15,655 matches
-
o enclavă a coloniștilor albi angajați în cultivarea cafelei, care se bazau însă pe munca, în special, a localnicilor kikuyu. Granița se extinde spre Uganda în 1902, iar din 1920 protectoratul mărit, cu excepția unei fâșii de coastă, devine colonie a coroanei. Un factor important al vitezei cu care s-au înmulțit așezările albilor în Kenya l-a avut construcția Căii Ferate Uganda, începută în 1895 și finalizată în 1903, care lega Protectoratul Britanic al Ugandei de Mombasa, străbătând Kenya. Înainte de Primul
Colonia și protectoratul Kenyei () [Corola-website/Science/325321_a_326650]
-
se intensifică pe fondul noilor taxe impuse de administrația colonială, a salariilor mici și a valului de coloniști care își înființează noi așezări. Experiența acumulată de către africanii în război, împreună cu înăsprirea dominației britanice după proclamarea Kenyei ca și Colonie a Coroanei, a dat naștere la o activitate politică considerabilă în anii 1920, care a culminat cu mișcarea condusă de arhidiaconul Owen "Piny Owacho" (Vocea Poporului) și înființarea „Asociației tinerilor Kikuyu” (redenumită „Asociația Africii de Est”) în 1921 de către Harry Thuku (1895-1970
Colonia și protectoratul Kenyei () [Corola-website/Science/325321_a_326650]
-
occidentale Carol cel Pleșuv și lui Pepin al II-lea de Aquitania și a fost convins de tatăl său și de vărul său, Carol, arhiepiscop de Mainz, a traversat în Galia în fruntea unei armate, cu intenția de a obține coroana Aquitaniei. El a înaintat cu trupele sale până la Limoges înainte de a face cale întoarsă. Revenit acasă, Ludovic a stabilit legături strânse cu nobilii din Francia răsăriteană devenind treptat independent față de tatăl său. El s-a logodit cu fiica contelui Adalard
Ludovic cel Tânăr () [Corola-website/Science/325341_a_326670]
-
Turingia și Bavaria, odată cu încoronarea imperială a lui Otto I din anul 962. Aceasta nu a fost totuși o restaurare în Evul Mediu a Imperiului Roman antic pentru că: După stingerea dinastiei ottoniene, odată cu moartea împăratului Henric al II-lea (1024), coroana a fost preluată de dinastia salienă. Liutgarda, fiică a împăratului Otto I s-a măritat cu ducele salian Conrad "cel Roșu" de Lorena. Nepotul său a fost împăratul Conrad al II-lea (Konrad II). Regi și împărați ottonieni: Alți membri
Dinastia Ottoniană () [Corola-website/Science/325338_a_326667]
-
pământului. Cronicile spun că Bendandi, un personaj controversat al epocii sale, a reușit să prezică cu exactitate anumite evenimente cum ar fi cutremurul ce a zguduit regiunea Marche (Italia) în 1924. Faima să, după ce a fost numit Cavaler al Ordinii Coroanei Italiene (Ordine della Corona d'Italia)în 1927, decade rapid chiar dacă el continuă să publice știri referitoare la cutremure și previziuni, în străinătate (Statele Unite ale Americii). În momentul de față, căutându-se prin lucrările sale, se pare că a fost
Raffaele Bendandi () [Corola-website/Science/325352_a_326681]
-
acestuia, Dietrich (Diezmann) le-a vândut mai departe markgrafului Otto al IV-lea de Brandenburg în 1303. În cele din urmă, ele au fost achiziționate de către Casa de Luxemburg, prin împăratul Carol al IV-lea în 1367 și încorporate teritoriilor Coroanei Boemiei.
Marca de Luzacia () [Corola-website/Science/325363_a_326692]
-
-lea "cel Certăreț" de Bavaria. În 986, el a fost numit mareșal, iar în 991 și 995 i s-a alăturat tânărului Otto în campaniile împotriva slavilor. El a extins în mod considerabil puterea moștenita de la tatăl său, inclusiv în raport cu coroană regală, față de care tatăl său fusese un simplu reprezentant al regelui față de trib, pe când Bernard a devenit reprezentant al tribului față de rege . Bernard a murit în 1011 și a fost înmormântat în Biserică Sfanțului Mihail din Lüneburg. În 990, Bernard
Bernard I de Saxonia () [Corola-website/Science/325382_a_326711]
-
că Stark și complicii săi erau falsificatori de bani, presa fiind folosită la formarea aliajului care înlocuia argintul. Inspectorul Brastreet confirmă ipoteza detectivului, precizând că banda de falsificatori fabricase până la acel moment mii de monede false de o jumătate de coroană. El dăduse de urma bandei la Reading, dar nu reușise să afle unde se afla aceasta, ceea ce dovedea că banda lucra de mult timp în branșă. Ajunși la Eyford, cei cinci călători au observat o coloană imensă de fum care
Aventura degetului cel mare al inginerului () [Corola-website/Science/325387_a_326716]
-
din castelul Weilburg. El a fost înmormântat în Catedrala din Fulda. Potrivit cronicii "Res gestae saxonicae" a lui Widukind de Corvey, Conrad, pe când se afla pe patul de moarte, l-a convins pe fratele său mai tânăr, Eberhard să ofere coroana lui Henric de Saxonia, unul dintre principalii săi oponenți, dat fiind că îl considera pe Henric ca singurul principe capabil să țină alături Regatul Germaniei în fața rivalităților interne dintre duci și a continuelor raiduri ale maghiarilor. Însă abia în mai
Conrad I al Germaniei () [Corola-website/Science/325403_a_326732]
-
Willa de Toscana. Cu ajutorul contelui Adalbert Azzo de Canossa, Adelaida a reușit să scape și să treacă sub protecția regelui Otto I al Germaniei. Acesta, la rândul său văduv din 946, a profitat de ocazie pentru a pune mâna pe Coroana de fier a regilor longobarzi: solicitările Adelaidei au condus până la urmă la invazia lui Otto asupra Italiei din 951. Berengar s-a văzut nevoit să se adăpostească în San Marino, în vreme ce Otto primea omagiul nobililor italieni, se căsătorea cu Adelaida
Berengar al II-lea de Italia () [Corola-website/Science/325419_a_326748]
-
a lăsat posesiunile sale regelui Ottokar al II-lea al Boemiei, din dinastia Přemysl, în 1268. De asemenea, Ottokar a achiziționat și Austria cu Ducatul de Stiria, iar după moartea lui Ulric din 1269 a atașat Carintia și Carniola la coroana sa, care deja se întindea până la Königsberg, pe care îl întemeiase în vederea Cruciadei din Prusia. Astfel, Carniola a devenit cea mai sudică posesiune pe o linie care se desfășura de la Marea Adriatică până la Marea Baltică. În 1273, Ottokar a fost angrenat într-
Marca de Carniola () [Corola-website/Science/325428_a_326757]
-
contele Rudolf de Habsburg în chestiunea alegerii regelui romanilor. În anul următor, Rudolf și adunarea de la Nuremberg a solicitat ca toate fiefurile obținute în timpul "interregnum"-ului de după moartea împăratului Frederic al II-lea de Hohenstaufen din 1250 să fie restituite Coroanei imperiale, o solicitare care urma să se aplice asupra Austriei, Carintiei și Carniolei. Ottokar a refuzat, însă a fost în cele din urmă pus sub interdicția imperială în 1276 și forțat să cedeze teritoriile în cauză, reținând doar Boemia și
Marca de Carniola () [Corola-website/Science/325428_a_326757]
-
teritoriile dobândite în 1198. După moartea lui Filip și recunoașterea imperială a lui Otto, Herman a fost printre principii care l-au invitat pe Frederic de Hohenstaufen, viitorul împărat Frederic al II-lea, să vină în Germania pentru a prelua coroana. Ca urmare a acestei atitudini, saxonii au atacat Thuringia, landgraful fiind totuși salvat de sosirea lui Frederic în Germania din 1212. După moartea primei sale soții din 1195, Herman s-a căsătorit cu Sofia de Wittelsbach, fiica ducelui Otto al
Herman I de Thuringia () [Corola-website/Science/325451_a_326780]
-
Praga în scaunul său. Atunci când, în ianuarie 1002, Otto al III-lea a murit fără urmași direcți și principii germani s-au reunit la Frohse (astăzi, parte componentă din Schönebeck) pentru a alege un nou rege, Eckard a pretins chiar coroana Germaniei pentru sine, mai ales în condițiile în care ruda lui Otto din Dinastia Ottoniană, Henric de Bavaria, fiul lui Henric al II-lea, care era candidatul cu cele mai multe șanse, întâmpina o puternică opoziție. În acea vreme, Eckard era cel
Eckard I de Meissen () [Corola-website/Science/325465_a_326794]
-
persoanei reprezentate, cu o utilizare restrânsă a elementelor decorative. Pe aversul medaliei este gravată efigia din profil a lui Filippo Maria Visconti, sub formă de bust, spre dreapta; poartă o beretă, iar îmbrăcămintea este împodobită cu o porumbiță plasată în coroana ducală. Circular, pe marginea medaliei se poate citi inscripția în limba latină: (în română, „Filippo Maria Angelo [Visconti], duce de Milano etc., conte de Pavia și de Augera și senior al Genovei”). Pe revers, în stânga, Filippo Maria Visconti, pe un
Medalia lui Filippo Maria Visconti () [Corola-website/Science/325477_a_326806]
-
legală. Ceremonia oficială prezidată de arhiepiscopul de Canterbury a avut loc la 10 octombrie 1361 la Castelul Windsor în prezența regelui și a reginei. În 1362, Prințul Negru a fost investit Prinț de Aquitania, o regiune din Franța care aparținea Coroanei Angliei de la căsătoria Eleanorei de Aquitania cu regele Henric al II-lea. El și Joan s-au mutat la Bordeaux, capitala regiunii, unde au petrecut nouă ani. Doi fii ai cuplului regal s-au născut în Franța; fiul lor cel
Joan de Kent () [Corola-website/Science/325909_a_327238]
-
primului război mondial, mai exact în anul 1916 este trimis un soldat evreu pentru a rechiziționa clopotul cel mare al bisericii în vederea transformării lui în tunuri. Se spune că în urma insistențelor oamenilor însoțite și de un bacșiș de 30 de coroane, acesta ar fi luat clopotul mic în locul celui mare. Unele cărți ce au fost utilizate pentru slujbele religioase ce s-au ținut în această biserică purtau diferite înscrisuri. Astfel, pe Minei era scris: ”"În anul 1840. Această carte se numește
Biserica de lemn din Cornești, Cluj () [Corola-website/Science/325928_a_327257]
-
ea se află pe locul 2 în topul celor mai mari arene acoperite din Regatul Unit, după Arena Manchester, și una dintre cele mai mari din Europa. În anul 2008, a luat premiul pentru arena cu cele mai multe concerte muzicale, "luând coroană" de la Arena Manchester, care o "deținea" încă din anul 2001. este foarte faimoasa în Londra datorită concertelor unor interpreți faimoși care au avut loc acolo, precum Rihanna, Led Zeppelin, Lady Gâgă, Miley Cyrus, Beyoncé, Kylie Minogue, Simply Red și Muse
Arena O2 () [Corola-website/Science/325939_a_327268]
-
al VIII-lea al Angliei. Deși a fost educată să fie obedientă, ea a continuat să protesteze și a trebuit să fie dusă la altar de conetabilul Franței, Anne de Montmorency. La nuntă, Jeanne a fost somptuos îmbrăcată, purtând o coroană de aur, o fustă de argint și de aur încrustată cu pietre prețioase, și o mantie de satin roșu bogat împodobite cu hermină. Această căsătorie politică a fost anulată patru ani mai târziu pe motiv că acesta nu a fost
Ioana a III-a a Navarrei () [Corola-website/Science/325961_a_327290]
-
s-a născut la Angoulême la 11 aprilie 1492, ca cel mai mare copil al Louisei de Savoia și Charles, Conte de Angoulême. Tatăl ei a fost descendent al regelui Carol al V-lea al Franței și deci succesor la coroana Franței dacă atât Carol al VIII-lea al Franței cât și moștenitorul prezumptiv, Ludovic I, Duce de Orléans, nu produceau moștenitori masculini. La 16 februarie 1488, tatăl ei, Carol, s-a căsătorit cu tânăra Louise de 11 ani, fiica lui
Margareta de Navara () [Corola-website/Science/325960_a_327289]
-
Totuși regina Jeanne a aranjat pentru fiica Blanchei să devină călugăriță, în speranța că viața monahală de la vârsta de șapte ani ar ispăși fărădelegile surorii ei. După moartea lui Filip cel Înalt la 3 ianuarie 1322, soțul Blanchei a moștenit coroana. Blanche a devenit regină a Franței și a Navarei însă soțul ei a refuzat s-o elibereze. Ambii ei copii au murit până în martie acel an. Carol a cerut anularea căsătoriei iar Blanche a fost de acord fără tragere de
Blanche de Burgundia () [Corola-website/Science/325963_a_327292]
-
să cerceteze pe cont propriu ceea ce ar putea fi cauza, dar fără niciun folos. Mai târziu, în timp ce se afla într-un club de noapte, capul lui Frankie începe să sângereze, cea de-a treia rană al stigmatelor fiind provocată de Coroana de spini. Frankie fuge spre casă, unde o aștepta Andrew, apoi o ia la fugă pe o alee. Andrew o urmărește și vede cum Frankie sparge o sticlă și folosește cioburile pentru a sculpta simboluri pe capota unei mașini: atunci când
Stigmata (film) () [Corola-website/Science/325980_a_327309]
-
imperiu". Ca expresie a luptei pentru expansiune a lui Napoleon, designul este inspirat din arheologie. Sunt reînviate luxul și măreția Imperiului Roman, dar sunt utilizate și elemente egiptene și grecești antice. Ornamentele sunt excesive și conțin: frunze de acantă, torțe, coroane imperiale, victorii înaripate, încoronate cu lauri, figuri mitologice îmbogățite cu bronzuri aurite, precum și simboluri ca: vulturul roman, tridentul lui Neptun, caduceul lui Hermes. Numeroase sunt și motivele militare, cum ar fi armurile, trofeele, săbiile, căștile, semnele imperiale (inițiala "N" de la
Stil Empire () [Corola-website/Science/325993_a_327322]
-
Coroana de fier ("Corona Ferrea") a regilor longobarzi (sau a Lombardiei) este un obiect de cult și totodată una dintre cele mai vechi "insignia" regale ale Europei. Coroana a devenit unul dintre simbolurile Regatului longobard, iar apoi a Regatului medieval al
Coroana de fier a regilor longobarzi () [Corola-website/Science/324867_a_326196]
-
Coroana de fier ("Corona Ferrea") a regilor longobarzi (sau a Lombardiei) este un obiect de cult și totodată una dintre cele mai vechi "insignia" regale ale Europei. Coroana a devenit unul dintre simbolurile Regatului longobard, iar apoi a Regatului medieval al Italiei. În prezent, este păstrată în catedrala din Monza, în apropiere de Milano. Potrivit tradiției, începuturile coroanei sunt legate de împăratul Constantin cel Mare și de mama
Coroana de fier a regilor longobarzi () [Corola-website/Science/324867_a_326196]