15,392 matches
-
solonceacurile și complexele de soluri salinizate. Peste 1 la sută ocupă solurile calcaroase - rendzinele scheletice. Cernoziomurile tipice și levigate se caracterizează cu fertilitate înaltă și foarte înaltă și sunt recomandate pentru următoarele folosințe și culturi: sfeclă de zahăr, tutun, legume, cereale, floarea-soarelui, culturi leguminoase (soia), livezi de măr, păr, nuc. Pe terasele joase ale râului Răut și a afluenților acestuia solurile sunt pretabile pentru grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
Ciorăști (reședința), Codrești, Mihălceni, Salcia Nouă, Salcia Veche, Satu Nou și Spătăreasa. În comună sunt 2038 gospodării cu 1974 locuințe și trăiesc 3150 de locuitori. În satele comunei funcționează 2 școli și 2 grădinițe. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt cultivarea cerealelor, creșterea vitelor și legumicultura. Comuna se află în sud-estul județului, la limita cu județele și , pe malurile râului Râmnicu Sărat, care trece prin 4 din cele 7 sate. Este deservită de șoseaua națională DN23A, care o leagă spre nord de
Comuna Ciorăști, Vrancea () [Corola-website/Science/310936_a_312265]
-
un comisariat de poliție, o percepție fiscală, o uzină electrică, o gară de cale ferată, un oficiu PTT de stat, un oficiu telefonic și o filială a Casei Asigurărilor Sociale din Cernăuți . În localitate se desfășura un comerț intens cu cereale, animale și lemne, aici existând și câteva filiale de bănci (Banca Comercială, Banca Populară "Sprijinul", Banca "Tovărășia" de împrumut și păstrare, Banca țărănească "Plugarul", Banca meseriașilor C.F.R.). Fiind un centru important pe plan local, ființau aici un liceu comercial de
Noua Suliță () [Corola-website/Science/310991_a_312320]
-
determinat producerea în cadrul fiecărei gospodării a majorității [[produs]]elor necesare traiului. Foarte rar se apela la produse ""din afară"", care se procurau din: Produsele necesare ce nu puteau fi confecționate în gospodăriile proprii, racovicenii le procurau pe [[Ban (monedă)|bani]], [[cereale]], [[aliment]]e sau furaje, pe ""zdrențe"" în sistem de [[troc]] în cazul [[Comerț ambulant|comerțului ambulant]]. În trecut, racovicenii n-au cunoscut o viață economică atât de prosperă, generatoare de produse în gospodăriile proprii astfel încât să existe un surplus destinat
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
coajă și pisați), morcovi (rași), țelină, pătrunjel, fasole verde și varză (nu foarte des). Pentru a completa sursa de proteine, aminoacizi și carbohidrați sunt foarte recomandabile organele de porc și vită (ficat, rinichi, plămâni), pastele făinoase, ouă (de preferat fierte), cereale, lapte, brânza și fructe (ocazional). Oasele reprezintă și ele o sursă favorabilă de calciu însă ele trebuie să fie de proveniență cabalină sau de vită, fără așchii și cu măduvă destulă. Hrana administrată trebuie să fie bine fiartă, pentru omogenizare
Ciobănesc caucazian () [Corola-website/Science/309530_a_310859]
-
Lotru, Turnu Roșu și Tălmaciu. Pe lângă obligațiile militare, racovicenii erau obligați și la plata diferitelor taxe, atât față de oficialitățile locale sau superioare cât și față de cele bisericești. Principalele taxe erau contribuțiile în bani plătite Cetății Sibiului, "dijma", care consta din: cereale, oi, furaje, miere etc. și așa zise-le "taxe „naturale”", oferite diferiților stăpâni cu prilejul sărbătorilor religioase, compuse din: lemne de foc, fructe, unt, păsări, pește etc. Astfel, racovicenii din „partea scăunală”, anterior anului 1700, erau obligați în fiecare iarnă
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
după 23 august 1944 nu au făcut altceva decât să parafeze înțelegerile pe care le-au avut Aliații. Armistițiul de la 23 august 1944 a adus locuitorilor satului comisii de rechiziții, luându-li-se nu numai vitele din grajduri, dar și cereale și produse alimentare, la care s-au adăugat numeroase corvezi precum transporturile de lemne de foc din pădurea „Seșu Moașii” până la gara Avrigului. La 6 martie 1945, cu sprijin sovietic, la București s-a instaurat guvernul „"de largă concentrare democrată
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
În acest an s-au realizat cele mai substanțiale venituri din istoria satului, un exemplu fiind localnicul Gheorghe Raț care a realizat împreună cu familia sa echivalentul a 772 de zile de muncă și a primit contravaloarea a 4632 kg de cereale, 3860 kg de cartofi, 4632 kg de furaje, 155 kg de zahăr etc, precum și suma de 13.896 de lei. În acest an, C.A.P.-ul din Racovița a devenit „milionară” remarcându-se în presa sibiană și cea centrală, iar
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Tzimiskes, menționa existența semănăturilor de grâu și mei în regiunile de pe malul stâng al Dunării, din vecinătatea Silistrei, lucru ce dovedește că această zonă era locuită de o populație sedentară. Încercuite în Durostor, oștile rusești se aprovizionau noaptea cu aceste cereale și furaje transportate de pe malul opus al Dunării. Bătălia de la Silistra a fost deosebit de încrâncenată și, ca orice bătălie, și-a datorat succesul și unor eroi care nu au încetat să apară. Astfel, unul din oastea romanilor se avântă și
Ioan I Tzimiskes () [Corola-website/Science/309633_a_310962]
-
acoperișul era de fier. După 1903, moară Assan a fost dotată cu energie electrică, având uzina proprie, iar în luna iunie 1930 a fost transformată în Societate Anonimă pe acțiuni sub denumirea „Fabricele Assan”, care cuprindeau patru industrii diferite: măcinarea cerealelor, uleiuri vegetale, lacuri și culori, săpunuri și chiț. Înainte ca moară să fie transformată în societate anonimă, frații Assan aveau 33 de lucrători iar în ianuarie 1946, după război, fabrica avea 400 de funcționari și lucrători. Fabrică a fost permanent
Moara lui Assan () [Corola-website/Science/309992_a_311321]
-
de 21 de grade,50 de minute longitudine estică. Așezerea matematică a comunei a influențat și determinat existența unui climat temperat continental,moderat de tranziție,cu influență oceanica,care a stabilit în timp,alături de condițiile naturale,practicarea unor culture agricole specifice: cereale,plante industriale și creșterea animalelor:bovine,ovine,porcine și diferite specii de pasari. Condițiile geologice ale teritoriului comunei Șepreuș - practic teritoriul comunei Șepreuș,situat în Câmpia Cermeiului,se încadrează în câmpia aluvionara de subsidența. Caracteristicile reliefului comunei Șepreuș - Câmpia teritoriului
Comuna Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/310114_a_311443]
-
mare parte din aceasta. Mașini de treierat au existat deja din 1900. La început s-au folosit mașini de abur pentru treierat, dar deja înainte de al doilea război mondial s-au folosit tractoare. Agricultură a fost mai mult axată pe cereale. Micii țărani au plantat tutun și vită de vie. Cu conectarea comunei la linia ferată Timisoara-Arad, în anul 1871 șagani au devenit mai mobili, cea ce sigur a avut o influență pozitivă asupra economiei și șanselor în meserie. Așa mulți
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
au reușit să-i mozaizeze pe celebrii barbari, khazarii, cei care reușiseră să oprească ofensiva arabă din timpul efervescenței islamice. Economia tradițională a popoarelor din Caucaz este bazată pe agricultură, creșterea bovinelor și ovinelor, precum și practicarea meșteșugurilor. Cele mai cultivate cereale sunt meiul, orzul, grâul și porumbul. Producerea vinurilor este foarte dezvoltată în Transcaucazia, mai ales în Georgia. În privința meșteșugurilor în general și al țesutului chilimurilor și covoarelor în special, sunt renumite țări ca Azerbaidjanul și Daghestanul. În zonele muntoase lipsite
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
caracteristice produsele luate direct din natură la cea de pregătire a produsului finit. In epoca mezolitului apar pe teritoriul Azerbaidjanului unelte de piatra în miniatură, microliți, se dezvoltă tehnica uneltelor pentru spart si se confecționează unelte compuse. Apar începuturile cultivării cerealelor si domesticirii animalelor. Mezoliticul se prelungește până în mileniul al VIII-lea î.e.n., apoi acesta este înlocuit de neolitic, epoca noua de piatră (mileniile VII-VI î.e.n.). Monumente din perioada neoliticului pe teritoriul Azerbaidjanului au fost descoperite în grota Damajîlî din
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
Dezvoltându-se cunoștințele tehnice, mașinile care foloseau energia hidraulică au fost perfecționate și, la începutul secolului al XVIII-lea, s-a generalizat folosirea pompelor de apă în minerit și a fost inventată mașina de tors acționată de apă. Pentru măcinarea cerealelor, cele mai importante sisteme tehnice tradiționale erau moara de apă și moara de vânt, acestea având o largă aplicabilitate și utilizându-se în anumite zone chiar și în prezent. Muzeul Satului Bucovinean a achiziționat o moară de apă pentru măcinat
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
de a-și nota această tematică nu s-a redus numai la o satirizare a grotescului rechiziționării imediate de la cetățenii bulgari. Pe el l-a interesat să surprindă cu exactitate aspectul unei gări - "Gara de mărfuri", observate dinspre magaziile cu cereale unde se îmbulzeau carele și căruțele folosite pentru transportul sacilor cu grâne pentru front. Prin descărcarea lor necontenită se pot vedea stivele înalte acoperite cu pelerine multicolore contra ploii. Se pot vedea și peticele kaki ale pelerinelor. Compoziția este curioasă
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Crișan), care revenise în Răstoci. Nu avea însă, cantor, clopotar și învățător (Ilie Butuza plecase și el din sat și, deși era nobil, intrase jeler la niște preoți din Lemniu). Preotul trăia din pământul său arabil de o cublă de cereale. Biserica era la ortodocși. 1780. Biserica a fost luată de uniți, deși erau minoritari în sat. Parohia greco-catolică avea un preot și un învățător („ludi magister”) care trebuie să fi fost cantorul.( Arhivele Statului Cluj-Napoca, Fond Urbarii și conscripții, fasc
Biserica de lemn din Răstoci () [Corola-website/Science/309844_a_311173]
-
Jurcăuți - Vrânceni), un serviciu sanitar, un oficiu P.T.T. și un oficiu telefonic. Orașul era industrializat, aici existând câteva fabrici mici de uleiuri vegetale, o moară cu aburi și câteva bănci. Comerțul local era puțin dezvoltat și specializat pe produse agricole (cereale) și animale (vite). În fiecare an, la 12 iulie, avea loc în oraș un bâlci. Fiind un centru important pe plan local, ființa aici o școală primară. Existau și societăți cultural-sportive (Cercul de lectură polonez, Societatea izraelită "Th. Herzl", un
Zastavna () [Corola-website/Science/309331_a_310660]
-
La Téne" s-a descoperit la Ozun. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul industriei alimentare, textile și de prelucrare primară a lemnului, precum și activități în domeniul comerțului, morăritului și panificației, serviciilor și agroturismului. Agricultura prin cultura plantelor (cartofi, cereale) și creșterea animalelor rămâne activitatea principală a zonei.
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
din provincie, care încep lupta pentru combaterea absolutismului și, beneficiind de susținerea orășenimii sărace, declanșează răscoale la Rennes, Dijon, Toulouse, Pau și Grenoble. Un factor natural accentuează nemulțumirile: inundații și apoi secetă, duc la recolte slabe și, în consecință, prețul cerealelor crește nemăsurat. În aceste condiții, monarhul cedează, la 8 august 1788 hotărându-se convocarea statelor generale pentru data de 1 mai 1789. Procedura electorală franceză prevedea că fiecare dintre cele trei stări - clerul (starea I), nobilimea (starea a II-a
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
marelui fluviu, pentru ca astfel, granița de sud a țării să poată fi mai ușor păzită. Trecerea funcției administrativ-politice de la Găești la Giurgiu, în primele decenii ale secolului XIX, și apariția de noi centre comerciale în zona de câmpie, pentru valorificarea cerealelor, fac ca orașul Găești să-și piardă importanța pe care a avut-o până atunci și să rămână un simplu târg, în care ocupația de bază a populației era agricultura. Comerțul și apropierea de orașele București - Pitești - Târgoviște, sub a
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
numai 1380 de locuitori, din care 97 erau comercianți și 38 meseriași, iar restul agricultori. La sfârșitul aceluiași secol în Găești, ca unități economice, nu existau decât o moară cu apă și una cu aburi. Pe moșia orașului se produceau cereale și cel mai bun tutun din România. ("Dicționarul geografic al județului Dâmbovița", 1890) Populația orașului ajunsese în 1899 la 3320 de locuitori. În primele decenii ale secolului al XX-lea, orașul nu cunoaște transformări deosebite sub raport economic. În anul
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
sporadice ale autorilor antici, cât și descoperirile arheologice conduc la concluzia că, sub raportul dezvoltării economice și sociale, civilizația geto-dacilor era mult mai înaintată decât cea, de pildă, a germanilor. Asemenea celorlalte ramuri tracice, și geto-dacii erau mari producători de cereale: orz, secară, linte, bob și mai multe varietăți de grâu. Baza economiei o formau agricultura și creșterea vitelor. Foloseau plugul cu brăzdar și cuțit de fier încă din sec. III î.e.n. Inventarul uneltelor agricole de fier însuma la acea dată
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
prefecturi. Capitala este orașul Corfu. sunt compuse din șapte insule principale din apropierea coastelor occidentale ale Greciei. Aceste insule sunt predominant muntoase, cu un climat blând și relativ umed. Vegetația este abundentă, cu păduri. Principalele produse agricole sunt stafidele, măslinele, strugurii, cerealele, fructele și legumele. Activitățile principale sunt pescuitul, construcțiile navale și fabricarea de săpun. Insulele Ionice formează o regiune administrativă a Greciei care grupează șase dintre principalele insule ale arhipelagului care îi dau numele: Corfu, Paxos, Itaca, Cefalonia, Leucada și Zante
Insulele Ionice () [Corola-website/Science/305072_a_306401]
-
auto „Colhoztrans”, asociația raională „Moldplodovoșiprom”, tipografie etc. În 1975 producția de marfă a constituit 4,8 milioane ruble, beneficiul - 1,1 mln ruble; producția globală - 3,0 mln. ruble, inclusiv, culturi tehnice - 1015 mii ruble, creșterea animalelor - 1515 mii ruble, cereale - 610 mii ruble, pomicultura - 147 mii ruble, legumicultura - 119 mii ruble, venitul net - 338 mii ruble. La Râșcani se află sediul colhozului „Lenin”, gospodăria dispunea de 69 tractoare, 19 combine, 24 autocamioane. În anii 1970 la Râșcani funcționau 2 școli
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]