20,245 matches
-
triumf' își găsește cea mai strălucită ilustrare 13. Pentheu se opune lui Dionysos pentru că este "un străin, un predicator, un vrăjitor [.] cu frumoase bucle blonde, înmiresmate, cu obrajii trandafirii și ochii dogorind de harurile Afroditei. Sub pretextul că le învață dulcile și frumoasele taine evoe, el corupe fecioarele" (233 sq.). Femeile sunt stârnite să-și abandoneze casele, să alerge noaptea prin munți, dansând în zgomot de timpane și flaute. Pentheu se teme mai ales de influența vinului, căci "de îndată ce se arată
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
final să le infirme pe toate. Tonul nu e virulent, tema liniștii, a tăcerii sufletești este aici refuzată. Se respinge literatura lamentărilor pe vechile teme, trecerea timpului, iubirea-ideal, platonică ("Ar trebui să înalț către o himerică iubită/ aceleași patetice și dulci lamentări"), atracția morții, interogațiile existențiale, idealul de neatins ("moartea ar trebui să-mi fie o mare ispită/ și să-mi fac din toate nimicurile întrebări"). Mijloacele de subminare a seriozității textului se multiplică și aici, de la dublarea modalizatorilor incertitudinii, condiționalului-optativ
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
psihologică grefată artificial gesturilor nesemnificative"263. Jocul între gravitate și persiflare se reia și la Emil Brumaru care reconstituie familiarul cu o solemnitate de ironist: " În magazii cu șobolani bătrâni/ Unde îți intră orele-n plămâni/ Mă preumblam c-o dulce gravitate/ Pe lângă pompele de flit stricate./ Cutii cu cremă neagră pentru ghete/ Sufletul pur știau să mi-l desfete/ Și mă-mbătau cu-aroma lor sublimă/ Butoaiele cu motorină." (Elegie). Ceea ce-i distinge, în mod fundamental, pe acești poeți de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
diverse o demonstrează. într-o dezbatere despre limba lite rară, de pildă, cineva se opune modernizărilor și își apără moldovenismele din propria operă, întrebînd: „Pentru ce să tratăm de patois [jargon n. m.] și să izgonim forma mai armonioasă, mai dulce în auz, mai civilizată prin acea mai urîtă și mai barbară?”6) într-un poem al unui autor simpatizat atunci dăm peste versul: „Orchestra încetase barbara rapsodie”7). O compoziție nouă, fără îndoială! Și exemplele ar putea continua. La Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dinainte de Eminescu (la care totuși este prezent), tendința e de a-l înlocui cu „amor”3). Marele poet își intitulează un poem „Ce e amorul?” și nu „Ce e dragostea?” Sună mai bine, apoi, „Amor? O, ce amară fericire,/ Ce dulce chin e în acest cuvînt”, decît „Dragoste? O, ce amară fericire” etc. „Amor” și „iubire” au, la Bacovia, 12 și, respectiv, 16 ocurențe. Dar peste jumătate din fiecare evocă fie un „amor defunct”, fie o „iubire” devenită „trecut pasional”. „Amorul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nu] de multă vreme, municipalizarea, Bacăul e un oraș cochet atrăgător, deosebit de simpatic. E farmecul acela provincial, lipsa de tunet amețitor (excluzînd centrul), aerul mai curat, mai limpede, soarele parcă mai vesel și mai dispus, atmosfera întreagă mai vioaie, mai dulce, mai arzătoare. [...] Dar în Bacău găsești și orașul mare, modern, zgomotos, foarte activ: Calea Regele Ferdinand, [strada] Bacău-Piatra, str. Mare, găsești și orașul provincial, tăcut, făcut numai pentru odihnă, loc de retragere pentru pensionari și tineri: cartierele mărginașe, cartierul CFR
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și G. Bacovia. Amănunt interesant: pentru a figura în prima parte a sumarului, cred, schița sa „Extas”, în care descrie impresiile trăite la un concert de vioară (povestitorul - pe cele de sublim; în „contrapunct”, la final, o doamnă cu „glas dulce, dulce de tot”, complet neatentă la muzică, vorbind despre partida de cărți din seara precedentă), a apărut intercalată în poemele și proza lui Bacovia.9) Redacția i-a trecut numele și pe coperta nr. 3 (21), 1927, alături de alte 45
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
G. Bacovia. Amănunt interesant: pentru a figura în prima parte a sumarului, cred, schița sa „Extas”, în care descrie impresiile trăite la un concert de vioară (povestitorul - pe cele de sublim; în „contrapunct”, la final, o doamnă cu „glas dulce, dulce de tot”, complet neatentă la muzică, vorbind despre partida de cărți din seara precedentă), a apărut intercalată în poemele și proza lui Bacovia.9) Redacția i-a trecut numele și pe coperta nr. 3 (21), 1927, alături de alte 45, printre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ca să emoționezi, după al doilea război mondial „boala secolului” și expresia ultimă a fatalității devine „cancerul”. Sătul de cele citite sau auzite, Bacovia închide repede „discuția” cu amintitul citat care e (într-o reproducere aproximativă) din romanța „închide ochi-ți dulci” de Ionel Băjescu-Oardă: „Tîrziu, cînd anii trec, în fine,/ Acum păpușa-i domnișoară;/ Cînd luna-i sus, alene vine./ în fața oglinzii se măsoară” etc.6) Prematur și nițel comic în versurile romanței, „în fine” se potrivește cu graba din plictiseală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acestui nou totalitarism. Aceste partide se identifică cu diferite curente politice, nu din rațiuni programatice, ci din motive legate de bunăstarea personală (z prospěchářských důvodů), deoarece ei cred că cutare sau cutare curent politic le va permite să-și continue dulcea lor inactivitate în detrimentul majorității cetățenilor (Sládek, 1992: 89). Parțial, partidul a explicat aceste complicități ale elitei recurgând la teoriile conspirației, prin promovarea foarte activă a lucrărilor lui Miroslav Dolejší, un fost deținut politic din anii 1950, și care a fost
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
ar fi fost apăsate de o durere veșnică, și care stăteau deasupra unei perechi de ochi mari, negri, înguști și drepți. Era mai degrabă o față egipteană, cu rotunjimile tinereții proaspete și cu o gură grea, pasionată, plină de o dulce senzualitate (2). Vigoarea persistă nu numai în descrierea concretă dar și în complexitatea portretului care scapă atât schemei jurnalistice cât și cliche-ului sentimentaloid specific stilului realist al epocii, așa cum remarcă William Dean Howells (Criticism and fiction 10-12, 27-28). Spre exemplu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
calitatea remarcabilă a feței ei, făcând imposibilă confuzia că această față ar fi numai "foarte moale și tânără". În același timp asocierea acestor calități cu imaginea Meduzei - cu rotunjimile tinereții proaspete și cu o gură grea, pasionată, plină de o dulce senzualitate - completează acest portret de o paradoxală complexitate umană sau ceea ce ar putea fi numit într-un mod standard ca fiind un portret realist. În sugestia conflictuală a descrierii stă și energia literară a portretului. Hearn este pentru Howells ceea ce
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
României În care a Îndeplinit unele funcții de răspundere. După obiceiul epocii sale, a ținut atât la Ateneu cât și la Fundația Universitară din București, numeroase conferințe cu tematică turistică (Cum călătoreau strămoșii noștri - 1900; Drumurile noastre - 1900; Dâmbovița apa dulce - 1901; Umbletul pe Jos - 1916 etc) și a lucrărilor publicate: Dans les Carpathes roumains (1906), În Bucegi (1907), Sinaia, Bușteni,Azuga, Predeal (1911), Umbletul pe Jos (1916), Dragi să ne fie munții (1916), Robinsonii Bucegilor (1916), Fermecătoarea natură (1924), O
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
acest moment inaugural vreun semn încurajator că revirimentul celebrului stabiliment cultural, ajuns în ruină și nimicnicie, e (iertată-mi fie vorba proastă) "pe vine"? Ca ieșean de profesie, am suferit și eu, alături de cele câteva mii de oameni educați din "dulcele târg", văzând degradarea fizică, morală și artistică din ultimii 15 ani a acestui adevărat eikon al mândriei noastre culturale. Spre deosebire de alte centre teatrale naționale celebre, precum Clujul sau Craiova, în contrast cu dinamica și vitalitatea creativă a unor teatre orășenești precum Piatra Neamț
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
revine în buzunarele "elvețiene" ale oficialilor care semnează astfel de contracte pe banii noștri!) să ne "vândă mai bine" la export. Se face imediat o cotcodăceală asurzitoare în mass-media și, puțin după aceea, liniște și pace, adică inerția, prostia și dulcele farniente pe care le știm. Spuneam că un prieten, important expert în domeniu, îmi semnala amical, la Bruxelles, lipsa unor resurse și informații utilizabile despre Iași pe net. Sau dacă nu lipsa totală, cel puțin sărăcia și modul depășit, anchilozat
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lipsa totală, cel puțin sărăcia și modul depășit, anchilozat de prezentare. Trebuie să spun că avea dreptate și e suficent să dați o simpla căutare pe Google cu "city of Iasi" pentru a vedea că, în ciuda imaginii noastre minunate despre "dulcele târg", nu prea existăm în universul virtual. Dincolo de câteva structuri-canava făcute de la centru (de ProBusiness sau Ministerul Turismului), aplicabile pentru toate orașele României, singura inițiativă locală, nesemnată, pare a fi un blog, prezent și pe Facebook, www.iasi-city.ro. Care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
face pe expeditori și destinatari să afle sau să-și reamintească de existența și pribegia poetului latin la Pontul Euxin. La Iași, când vom avea cărți poștale realizate profesionist, însoțite de mini-citate din spusa de duh a cărturarilor legați de "dulcele târg", vor duce cu ele, pe-acolo pe unde vor fi trimise, vestea despre urbea noastră. Închipuiți-vă efectul obținut dacă într-o zi oarecare toți ieșenii am expedia unor apropiați, prieteni ori rude de pe alte meleaguri, câte o elegantă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a inspirat. La un studiu mai amplu al operei fiecăruia dintre scriitorii amintiți mai sus, universul operei lor poate fi nuanțat, pentru că o temă fundamentală a operei se impune prin motivele particulare despre care s-a mai vorbit. „O, mamă, dulce mamă, din negura de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu mă chemi; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmii de toamnă și de vânt, Se bat Încet din ramuri, Îngână glasul tău... Mereu se vor tot
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dară iubirea de moșie e un zid Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!”(Eminescu). (exclamație patetică); „O, te-admir, progenitură, de origine romană!”gradație (climax): cunoaștere progresivă (ascendentă): „O, te văd, te-aud, te cuget, tânără și dulce veste.” (M. Eminescu) „Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin Acum e cât corbul de mare Cât pumnul abia, cât albina Și-n urmă-l Înghite lumina...” - hiperbolă: exagerearea expresiei (mărind imaginea); „Sălbatecul vodă e-n
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-ndemnuri pentru vite Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagane urmașilor stăpâni. Și, frământate mii de săptămâni. Le-am prefăcut În versuri și-n icoane. Făcui din zdrențe muguri și coroane. Veninul strâns l-am preschimbat În miere, Lăsând Întreaga dulcea lui putere. Am luat ocara, și torcând ușure Am pus-o când sămbie, când să-njure. Am luat cenușa morților din vatră Și am făcut-o Dumnezeu de piatră. Hotar Înalt, cu două lumi pe poale, Păzând În piscul datoriei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-n icoane”, printr-un proces de transfigurare a materialității lor: „Făcui din zdrențe muguri și coroane” dar și printr-o mutație adâncă, anume aceea a substanței generatoare. Mutația rămâne Însă incompletă: „Veninul strâns l-am preschimbat În miere, / Lăsând Întreagă dulcea lui putere. / Am luat ocara, și torcând ușure / Am pus-o când să-mbie, când să-njure”. Revolta și amarul nu s-au metamorfozat, așadar, integral prin puterea transfiguratoare a artei, dar prezența lor a devenit mai subtilă. Translația Între
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
liniște-i În jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună...” Lucian BLAGA LUCIAN BLAGA - „GORUNUL” „În limpezi depărtări aud din pieptul unui turn cum bate ca o inimă un clopot și-n zvonuri dulci Îmi pare că stropi de liniște Îmi curg prin vine, nu de sânge. Gorunule din margine de codru, de ce mă-nvinge cu aripi moi atâta pace când zac În umbra ta și mă dezmierzi cu frunza-ți jucăușă? O, cine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pornind de la acest deziderat, o sensibilitate rară. Sensibilitatea poetului, un deosebit rafinament al simțurilor intră În rezonanță cu imperceptibilele vibrații ale naturii surprinsă Într-un moment de tainică trăire. Poetul are revelația unei muzici aparte, zvonul ei ușor Îl Împovărează dulce cu o stare de liniște rară, pătrunsă adânc În suflet, Încât privește din exterior spre interior, lăsându-se unei beții necunoscute. Este descoperită aici o beție a liniștii, dincolo de orice trăire comună, una posibilă doar la sufletele celor aleși. Raporul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al sufletului dornic să-și găsească Împlinirea dincolo de trupul neputincios, supus ireversibilei perisabilități? („Liniște”, „Dați-mi un trup voi munților”) E poate o sete de liniște În chip mioritic și eminescian? La Blaga „clopotul” din „pieptul unui turn” răspândește „zvonuri dulci”, imateriale. La M. Eminescu, În elegia „Mai am un singur dor”, talanca („pătrunză talanca al serii rece vânt”) răspândește un zvon la trecerea unui „rece vânt”, sugerând o singurătate aparte, tot prin intermediul unor simboluri. O evadare a două făpturi ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unde se reflectă evenimentele ritualice ale vieții: nunta și moartea. „Obloanele”, „pridvorul", „poarta”, „hornul” trăgând „alene din ciubuc” fac din casa amintirii un univers cald și intim, ce ține la distanță securizanta teroare a morții, lăsând să se infuzeze doar dulcele ei presentiment melancolic. Tânăra pereche de ieri sau de acum trăiește, sub oblăduirea căminului, efemeritatea clipei sărbătorești a iubirii și a nunții, recurente În șirul generațiilor, având ca martor, clopotul din „turnul vechi din sat”. Ambivalența sunetului „de nunta sau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]