14,769 matches
-
înaintat la gradul de sublocotenent începând cu 1 ianuarie 1916. Transferat pe Frontul Românesc în toamna anului 1916, Emil îi scrie, la 9 septembrie 1916, surorii sale mai mari: „Rănile mi s-or vindecat, dar ce-s astea pe lângă cele sufletești de-acum? Și nu mă voi afla bine și nu voi fi liniștit până durează acest război și cât mă va mustra conștiința că poate chiar eu voi omorî... pe Liviu”. Obține o permisie în ianuarie 1917 și își vizitează
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
unul profetic, un caracter istoric al evenimentelor metaistorice și o interiozare a evenimentelor exterioare. Acestora li se adaugă un timp cosmic continuu, cantitativ și uniform, un timp exterior măsurat prin mișcarea astrelor, un timp psiho-spiritual interior, un timp propriu evenimentelor sufletești, un timp pur calitativ și un timp discontinuu. Aceste clasificări sunt de fapt scheme de filosofie a religiei adaptate hermeneuticii islamului care au la bază corespondența universală dintre "Deus revelatus" și "Deus absconditus". Ceea ce dorește să demonstreze Corbin este că
Henry Corbin () [Corola-website/Science/331984_a_333313]
-
nervul în organizmul uman, durerea având rol de semnal de alarmă. Cuvântul ANATEMA nu însemnă blestem ci însemna "în afara graniței Adevărului, a Bisericii". Rostirea anatemelor de către preot și credincioși asupra ereticilor și ereziilor vindeca mintea de relativism și reface puterile sufletești ale ortodocșilor și în același timp trezește conștiința ereticilor că sunt în greșeală și se vor pierde dacă rămân acolo. Ereticii care conștientizează erezia lor datorită Anatemelor se întorc la Biserică și prin anatematizarea ereziei respective se vindecă de această
Preot: Anatema! Blestem sau dovada de iubire nemarginită a lui Dumenzeu pentru cei care-L hulesc? by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101307_a_102599]
-
instaureze frică de a fi român în propria țară, adică să ne paralizeze printr-un șoc. Oamenii aceștia vor să ne introducă într-un țârc al lor de gândire și să ne condamne la un fel de iobăgie mentală și sufletească perpetua. S-au apucat să ucidă demnitatea memoriei românești. Ce mi se pare mie important este că nu ar trebui să ne concentrăm asupra scrisorii. Scrisoarea este abominabila, dar are și o calitate de catalizator. Iată că ne-am adunat
Cazul Oana Stănciulescu. Ce spun Dan Puric, Radu Tudor și Cozmin Gușă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101312_a_102604]
-
un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. Aceasta reținere de la mâncări și băuturi trebuie însă însoțită și de reținerea de la gânduri, pofte, patimi și fapte rele, ceea ce înseamnă că postul trupesc trebuie să fie însoțit de post sufletesc. Postul este de origine și instituire divină, de aceea îl găsim practicat din vremuri străvechi, întâlnindu-l aproape în toate religiile și la toate popoarele. POSTUL PAȘTELUI. Potrivit părintelui Constantin Stoica, parohul Bisericii Iancu Vechi-Mătăsari din Capitala postul nu este
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
primit Premiul Național al Fundației România Mare în 1992, fiind elogiat de Corneliu Vadim Tudor ca „un scriitor genial”, „de o rectitudine morală extraordinară”. Revista "România Mare" are, în opinia lui Dan Zamfirescu, misiunea de a salva „neamul de la dezastrul sufletesc programat”. Dan Zamfirescu a promovat în scrierile sale idei istorice discutabile, uneori fără acoperire documentară și mai întotdeauna scoase din context. Astfel, potrivit scrierilor sale, cultura română are o vechime de 600 de ani, conștiința națională românească exista încă din
Dan Zamfirescu (scriitor) () [Corola-website/Science/336971_a_338300]
-
un oarecare idilism în tratarea acestor subiecte, ceea ce reprezintă mici scăderi ale operei sale. Romanul "Camera 210" (1969) se remarcă prin tematica și abordarea modernă, fiind un jurnal al unui pacient internat într-un spital din Germania ce descrie trăiri sufletești aflate la limita între realitate și halucinație. Scrierile sale au fost inspirate din viața oamenilor de pe pământurile bucovinene, având, potrivit publicistului Emil Satco, un stil fermecător asemănător cu cel al istorisirilor lui Mihail Sadoveanu. Criticul literar Adrian Dinu Rachieru îl
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
Regina Maria, principesa Martha Bibescu, prințesa Maria Cantacuzino-Enescu - feminitatea labirintică, de budoar imperial, cabinete politice cu anvergură continentală și etajări politice cu multiple strategii” el îi opune în Elisabeta Rizea și Anița Nandriș-Cudla două modele de „putere trupească și măreție sufletească, povestind la fel de convingător infernul, pe cât de atașant ne prezentaseră cele dinainte fragmentele unor destine paradisiace”. Tania Radu a scris despre valoarea literară excepțională a cărții.
Anița Nandriș () [Corola-website/Science/330012_a_331341]
-
Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 131.</ref> Scriitorul a cercetat asemănările dintre firea țăranului rus (din romanele lui Lev Tolstoi) și firea țăranului român, concluzionând că motorul sufletesc al țăranului român îl reprezintă posesiunea pământului.<ref name="Bucuța 10/1935 132">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 132.</ref> Romanul a
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
un alter-ego al autorului, o conștiință filozofică ce exprimă în plan literar patriotismul acestuia. Din acest motiv, personajul pare detașat de realitatea românească, pe care o privește mai mult ca un observator extern, evoluția lui petrecându-se doar în adâncimea sufletească. Romantismul idilic și vaporos devine astfel un mijloc de apărare împotriva „agresiunii realului”. O temă de interes a romanului o constituie iubirea platonică în sânul naturii, având din acest punct de vedere asemănări cu romanul "Dafnis și Chloe", scris în
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
într-o descendență tolstoiană. Sașa Comăneșteanu era considerată de Garabet Ibrăileanu drept „unul din tipurile cele mai ideale de feminitate din toate literaturile”. Personajul este înfățișat trăind și iubind, potrivit procedeelor artistice folosite de Tolstoi. Spiritul de sacrificiu și căldura sufletească a Sașei o transformă într-o femeie ideală, în care se combină armonios însușirile de mamă, soție și gospodină. Maturitatea ei chibzuită nu i-a alterat instinctul femeiesc, iar Sașa este considerată una dintre figurile feminine cele mai originale din
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Autorul realizează o analiză fină a claselor sociale de la sfârșitul secolului al XIX-lea în stilul lui Émile Zola din ciclul "Les Rougon-Macquart", prezentând decăderea clasei boierești prin „adulterarea sângelui”. De asemenea, romanul surprinde atmosfera mondenă, conversațiile între îndrăgostiți, contradicțiile sufletești și o euforie lirică produsă de traiul în mijlocul naturii. Exprimându-și admirația față de autor, criticul Garabet Ibrăileanu scria că "Viața la țară" este „opera luminoasă, simpatică și încântătoare (lipsită de episoadele filozofice și de subtilitățile prețioase de analiză psihologică, ca
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
propovăduiau în toată țara. Între 1948-1950, zi de zi, a făcut misionarism cu părintele Damaschin (fost stareț al mânăstirii Lainici), până ce autoritățile le-au interzis, luând măsuri drastice. Părintele Damaschin, apreciind predicile sale și plăcându-i hotărârea și starea sa sufletească, l-a recomandat mitropolitului Irineu Mihălcescu și, astfel, primește hirotesia de ipodiacon misionar la moaștele Sf. Cuvioase Parascheva de la Iași. Avea vârsta de 28 de ani. Între timp cunoaște asociația misionară ortodoxă Patriarhul Miron din București, pe părintele Iosif Gafton
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
în munții Reteiului, și este hirotonisit ierodiacon, cu numele Visarion, pentru mânăstirea Balaciu, de Prea Sfințitul episcop Antim Angelescu al Buzăului, pe 25 decembrie 1950 la catedrala episcopală din Buzău. Aici, cu binecuvântarea starețului a desfășurat aceeași activitate de întărire sufletească, făcându-și mulți ucenici. Mulți dintre ucenicii dânsului au devenit călugări, diaconi, preoți, stareți de mânăstiri. Amintim aici pe părintele protosinghel Ilarion Lupașcu, fost stareț al schitului românesc Prodromul de la sfântul munte Athos. De la Balaciu e cerut de mitropolitul Efrem
Visarion Iugulescu () [Corola-website/Science/334188_a_335517]
-
balast de care Ada încearcă să scape cât mai repede. "„Pe Maxențiu îl suprima total, era ca și suprimat de altfel”", gândește personajul. Aflarea veștii că prințul a murit într-un sanatoriu din Elveția nu-i provoacă decât o ușurare sufletească. Încheiate prin calcule meschine, familiile burgheze suferă de o degenerare biologică. Prima victimă este prințul Maxențiu, fiul cântăreței de varieteu Zaza care dansa cu sânii goi pe scena teatrului Alcazar și care avea o mulțime de admiratori. El este recunoscut
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
bazată pe automatisme sociale, în umbra unui trecut de care nu se pot dezbăra. Eroii romanului se împart în două categorii în funcție de modul de acțiune: eroii vulgari, care sunt mânați de instincte și de interese și nu au o viață sufletească, și eroii inactivi, ce se izolează de exterior și se exprimă prin tăceri sau priviri pline de înțeles. Criticul Mihai Ralea remarca inactivitatea personajelor, învinuind-o însă pe autoare că se mărginește să le povestească viața și nu le dă
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Sunetele scoteau reliefurile unor efigii nobile, și modulațiile aveau sugestii virtuoase. Se înălțau rugăciunile simple ale unor iubiri fără duplicitate, cu ascensiune senină; iubiri nălțate de un suflet victorios, dar fără de fast și vanitate, trecând peste obstacole învinse de măiestria sufletească”". Singurul moment în care aceste ființe superficiale au trăiri omenești îl constituie doar boala. Constantin Ciopraga constata că aproape toate personajele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt apăsate de morbiditate, de spaime și moarte, ca urmare a uscăciunii morale produse de distanțarea de
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
orice prin caracterul diferențial al scrisului, în afară de duhul limbii noastre”, susținea Șerban Cioculescu. O opinie similară a formulat-o istoricul literar Dumitru Murărașu care, deși consideră că romanul "Concert din muzică de Bach" este o mare lucrare epică, cu analize sufletești de finețe, concluzionează că „în opera epică și dramatică a acestei scriitoare, calității de fond nu-i corespunde și una de formă. H. Papadat Bengescu nu are simțul limbii noastre”. Criticul Mihai Ralea remarca, în plus, că limba de conversație
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul protipendadei bucureștene, ci pentru că explora profunzimea psihologică a personajelor, acordând o mare atenție psihologiilor „morbide” și „ilogice”, „complexe”, „rafinate” și „intelectualizate” (după cum se exprima Eugen Lovinescu), precum și „valorilor sufletești eliberate de determinism social” și „saturate de analism” (potrivit lui Pompiliu Constantinescu). „Subtilă analistă, rafinată scriitoare, d-sa și-a ales ca domeniu personal high-life-ul, descriind cu fine nuanțe stările morale ale super-structurii sociale. Limitându-și investigația asupra unui teritoriu bine
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
ultimii zece ani treptele unei frumoase cariere epice”, îi descria laudativ activitatea literară criticul Șerban Cioculescu. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt precursoarele literaturii de analiză românești, excelând în sondarea adâncă a psihologiilor personajelor și explorând stările sufletești, sentimentele umane și procesele morale. Autoarea manifestă o curiozitate analitică morbidă, urmărind comportamentul bolnavilor precum studierea evoluției tuberculozei de către prințul Maxențiu sau descrierea obsesiilor psihopate ale profesorului Rim. Originalitatea romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu derivă din prezentarea unui mediu citadin, din descrierea
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
bancher levantin, moștenind la moartea acesteia întreaga ei avere. El organizase în palatul Barodin de pe Șoseaua Kiseleff un sanatoriu de lux pentru tratarea bolilor interne și nervoase ale noilor îmbogățiți. Dezgustat de propriul compromis moral, medicul își suprimă orice pornire sufletească și se căsătorește cu o pacientă (Lenora, fosta soție a moșierului Doru Hallipa, ce se internase acolo în urma unei crize nervoase) într-o încercare de a-și ascunde trecutul rușinos și de a-și reabilita numele. El o cheamă de la
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
se internase acolo în urma unei crize nervoase) într-o încercare de a-și ascunde trecutul rușinos și de a-și reabilita numele. El o cheamă de la Viena pe fiica sa vitregă, Coca-Aimée, din dorința de a-i oferi un sprijin sufletesc apaticei sale soții. Coca-Aimée este o femeie foarte frumoasă și înfumurată, ce începe să domine în casa Walter, smulgând concesie după concesie atât mamei sale, cât mai ales tatălui său vitreg. Ea schimbă obiceiurile casei, dorind să transforme palatul Barodin
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
care îi cere să fie de acord cu divorțul, dar Drăgănescu o ignoră. Starea de sănătate a industriașului se deteriorează, iar în urma unui consult medical efectuat de dr. Walter află că are o boală de inimă destul de veche. Zbuciumul său sufletesc îi provoacă primele crize cardiace. După ce încearcă zadarnic să-și salveze căsnicia, deplasându-se în Elveția, George Drăgănescu moare la întoarcerea în țară în același sanatoriu. După ce-și ascunsese mult timp starea de sănătate precară, Lenora începe să se
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
duce un efort disperat de conservare, trăind în umbra trecutului infam. Lupta înaintașilor pentru a-și depăși condiția umilă a determinat dezumanizarea lor, acesta fiind prețul plătit pentru ascensiunea pe scara socială. Urmașii lor au moștenit această stare de evoluție sufletească, ce va conduce în timp la dispariția neamurilor. Personaj principal al romanului " Drumul ascuns", medicul tânăr și sărac Walter s-a vândut bătrânei și obezei soție de bancher Salema Efraim pentru a avea posibilitatea de a-și realiza aspirațiile medicale
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
El năzuise și se trudise până atunci pentru gloria științifică; acum, când se vindea, vrea cel puțin să cumpere firma aparentă a gloriei, reputația”. Medicul Walter poartă povara propriului compromis moral care l-a făcut să-și cenzureze orice pornire sufletească autentică. El se consideră un om imoral și se teme că lumea îl condamnă pentru ce a făcut. Se izolează tot mai mult de oameni și acceptă suferința sufletească ca un gest de ispășire a vinei sale. Obsedată de dorința
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]