15,855 matches
-
curții de apel și a tribunalului, învestite cu soluționarea unei cauze în ultimă instanță, care constată, în cursul judecății, existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și asupra căreia instanța nu a statuat încă printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui asemenea recurs, să sesizeze Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prin care să se dea rezolvare de principiu
DECIZIE nr. 23 din 25 octombrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept: "dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 264 din Codul de procedură penală cu referire la art. 269 alin. (4) din Codul de procedură penală este obligatoriu ca factorul poştal să efectueze comunicarea actelor de procedură în termen de 24 de ore de la momentul în care primeşte actele spre comunicare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277999_a_279328]
-
514 din Codul de procedură civilă, și anume privește probleme de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești. 26. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție este învestită, prin promovarea prezentului recurs în interesul legii, cu solicitarea de a statua asupra interpretării și aplicării dispozițiilor art. 30 alin. (6) și art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
5 alin. (1^1) și alin. (1^2) din Legea nr. 71/2015 și ale art. 19^1 din Legea nr. 193/2016 au confirmat, ulterior, această interpretare. 41. Legea nr. 193/2016 , în vigoare de la 5 noiembrie 2016, a statuat: " Art. I. - Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: 1. După articolul 19
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
textului mai sus menționat că, prin legile anuale de salarizare, aceste sume compensatorii ar fi trebuit incluse în salariul de bază, indiferent de data dobândirii titlului științific de doctor. 43. De altfel, Legea nr. 193/2016 nici nu putea să statueze un alt mod, pentru că ar fi încălcat dispozițiile cu valoare de principiu din legile-cadru de salarizare nr. 330/2009 , nr. 284/2010 și nr. 285/2010 . Mai precis, art. 3 lit. d) referitoare la: "echitate și coerență, prin crearea de
DECIZIE nr. 21 din 21 noiembrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 30 alin. (6) şi art. 48 alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 330/2009 , art. 4 alin. (1), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 , art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 şi art. 8 din anexa nr. 5 a Legii nr. 63/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277993_a_279322]
-
se pronunțe asupra despăgubirilor acordate salariatului și ținând cont de caracterul devolutiv integral al apelului formulat; - problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. VI. Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept 15. Intimatul-contestator, prin apărător, susține că încetarea efectelor textului de lege declarat neconstituțional vizează, pe de o parte, situațiile juridice care iau naștere după împlinirea
DECIZIE nr. 19 din 13 iunie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul muncii), în raport cu efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 279 din 23 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege, stabilirea răspunderii patrimoniale a angajatorului (în sensul textului, acordarea unei despăgubiri egale cu salariul şi celelalte drepturi) trebuie instituită de la data deciziei de suspendare a raporturilor de muncă, dată la care decizia Curţii Constituţionale nu era publicată în Monitorul Oficial, sau de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial?". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278030_a_279359]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
fost nelegală prin prisma prețului de adjudecare derizoriu, aspect ce însă nu a fost analizat de către instanța de executare; ... d) o chestiune de drept cu caracter de noutate și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu fi făcut obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare: chestiunea de drept sesizată nu a făcut obiectul unei jurisprudențe constante, nici al unui recurs în interesul legii sau al unei hotărâri prealabile pentru
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, astfel cum s-a reținut deja în decizii anterioare pronunțate în această materie. 33. În acest sens, evaluarea noutății chestiunii de drept presupune ca: - Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra acesteia și ca aceasta să nu facă deja obiectul unui recurs în interesul legii aflat în curs de soluționare; - problema de drept să fie nouă, adică să derive dintr-o dispoziție legală intrată recent în vigoare sau dintr-
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
19 octombrie 2015, pronunțată de Judecătoria Vaslui în Dosarul nr. 4.493/333/2015. 44. Se constată, în egală măsură, că jurisprudența la care s-a făcut referire nu este unanimă, fiind pronunțate atât hotărâri judecătorești prin care s-a statuat că pe calea contestației la executare nu se poate examina caracterul derizoriu al prețului de adjudecare, deoarece vânzarea bunului prin executare silită nu poate fi analizată după regulile unei vânzări consensuale și nici asimilată acesteia, dar și hotărâri prin care
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
calea contestației la executare nu se poate examina caracterul derizoriu al prețului de adjudecare, deoarece vânzarea bunului prin executare silită nu poate fi analizată după regulile unei vânzări consensuale și nici asimilată acesteia, dar și hotărâri prin care s-a statuat că vânzarea silită poate fi cenzurată pe calea contestației la executare, dacă prețul de adjudecare este cu mult mai mic decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a bunului, deoarece, în acord cu specificul actului, acesteia trebuie să îi rămână
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
15 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 16 iunie 2003, prin care a fost examinată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor 510 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea Constituțională a statuat, în motivarea deciziei, că examenul dispoziției legale contestate nu poate scăpa din vedere rațiunea pentru care s-a impus reglementarea din art. 509 alin. 5 din același cod. Astfel, Curtea Constituțională a argumentat că legiuitorul nu a considerat necesar, în
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
preț oferit de competitori, existând premisa că prețul de adjudecare ar putea fi chiar și mai mare decât prețul de pornire la licitației. Aceste rațiuni se transpun egal în interpretarea art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă, legiuitorul statuând că, în cazul în care există 2 licitatori, va fi declarat adjudecatar licitatorul care oferă cel mai mare preț, dar și că acest preț, cel mai mare, poate fi chiar mai mic decât valoarea garanției depuse pentru participarea la licitație
DECIZIE nr. 38 din 7 noiembrie 2016 privind aplicarea art. 845 alin. 9 din Codul de procedură civilă [actual art. 846 alin. (9) din Codul de procedură civilă]. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278013_a_279342]
-
dintre soluțiile prevăzute de art. 396 alin. (1) din Codul de procedură penală. Judecătorul de cameră preliminară, consultând jurisprudența în materie, a constatat totodată că asupra chestiunii de drept puse în discuție Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau print-un recurs în interesul legii și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Asupra chestiunii de drept: Potrivit dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
stricte și încredințează responsabilitatea verificării îndeplinirii condițiilor legale unui oficial care are dreptul să exercite funcții judiciare (paragraful 89). Totodată, prin Hotărârea din 10 februarie 2009, pronunțată în Cauza Iordachi și alții împotriva Moldovei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, cu privire la etapa a doua a procedurii interceptărilor convorbirilor telefonice, că în cauza dedusă judecății, aparent, judecătorul de instrucție joacă un rol foarte limitat. Conform prevederilor art. 41 din Codul de procedură penală, rolul judecătorului este de autorizare a interceptărilor. Potrivit
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
care s-ar păstra integritatea și confidențialitatea acestora, fie reguli de distrugere a acestora (paragraful 48). În concluzie, reținând încălcarea în cauză a dispozițiilor art. 8 din Convenție referitoare la dreptul la respectarea vieții private și de familie, Curtea a statuat că interceptarea convorbirilor telefonice este o ingerință foarte gravă în drepturile unei persoane și că o chestiune care merită a fi menționată este lipsa aparentă a reglementărilor care să specifice, cu un grad corespunzător de precizie, modalitatea de examinare a
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
face obiectul sesizării și la aptitudinea dezlegării date de a avea consecințe juridice directe asupra modului de rezolvare a fondului cauzei nu este îndeplinită în cauză. În jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie penală s-a statuat, în mod progresiv, asupra înțelesului ce trebuie atribuit sintagmei "chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei", regăsită în cuprinsul art. 475 din Codul de procedură penală. S-a subliniat, sub un prim aspect, că
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
Procurorul pune în executare mandatul de supraveghere tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului." Prin decizia Curții Constituționale s-a statuat, printre altele, că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală
DECIZIE nr. 22 din 25 octombrie 2016 referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept privind art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278504_a_279833]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277870_a_279199]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
I pct. 57 din Legea nr. 257/2013 ), solicită plata unei despăgubiri, stabilite la nivelul indemnizației de concediu prevăzute de lege; - problema de drept enunțată este nouă, nefiind identificată jurisprudență a Înaltei Curți de Casație și Justiție care să fi statuat asupra acestei chestiuni de drept; - problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție; - Curtea de Apel Iași este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
a reținut, în ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect plata concediilor de odihnă aferente anilor 2010-2013, că nu există temei legal pentru acordarea de despăgubiri în situația prestării activității în perioada concediului de odihnă, dispozițiile art. 146 din Codul muncii statuând, în mod clar, în sensul efectuării în natură a concediului de odihnă în cursul anului sau în anul următor și numai în cazul concedierii fiind posibilă compensarea în bani. Aceste considerente au fost avute în vedere și la pronunțarea de către
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]
-
și Justiție asupra respectivei chestiuni de drept, fără a observa că existența condiției referitoare la caracterul noutății chestiunii de drept este una distinctă, căreia i se adaugă condiția care impune ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra acestei chestiuni și să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii. 43. Așa cum Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în jurisprudența sa anterioară (Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 2/1
DECIZIE nr. 29 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 679/2003 , precum şi a dispoziţiilor art. 122 alin. (3) lit. d) teza I din Legea nr. 272/2004 prin raportare la art. 1 alin. (2), art. 144, 149 şi 253 din Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278246_a_279575]