15,136 matches
-
practică a unora dintre principiile din Declarație), atât a principiilor nerecurgerii la forță și rezolvării pașnice a diferendelor, cât și a unui set de măsuri practice de înfăptuire a lor. Nu de puține ori, negocierile în problemele date au fost dure și au necesitat aranjamente mutuale cu delegații având interese speciale în alte "coșuri". Atât la Dipoli, cât și, cu deosebire, la Geneva, România a acordat o atenție specială aspectelor militare ale securității în Europa. Această poziție pornea de la considerantul că
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unele biserici demolate, prezentând unele exemple concrete. Am dat și alte detalii, arătând că în România nu stau lucrurile chiar așa cum le arată propaganda. În concluziile sale, Președintele Peter Sager a declarat că în cursul dezbaterii s-au pus probleme "dure", la care invitatul român a răspuns în mod amplu. Președintele a subliniat că acesta este începutul unui dialog pe care "noi vom încerca să îl continuăm, în interesul nostru mutual, al poporului român și al popoarelor europene". Se încheia astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la Seul. Din acest motiv, autoritățile nord-coreene duceau o politică de respingere categorică și de condamnare a oricăror acțiuni, idei sau tentative de contacte și relații cu autoritățile de la Seul. Cu toate acestea, la București, interlocutorul coreean nu a reacționat dur și nici nu a respins dorința exprimată, deoarece avea în față pe președintele Ceaușescu "marele conducător al poporului român și prietenul președintelui Kim Ir Sen" pe care nu putea să îl "contreze". În același timp, el nu putea să spună
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
din Coreea, cotidianul "Nodon Shinmun" la 31 martie 1990, respectiv la mai puțin de 24 de ore de la anunțarea, prin mijloacele de informare în masă, a știrii cu privire la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Republica Coreea. În articol este criticată dur politica autorităților de la Seul care reactualizează vechile teze privind; "recunoașterea încrucișată"; "admiterea în O.N.U. a două state Coreene", "... realizarea treptată de schimburi culturale, sportive și economice și, în final, stabilirea de relații politice cu țările socialiste" etc. Politica
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
3-4, 1968, p.149-167. 19 v.,în acest sens, K. Vasak, in vol. cit. p. 707-715; H. Thierry, et al., op. cit., p. 466; P. Sieghart, The International Law of HR, Oxford, 1983, p. 13-17. 20 Argumentele aduse in acest sens dur sunt următoarele: a) drepturile omului sunt destinate să se aplice în raporturile "civile" ale individului cu societatea și ele vizează stabilirea unei armonii în cadrul comunitălii civile; b) diferența de natură este mai ales calitativă, dreptul umanitar avînd în vedere situația
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cât și ulterior. Noi ne vom opri doar la dou] aspecte, si anume respectul pentru viața animalelor și agonisirea de avere. Pan] și regii erau obligați s] asigure protecția ținutului, nu doar pentru oameni, ci și pentru animalele din p]duri sau chiar pentru p]s]rile cerului. Buddha condamnă chinuirea, r]nirea sau uciderea conștient] a animalelor. Discursurile prezint] patru teme relevante în ceea ce privește valorea acordat] vieții: sacrificiul animal, r]zboiul, agricultură și consumul de carne. Buddha nu a ezitat s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceste dou] tendințe au continuat. Conformismul în Biseric], mai ales dup] „convertirea” lui Constantin, cum se spune de obicei - nu se știe în ce m]sur] folosea creștinismul că pe o arm] în luptele sale politice -, a condus la reacția dur] a P]rinților deșertului și apoi la începuturile obștei c]lug]rești și la dublul etalon al indemnului la perfecțiune și al preceptelor. Astfel, pan] la sfârșitul perioadei Noului Testament, tensiunea creatoare generat] de Hristos s-a descompus în elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere moral, ci acelea care sunt in acelați timp complexe. S] ne referim la existența unei diversit]ți de p]rți. Putem considera aceast] proprietate drept determinant de valoare moral]? În acest caz, putem compara o zon] acoperit] de p]dure ecuatorial] cu o zon] asem]n]toare defrișat] și cultivat]. Care dintre aceste zone este mai valoroas] în sine? Inc] o dat], trebuie s] l]s]m la o parte anumite idei, cum ar fi aceea c] defrișarea p]durilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dure ecuatorial] cu o zon] asem]n]toare defrișat] și cultivat]. Care dintre aceste zone este mai valoroas] în sine? Inc] o dat], trebuie s] l]s]m la o parte anumite idei, cum ar fi aceea c] defrișarea p]durilor ecuatoriale este contrar] intereselor umane pe termen lung, c] fauna ar avea de suferit în urma acestei defriș]ri sau c] populațiile b]știnașe ar fi dezr]d]cinate. L]sând toate acestea la o parte, ideea unanim] ar fi c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-o manier] mai complex] și mai bogat]. Mai exist] și alte motive care ar putea fi invocate, cum ar fi valoarea estetic] deținut] de p]durea ecuatorial] comparativ cu zona cultivat]. De altfel, competența noastr] de a atribui p]durii ecuatoriale propriet]ți estetice, cum ar fi frumusețea, depinde dac] o privim sau nu că pe un sistem ecologic: cunoscând modul în care p]rțile funcționeaz] în unison pentru a menține întregul acest lucru justific] acordarea atributului de frumusețe. Folosite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
inc] destul] mâncare pentru a hr]ni toat] populația globului, dac] aceasta ar fi distribuit] într-un mod mai echitabil. Dar acest lucru nu poate fi adev]rât pentru totdeauna. Eroziunea solului și schimb]rile climaterice cauzate de distrugerea p]durilor și de arderea combustibililor fosili ameninț] capacitatea solului de a contribui la producerea alimentelor - poate c] în mod drastic - începând cu urm]toarea generație. Totuși, adversarii avortului neag] necesitatea acestuia în scopul evit]rii unor astfel de repercusiuni nedorite. Unele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în Germania, în viziunea lui Ernst Haeckel, acesta a devenit o ideologie care glorifica statul. Accentul se punea mai mult pe colectivitate și mai puțin pe individ. Sunt interesante acele variante care au încercat s] justifice politicile sociale mai puțin dure. În acest sens, este de menționat anarhistul rus, prințul Peter Kropotkin (1902), care susținea c] lupta se desf]șoar] doar între specii. În cadrul unui grup, precum specia uman], biologia promoveaz] armonia și prietenia („ajutorul reciproc”), datoria moral] fiind aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Or trăsătura dintâi a oricărui act de experiere este deconstrucția și reconstrucția întregului câmp experiențial. Este evident, așadar, că trebuie să distingem între teoriile care operează cu o viziune esențialistă, conform căreia în orice fenomen există ceva esențial, un nucleu dur, definitoriu pentru respectivul fenomen și pentru câmpul relațiilor sale cu alte fenomene și, pe de altă parte, teoriile care ocolesc capcana prezumțiilor, socotind că orice experiență recompune întregurile după legile construcției și deconstrucției experiențiale, cognitive. Fenomenul identitar este de acest
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
3.3. Perspectiva esențialistă Referințele la esențialism sunt foarte frecvente în literatura curentă. Așa cum sugerează și Sayer (1997), avem multe variante de esențialism și multe critici ale esențialismului, fiecare modificându-se odată cu contextul și chestiunea aflată în dezbatere. Întâlnim esențialisme "dure", care pretind că orice sau totul posedă esențe, și esențialisme "moderate", care acceptă că, în vreme ce anumite lucruri au esențe altele nu au. Ceea ce le unește însă pe toate este convergența asupra asumpției că "obiectele" există per se, că posedă anumite
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
biologici sau culturali. Cu toate că abordarea pe care o propune van den Berghe pare radicală, avem din nou, iată, ca și în cazul lui Shils și Geertz, aceeași dualitate: esență-construcție, stare-proces. Poate că exemplul cel mai semnificativ pentru ilustrarea unui esențialism "dur" este concepția lui Isaac. Deși nu foarte cunoscută, este cea mai pură formă de primordialism pe care am întâlnit-o, și credem că poate atrage toate criticile pe care teoriile la care ne-am referit mai sus și le-au
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
elemente se suprapun asumpțiilor esențialiste asupra identității așa cum le-am indicat la începutul prezentării despre acest curent -, dar concepțiile sunt departe de a fi atât de "naive" sau "vulgare" pe cât cred unii. În ansamblu 30 ele nu reprezintă un esențialism "dur" opus constructivismului, ci mai degrabă concepții care se deschid și se întâlnesc în mod natural cu ultimul. Când spun acestea, mă gândesc la o idee foarte puțin subliniată și ignorată mai ales de cei care critică esențialismul ca perspectivă, fără
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Continuînd să sugă încă din ugerul Ministerului Culturii, pe care l-a onorat cu indolențele și insolențele lui de oltean șmecher, Mărinică Sorescu deschide expoziții după expoziții în străinătate. Ce nu reușesc profesioniștii de marcă ai plasticii românești, în lupta dură cu piețele străine, reușește profitorul poet al glumițelor agreste. Nu mă poate abate nimeni de la raționamentul: așa cum e pictura poetului Mărinică, tot așa e și poezia pictorului Sorescu. Îl aud, într-o dimineață, la radio, divulgîndu-ne tainele picturii sale, care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de condei care au de spus cu adevărat ceva despre ce se întîmplă în momentul de față în țară au căpătat (și ei) un tic de a-l blama invariabil pe liderul opoziției democrate, crezînd că prin asta fac servicii (dure, dar servicii) acesteia, deci trecînd peste aceste idiosincrazii cam infatile și oricum scăpate logicii, e de observat, mai curînd, confruntarea, în actuala arenă politică, a două comportamente radical diferite. Radicalism asumat mai ales de acea parte a rezistenței anticomuniste, care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
canonul bolșevic, fie și în nuanța lui gorbaciovistă, n-ar mai fi fost nevoit să joace rol de gigolo democratic, să producă numere de atracție pentru uzul prostimii, ci s-ar fi servit, comod, de arsenalul est-totalitar, punîndu-și la punct, dur și zîmbitor, adversarii politici. N-o mai poate face acum, dintr-o mie de motive, mai întîi din pricina modificării radicale a conjuncturii politice general europene, apoi, pe lîngă celelalte, din duplicitatea dictată de interesele regimului pe care-l girează și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am trăit în cultul unei imagini încîntătoare. Prin noblețe, prin discreție: cea a regelui-copil, cea a regelui-adolescent, în uniforma ostașului crud, peste care urma să vină tăvălugul istoriei. Frumusețea necontrafăcută a începutului este acum, în anii senectuții, efigie veșnică. Efigie dur și îndurerat cioplită. Așa cum am văzut-o în balconul sub care mulțimile unduiau. Regăsindu-se. Fotografia lui Eugen Ionescu, pe care, îmi place să cred, chiar mîna dramaturgului a îngroșat trăsăturile vesel-triste de clown. Cîți au curajul să-și facă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
probabil, chiar îl dureau tălpile. 5 mai L-am zărit de Înviere, la "40 de Sfinți", în mulțimea care blocase strada. Fusese, o viață, salariat al județenei de partid. Ostaș vechi, hîrșit în urdorile ideologice. Lumînarea de sub bărbie îi lumina dur fața, imprimîndu-i nu știu ce extatică atenție. Credea, oare, în ceea ce făcea acum? Crezuse, oare, în ceea ce făcuse dincolo, o viață? L-am pierdut în mulțime. Ceaușescu. Imediat după 1989, a-i pronunța, a-i scrie numele mi se părea o formă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
urît segment de timp, același destin ne-a oferit inegalabila și nesperata supriză de a vedea retușul înlăturat. Din păcate, prin sînge. Fotografie inversată. Odată retușul dispărut, fața, cu destule și adînci riduri, era pusă, neiertător, în crudă lumină. Presă dură, cotrobăind cu plăcere perfidă în pliurile unui abdomen care n-a cunoscut atîția ani higiena. Literatură, încă precară, scormonind derizoriul. Artele toate? Căutînd, disperate, un liman pierdut. Complăcîndu-se adesea, conștient? iconștient? ca reflex al unui național-comunism rezidual, în defăimarea subtilă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
periculoasa revenire a comunismului, fardat... social-democrat, asigurînd României o arhitectură credibilă de durată. Disperat? Nu. De sperat. Cei prea bruneți, care se zbat să obțină vize pentru a-și vizita... lebedele, la Viena, au acum de înfruntat un paznic extrem de dur al parcului zoologic occidental: Jorg Haider. Nu-i de glumit. Orice se poate spune despre el că e, numai mut (ca o lebădă) nu. 24 februarie A fost de ajuns să se ivească un Haider în inima Europei și întreaga
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre... 7 coline. Charlot-ul lui de azi e trăsnet. Ruptă bucățică. O singură inadvertență: i-a uitat în picioarele Charlot-ului opincile ciobanului mioritic. În rest... Mașina albă-i tot acolo. În politicoasă așteptare. Încotro? Păi, tot la... băieții veseli. Fault dur. Joc oprit. Cel faultat se ridică greu. Cel ce l-a faultat vine să-și ceară scuze și-i arde, duios, o palmă pe creștet. Faultatul primește scuza și-l bate pe agresor pe umăr, mai să-i rupă clavicula
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocare cu un dop", tatuajele ad-hoc, capetele rase pe loc, fierul roșu, acestea din urmă aducînd trupul supliciatului la condiția de "hartă sau pancartă". Dînd telefon, la terminarea durei lecturi, aflu că autoarea neîndurătorului eseu, Ruxandra Cesereanu, e o ființă de o neverosimilă gingășie... Contaminat de apetit doct-speculativ, simt, la rîndu-mi, nevoia recurgerii la... eseu. Dacă tot e vorba de relația călău-victimă, să revăd, la Muzeul de Artă de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]