19,182 matches
-
în această lucrare, așa că aici își pot găsi locul numai câteva considerații generale. Cât privește viziunea asupra naturii promovată de creștinism, textul interpretat dual este din Geneză: "Lumea a fost creată de Dumnezeu pentru oameni, iar omul a fost numit stăpân peste tot pământul" (Facerea, 1, 28). Întrebarea este cu privire la consecințele asumării de către om a poziției sale de stăpân. Omul care stăpânește natura în ierarhia Dumnezeu-om-natură va domina natura sau își va asuma anumite responsabilități și va acționa cu precauție asupra
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
promovată de creștinism, textul interpretat dual este din Geneză: "Lumea a fost creată de Dumnezeu pentru oameni, iar omul a fost numit stăpân peste tot pământul" (Facerea, 1, 28). Întrebarea este cu privire la consecințele asumării de către om a poziției sale de stăpân. Omul care stăpânește natura în ierarhia Dumnezeu-om-natură va domina natura sau își va asuma anumite responsabilități și va acționa cu precauție asupra naturii? O interpretare majoritară este aceea că religia creștină, umanismul și modernitatea au accentuat viziunea antropocentrică și au
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
omeniei să folosim cu blândețe aceste creaturi, dar nu ar trebui, ca să zicem așa, să nu ne aflăm sub nici o restricție de drept cu privire la ele, iar ele nu ar putea să aibă vreun drept de proprietate, acesta fiind exclusiv al stăpânilor lor. Conviețuirea noastră cu ele nu ar putea să fie numită societate, ceea ce ar presupune o anume egalitate, ci numai comandă absolută de o parte și supunere servilă de cealaltă parte... Aceasta este în mare situația în care se află
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o reamintesc aici este aceea dacă creștinismul presupune o atitudine favorabilă față de natură, una indiferentă sau neutră, ori una de desconsiderare a naturii. Cred că, în linii mari, putem deosebi între două interpretări ale creștinismului. Potrivit uneia, creștinismul consideră omul stăpân al naturii și propune ierarhia Dumnezeu-omul-natura. Atitudinea pozitivistă a modernității accentuează această atitudine asupra naturii și o duce, prin folosirea tehnologiilor, la ultimele consecințe. De la Bacon la Comte ideea călăuzitoare ar fi aceea a creșterii puterii omului asupra naturii. Cealaltă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unei asemenea situări teoretice și, urmând-o pe Val Plumwood 352, mă raportez cu precădere la "ecologia profundă". Ecofeminismul reia critica asupra distincției tranșante dintre om și natură, inclusiv a unei viziuni instrumentaliste în care omul este văzut asemenea unui stăpân care controlează natura din exterior. Întrucât distincția dintre om și natură se bazează pe criteriul raționalității, omul fiind unica ființă capabilă să raționeze, critica distincției și a dualismului om-natură duce și la o critică a raționalității. Gândirea occidentală lucrează cu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
învăluire, conform naturii ambivalente a arătării și ascunderii: " Din semințele de-ntuneric, destin încifrat/ în numere celeste, se naște lumina -/ și lumina coboară în suflet/ ca să se-ntoarcă închisă în el și în taină,/ ca apa vărsată în apă.// Astfel, stăpânul al cărui oracol se află în suflet/ poartă două coroane: una albă care-l arată făcându-l în timp să fie/ și alta neagră care-l ascunde sub nevăzutul din veșnicie" (Natura, vol. Gnoza, Editura T, Iași, 2005, în Friedrich
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lui de baștină. Ca și cum, de dincolo de respectul vehiculat de cei doi termeni, ar fi răzbătut exigențele ce-l făceau cu putință și ce reprezentau, pentru naturi mai rebele, un revers mustind de amenințări vagi. Prima grijă a hoțului de cai stăpân pe secretele meșteșugului său e să acopere nările animalului jinduit spre a-l împiedica să fornăie și, astfel, să atragă atenția. Dar starea de spirit spre care alunecau prin aer cuvintele doamnelor și domnilor fornăi suspicioasă, cabrându-se dinaintea a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
moment privilegiat nu poate fi răvășită de nedorite intruziuni exterioare. Dacă majordomul său ar fi în stare să țină piept iureșului lumii o viață întreagă, divinitatea însăși ar bate umil la ușă să fie primită înăuntru. Abia dedându-se tabieturilor stăpânul locuinței descoperă plenar matricea culcușului primitor, ce-i face cu putință regăsirea de sine, în curba placentară a repetitivului - o temporalitate matern-răbdătoare, elastică și, mai mult decât atât, fiabilă în răbdarea ei. Venirea somnului atestă o minimă încredere în regularitatea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
artificii verbale ceva ce nu se putea numi izbândă, ci cel mult anexarea unui spațiu al frământului - un pântec cabalin a cărui ostilitate nici măcar nu ieșea o dată pentru totdeauna la vedere, ci se disimula obstinat mereu mai în adâncul lui? Stăpâni pe cele mai chinuitoare incertitudini drept parodică pradă de război după o așa-zisă victorie! Bătaia de cap, de care nomazii scăpaseră cu o formulă mult prea vagă pentru a fi realmente de ajutor unui tehnician, căzuse acum pe capul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fără răsunet a zădărniciei. De faptul că gândul însuși ar putea întârzia fatal, plumbuit de splendoarea formei plonjate în el, meșterul nu pomeni nimic; printre cretanii simandicoși de la curte, ce-l priveau ca pe-un barbar, trebuia să pară mai stăpân pe meșteșugul lui decât era în realitate. Însă omisiunea cu pricina îl denunță îndeajuns de elocvent reginei. − Așa, deci? Care va să zică, trupul vostru doar se-ngrămădește de umplutură în firida făptuirii dibuită mai întâi de minte? întrebă ea, în colțurile gurii
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Etorki ... originea ... mama lui blondă ... castelul părintesc unde crescuse ... toate țâșniră irepresibil din memorie, purtate de-un șuvoi devastator. Începu să plângă; de vizavi, de sub părul blond, îl țintuia mama lui cu o privire fără fund și fără adâncime, fără stăpân și fără obiect, fără început și fără sfârșit. Serenitatea acelei priviri devenise insuportabilă. Băiatul dădu buzna ca un apucat afară din restaurant, scuturat de hohote. Îl chemase la ea linia de fugă a perspectivei, mama lui și a tuturor. Fugi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
trei luni, mai exact pe 5 decembrie 2012, Baltic Ace avea să poposească pe fundul mării în largul Rotterdamului. În acel sfârșit de august, însă, avertismentul său sonor zgândări doar nervii unui splendid seter irlandez ce-și urma în alergare stăpânul în urma bicicletei. Fără saltul brusc al câinelui în mijlocul benzii de asfalt, foarte probabil că destinele lui Ian și Ondine s-ar fi tangentat neconcludent. Așa însă, trupul animalului le scurtcircuită discret cu fluidele sale supraconductibile. Ondine viră brusc la dreapta
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se face că satul e condus tot de cei dinainte, clasa care a transmis urmașilor etosul cunoașterii și muncii, numai că acum au devenit susținătorii regimului care i-a recuperat. De fapt, ei sunt acum alții. Se simt atașați de stăpânii lor, iar după schimbarea din 1989 s-au dovedit iner țiali, „tradiționaliști”, fideli, morali, neavând În codul genetic trădarea. S-au identificat cu noii stăpâni. Numai că nu realizează că sunt acum dominați de către cei care i-au deposedat cândva
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
regimului care i-a recuperat. De fapt, ei sunt acum alții. Se simt atașați de stăpânii lor, iar după schimbarea din 1989 s-au dovedit iner țiali, „tradiționaliști”, fideli, morali, neavând În codul genetic trădarea. S-au identificat cu noii stăpâni. Numai că nu realizează că sunt acum dominați de către cei care i-au deposedat cândva de ce aveau mai de preț: libertatea lor de opțiune ca oameni independenți. Acesta e bazinul electoral al „atașaților” din sate. Am cunoscut mulți oameni de la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ratingul, dar ce efecte catastrofice are asupra psihicului colectiv! Ceea ce acceptă, cu dezinvoltură și haz, un modelator social devine exemplu de conduită pentru omul de rând. Chestionez pe un tânăr capabil, care-mi vorbește despre avantajul de a fi propriul stăpân. „Nu trebuie să fac sluj În fața nimănui, nu am șefi care să mă umilească”, Îmi explică Răzvan secretul comportamentului său independent. E de acord că societatea românească e degradată până la o limită de la care nu se mai poate coborî. „Ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
El are vocația construcției instituționale. Pornind de la atât de actualul Rădulescu-Motru, care a identificat cuplul ciocoi/ industriaș, putem gândi În aceeași paradigmă vremurile noastre: speculant versus. constructor. Ciocoiul de azi e la fel ca cel al lui Motru: Își schimbă stăpânii după nevoi, Își abandonează tovarășii, Înșală Încrederea tuturor, n-are scrupule; Își consumă energia În combinații, toate spre folosul propriu. Industriașul e, prin comparație, un individ anost: n-are decât crezul muncii și lucrului bine făcut, crede În oameni și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
erau fermecați de casa cumpărată de ei, ne prezentau cu mândrie iscusința vechilor locatari care-și instalaseră tot felul de facilitați să le ușureze viața. Neobișnuite pentru acel loc și pentru satele românești. Apoi ne-au arătat fotografii cu foștii stăpâni, veniți la mare În România și invitați să-și vadă fosta lor proprietate. Păstrau legătura, cei doi profesori se simțeau un fel de urmași ai Întemeietorilor. Altădată, aflat la timișoara, am vizitat, Împreună cu un coleg ieșean, comuna soției sale, Ciacova
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
bazată încă de la sfîrșitul imperiului roman pe feudalitatea rurală. Proprietar al unui domeniu, seniorul păstra pentru sine pămînturile de rezervă (pe care țăranii le lucrau pentru el) și acordă fiecărui țăran o bucată de pămînt numită tenure 12 (al cărei stăpîn excepțional rămînea). Or, numeroase castele feudale au fost devastate, țăranii au fugit, iar pămînturile au căzut în paragină. După vijelie trebuie începută refacerea domeniului, înainte ca o nouă tragedie să nu pună piedici efortului de reconstrucție și să amenințe supraviețuirea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să-și mențină dominația asupra mediului servitorilor și ucenicilor și se opun patriciatului urban. Acesta din urmă, format din marii negustori, comercianți care se ocupă cu trocul și bancheri, deschis spre un orizont internațional și legat de prinți, este într-ade-văr stăpînul guvernării orașelor. Sub influența acestor lupte, guvernarea cetății este încet-încet deschisă meseriașilor, de la cei mai nobili (postăvarii) pînă la meseriile considerate inferioare prin natura producției lor sau prin rangul social al clien telei (meseriile alimentare, metalurgice etc.). Această restructurare a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să-și rezolve problemele fără să recurgă la o administrație romană, șovăielnică și lipsită de acum înainte de autoritate morală. Această aspirație a Bisericilor se alătură celei a suveranilor europeni, dornici, după exemplul lui Filip cel Frumos în Franța, să fie "stăpîni în regatul lor". Slăbirea legăturilor cu Roma încurajează monarhiile naționale să preia controlul asupra clerului pentru a-și spori autoritatea, influența și puterea financiară, dispunînd de numirea funcțiilor ecleziastice și percepînd impozite de la cler. Astfel ia naștere în Franța teoria
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cu cea germanică. Chiar în interiorul acestui teritoriu limitat, anarhia și fă-rîmițarea devin regulă. O serie întreagă de dinastii princiare (Habsburg în Alsacia și Elveția, Witelsbach în Palatinat, vechea dinastie în Brandenburg, fără a omite Ordinul Teutonic în Prusia) domnesc ca stăpîni absoluți pe teritoriile, ce le aparțin. În timp ce orașele libere (Ratisbonne, Strasbourg, Mainz, Köln) sau imperiale (Frankfurt, Nüremberg, Aix-la-Chapelle, Ulm) se bucură de o independență de fapt, orașele comerciale din Nord se organizează într-o "Hansă teutonică" pentru a-și apăra
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
mai puternic dintre prinții Imperiului, Ottokar al II-lea de Boemia, și anexează teritoriului său Alsacia, Styria și Carniola. După moartea sa, împărații nu mai sînt aleși decît în funcție de slăbiciunea lor, de către electori grijulii de a nu-și oferi un stăpîn prea puternic. Atunci începe să domnească războiul civil și anarhia. În 1437, cehii profită de situație pentru a obține de la împăratul Sigismund libertatea religioasă. Urmașul acestuia, Albert al II-lea de Habsburg obține zadarnic coroanele Boemiei și Ungariei, căci nu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pe fidelitatea provinciilor din centrul și sudul regiunii Languedoc, dar teritoriul pe care îl stăpînește este atît de restrîns încît adversarii săi îl numesc în bătaie de joc "regele din Bourges". În sfîrșit, Filip cel Bun, duce de Bourgogne și stăpîn al Flandrei, pune bazele unui stat cuprins între Marea Nordului și Franche-Comte. Amenințată să devină engleză, Franța este salvată de intervenția Ioanei d'Arc, care aduce războiul de o sută de ani în a treia etapă. Obligîndu-i pe englezi să ridice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
admirație resturile unor construcții extraordinare (temple-observatoare, piramide și palate) realizate în perioada sa de glorie, alături de remarcabile cunoștințe științifice, matematice, astronomice, aparținînd clasei sacerdotale. Mai ales imperiul aztec din Mexic și incaș din Peru dezmint ideea de civilizații infe rioare. Stăpîni ai Mexicului din secolul al XIV-lea, după ce au cucerit popoarele din zonă, aztecii au îmbogățit civilizația toltecă și cea a maiașilor. Ei dezvoltă o agricultură remarcabilă bazată pe culturile de porumb și de manioc, își organizează comunitățile pe principiul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
VII-lea încearcă să-i reziste, Carol Quintul trimite o armată recrutată în Germania printre luteranii fanatici. Bourbon, care îi comandă, este ucis în timpul asediului, dar Roma este totuși jefuită (1527). Indignarea izbucnește în întreaga creștinătate. Dar Carol Quintul este stăpînul Italiei și reușește acolo unde Barbarossa și Frederic al II-lea eșuaseră. De acum înainte, micii prinți italieni vor fi vasalii fideli ai unui împărat care face încă un pas pe calea restabilirii Imperiului. Carol Quintul hotărăște atunci să se
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]