lespezi calcaroase și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Vegetația
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
cucerire ale Imperiului otoman l-au forțat pe Ivan I Crnojević, conducătorul Principatului Zeta la acel timp, să mute capitala de la orașul-cetate Žabljak într-un loc inaccesibil pentru cuceritori, la Obod în 1475, și curând la poalele Muntelui Lovćen. Pe câmpia Cetinje, în 1482 i-a fost construită curtea regală și 2 ani mai târziu a fost construită și o mănăstire. Construind curtea regală și mănăstirea, o nouă capitală a fost fondată. Numele ei a rămas Cetinje, fiind numită astfel după
Cetinje () [Corola-website/Science/325577_a_326906]
-
sub denumirea de „Stârcii cenușii de la Sâc”), este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip zoologic, situată în județul Arad, pe teritoriul administrativ al comunei Cărand. Rezervația naturală aflată în Câmpia Cermeiului, la poalele Munților Codru-Moma, pe valea Teuzului, are o suprafață de 17,80 ha, și reprezintă o zonă cu turbării, mlaștini și pădure de foioase, ce asigură condiții de adăpost și viețuire, pentru specia protejată (din familia "Ardeidae") de
Pădurea Sâc () [Corola-website/Science/325666_a_326995]
-
ea. În cele din urmă, Oinos și-a luat inima în dinți și a întrebat umbra cum se numește și de unde vine. Umbra a răspuns: "„Sunt UMBRĂ, iar locuința mea se găsește în apropierea catacombelor din Ptolemais, chiar lângă întunecatele câmpii ce mărginesc apele necurate ale lui Caron!”". Toți șapte au sărit în sus, cuprinși de groază, căci sunetul glasului umbrei nu aparținea unei singure ființe, ci al unei mulțimi mari de persoane decedate. "" a fost publicată anonim în septembrie 1835
Umbră – O parabolă () [Corola-website/Science/325725_a_327054]
-
Clinceni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ilfov, Muntenia, România. Comună Clinceni este situată în V-SV regiunii București -Ilfov, la 15 km de București. Regiunea este situată în sudul țării, în partea centrală a Câmpiei Române, mai precis 440 45' latitudine nordică și 250 49 ' longitudine estică. Comună aparține administrativ județului Ilfov, învecinându-se la nord și nord-vest cu comună Domnești, la est și sud-est cu orașul Bragadiru și la sud cu comună Cornetu. Comună
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
sud-est cu orașul Bragadiru și la sud cu comună Cornetu. Comună Clinceni are o suprafata totală de 2367 ha , suprafața aflată în totalitate în intravilan prin Planul Urbanistic General din august 2006. "Relieful" orizontului local se încadrează în cel de câmpie cu vai largi, ale râurilor Șabăr și Argeș din Câmpia Vlăsiei. "Climă" este temperat-continentală, cu veri caniculare și secetoase și cu vânturi puternice din est (crivatul). "Râurile" care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Comună Clinceni are o suprafata totală de 2367 ha , suprafața aflată în totalitate în intravilan prin Planul Urbanistic General din august 2006. "Relieful" orizontului local se încadrează în cel de câmpie cu vai largi, ale râurilor Șabăr și Argeș din Câmpia Vlăsiei. "Climă" este temperat-continentală, cu veri caniculare și secetoase și cu vânturi puternice din est (crivatul). "Râurile" care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla. "Vegetația
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
și secetoase și cu vânturi puternice din est (crivatul). "Râurile" care străbat teritoriul comunei - Argeșul și Șabărul- formează o lunca largă cu maluri joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla. "Vegetația" este reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), salcie, plop, arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur). În pădurile de foioase subarboretul este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
care formează pelicule cu fetele verticale și orizontale ale agregatelor structurale. Argiluvisolurile sunt soluri specifice regiunilor de deal și podiș și câmpiiilor piemontane acoperite cu vegetație de pădure de foioase. Solurile brun-roșcate s-au format pe un relief plan de câmpii interfluviale largi, într-un climat temperat-continental cu temperaturi medii anuale de 10 - 11 °C și precipitații medii cuprinse între 500 și 650 mm/an; acoperit de o vegetație forestiera de stejar, cer, garnița etc. În condițiile prezentate, în solul brun-roșcat
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
loc un proces de bioacumulare relativ activă, dar orizontul humifer este mai subțire și mai sărac în humus. Procedele de alterare a mineralelor și argilizarea sunt intense. Solurile brun-roșcate sunt soluri forestiere cu fertilitate ridicată pentru pădurile de șleau de câmpie, iar pentru culturile agricole sunt necesare îngrășăminte organice și minerale. În lungul văilor principale s-au format soluri de lunca. Hidrografia localității este alcătuită din râul Șabăr, râul Ciorogârla și Baltă Clinceni. În apropierea localității se află "Aerodromul Clinceni", administrat
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
și asupra unor părți din Austrasia și din platoul bavarez, inclusiv asupra văilor râurilor Lahn, Main și Neckar. Orașul-târg Raab constituia frontiera de sud-est a Thuringiei în acea vreme. Văile Werra și Fulda se aflau în interiorul său, formațiunea ajungând până în câmpia Saxoniei în nord. Poziționarea sa centrală în Germania de dincolo de Rin a fos motivul pentru care Thuringia a devenit un punct de plecare pentru misiunea creștină a Sfântului Bonifaciu. Thuringienii au avut o identitate separată până în anii 785-786, atunci când unul
Turingieni () [Corola-website/Science/325079_a_326408]
-
de păsări de la Pădurea Rădvani unde cuibăresc speciile de păsări ocrotite: stârcul cenușiu și egreta albă. Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară "Cefa" și ariei de protecție specială avifaunistică "Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani". prezintă o arie naturală (de câmpie) cu o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. În arealul parcului au fost identificate cinci tipuri de habitate naturale: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. În arealul parcului au fost identificate cinci tipuri de habitate naturale: Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Lacuri distrofice și iazuri, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis", Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatic, Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis", Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatic, Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); ce adăpostesc floră și faună, specifice Câmpiei de Vest a României. La baza desemnării sitului "Cefa" se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
medie anuală variază de la 11,2 grade C și 9,8 grade C. Punctul cel mai friguros este în valea râului Vedea - 3,1grade C, cea mai mică medie a lunilor de iarnă -ce se datorează curenților reci din estul Câmpiei Române care își au punctul terminus în aceste locuri. Media lunilor de vară este de 23,2 grade C iar valorile extreme ce s-au înregistrat până acum fiind de 42 grade C în luna iulie a anului 1945 și
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
nume din județul Dolj, Oltenia, România. Comuna Poiana Mare este situată în sud - vestul județului Dolj, pe malul stâng al Dunării, acolo unde fluviul creează cel mai mare meandru din tot cursul său. Localitatea face parte din marea unitate structurală, Câmpia Română, fiind așezată la contactul dintre Câmpia Băilești, în partea nordică și Lunca Dunării, în partea sudică. În partea nordică, la 12 km distanță, Poiana Mare se învecinează cu comuna Maglavit, legate prin șoseaua asfaltată secundară Poiana Mare - Maglavit. În
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
Poiana Mare este situată în sud - vestul județului Dolj, pe malul stâng al Dunării, acolo unde fluviul creează cel mai mare meandru din tot cursul său. Localitatea face parte din marea unitate structurală, Câmpia Română, fiind așezată la contactul dintre Câmpia Băilești, în partea nordică și Lunca Dunării, în partea sudică. În partea nordică, la 12 km distanță, Poiana Mare se învecinează cu comuna Maglavit, legate prin șoseaua asfaltată secundară Poiana Mare - Maglavit. În nord - vest, la 7 km distanță se
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]