14,684 matches
-
de cel nordic, dat fiind interesul pentru lumea maladiei și suferinței"298 și tabloul Copil bolnav (1896) al lui Munch. Pentru a releva sensul unei posibile analogii, autoportretele lui Luchian din perioada accentuării maladiei sale fac loc unei anxietăți și trăiri nevrotice decelabile în tablourile lui Munch. Spre deosebire de acesta, intensitatea se concentrează nu în figurile de spaimă, relevând contururi de tigvă ale trecătorilor sau în climaxul unui țipăt însolitat, ci în intensitatea privirii care pare să dizolve totul în jur, ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astfel din convențiile academice ale nudului. Pictorul înregistrează înainte de toate o état d'âme, expresia chipului fiind asociată unei gesticulații patetice cu un fundal cețos care evacuează reperele unui cadru determinat. Corpul acestei femei apare eterat, suspendat cumva într-o trăire care nu evocă nimic material, niciun context de ordin fizic. Dematerializat, corpul devine complementar stării care-i imprimă o postură, gestul unei mâini pe jumătate deschise, dar în care nu se află nimic și al unei mîini care sprijină delicat
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de a picta"447, folosea și Titu Maiorescu pentru a sublinia dulcegăria unei anumite maniere, fără a utiliza termenul de "decadent". Afinitățile lui Luchian nu ar urma astfel de sensiblerii, "mievrerii", ci s-ar focaliza către un strat profund al trăirilor pe cale de a fi eliberate în pictura sa ca tensiune adevărată și tragică a actului creator. Ca și în cazul decadentismului, criticii comit aceeași greșeală, subliniind versantul negativ: nota de superficialitate, înlocuirea profunzimii cu abilitățile tehnice, manierismul și moda cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o rană adâncă de neuitat ce conduce la asumarea măștii de masochist. 4) O altă rană este trădarea. Ea conduce la asumarea măștii dominatorului. 5) Nedreptatea este o rană produsă de lipsa aprecierii, respectului și recunoașterii drepturilor și meritelor cuiva. Trăirea acestei răni, mai ales Între 4 și 6 ani, conduce la asumarea măștii rigidului. Sub impactul acestor efecte negative pentru parcursul existențial și dezvoltarea personală a copiilor din familiile temporar dezintegrate și a celorlalte fenomene ce se petrec la nivelul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și depășirea limitelor spațiale, temporale, contextuale pentru a se simți unic și purtător al unor simboluri distinctive. 4. Tendința spre provocare: pentru a obține maximum de satisfacție din experimentarea propriei vieți individul Își permite dărâmarea stereotipurilor, sau Își rezervă plăcerea trăirii unei realități sublimate (dezvoltarea domeniului virtual, Încercarea de senzații tari). 5. Tendința de umanizare: dorința de autenticitate și unicitate solicită dezvoltarea empatiei pentru a Înțelege emoțiile și dorințele individului, cu scopul de a-i asigura bunăstarea. Acest ghid al mega-tendințelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Gardner introduce conceptul de inteligență multiplă. El stabilește șapte tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală. Ultimele două tipuri de inteligență, precum și inteligența socială (H. Gardner), sunt esențiale În explicarea conceptului de inteligență emoțională. Emoțiile sunt acele trăiri de scurtă durată dar de mare intensitate care sunt condiționate de evenimente conjuncturale. Ea depinde nu numai de natura factorului emoțional, ci mai ales de individ, de starea sa mentală, de experiența sa anterioară și de personalitatea sa. Emoția este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o reducă. Această stare este aproape inevitabilă, pentru că, de regulă, alternativa aleasă de consumator are și unele deficiențe, În timp ce alternativele respinse posedă și unele avantaje. Cu cât este mai mică discrepanța dintre așteptări și performanțe, cu atât e mai mare trăirea de satisfacție a consumatorului. Disonanța cognitivă este cu atât mai mare, cu cât volumul și valoarea produselor cumpărate este mai mare, cu cât atracția relativă a alternativelor respinse este mai ridicată și cu cât importanța relativă a deciziei de cumpărare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
vorbă și Îl face să se transpună În rolul lui. Este exemplul concret al președintelui T. Băsescu care, atunci când făcea campanie electorală Împotriva referendumului de demitere a sa, Începea cu problemele oamenilor, transpunându-se În situația lor, emoționându-i prin trăirile sale de actor social autentic, apoi, apelând la emoționalitate, făcea muțimea să se transpună În situația lui, „cel oropsit de cei 332 de parlamentari”. Cobora În mulțime, strângea lumea În brațe, mai dădea drumul la câte o lacrimă, lua copii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
muțimea să se transpună În situația lui, „cel oropsit de cei 332 de parlamentari”. Cobora În mulțime, strângea lumea În brațe, mai dădea drumul la câte o lacrimă, lua copii mici În brațe sau bătrâni, făcea totul cu autenticitate și trăire emoțional-empatică intensă. Prin contact direct și comunicare directă, empatică cu mulțimea, oamenii rezonau cu el, empatizau cu el. Consider că empatia este o competență psihosocială care se Învață. Ea are multe puncte comune cu creativitatea, dintre care unul trebuie subliniat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
aspirația de a te pune În valoare de manifestarea sentimentului de inferioritate și insecuritate, considerând-o ca principală modalitate de atingere a superiorității. Prin studiul biografiilor unor inventatori și convorbirile biografice cu peste 300 de tineri, Marina Caluschi a relevat trăirea de către o parte dintre ei a unor adevărate stări de handicap situațional datorat lipsei competențelor de a se manifesta și de a se afirma În anumite momente (1996, 38-43). Pentru actualizare și afirmare de sine, autoarea propune În lucrarea citată
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
refăcută; crearea cu consecvență a unor experiențe unice, cu dedicație ce să conducă la intensificarea stărilor emiționale și Întărirea legăturilor Între angajați, firmă și clienți. Asaltul continuu, intens dat de companii pe linia fidelizării comportamentului consumatorului prin accesarea și trezirea trăirilor emoțioanel constituie o cale de maximizare a profiturilor dar și o cale de a crea dependențe și adicții pentru consumator. 5.3. Tendințe actuale În comportamentul consumatorului: abordare psihosocială Creșterea complexității vieții economice a condus la necesitatea cunoașterii mecanismului comportamentului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
puțin severe la pacienții schizofreni consumatori constanți de cocaină. Pe de altă parte, schizofrenii ar Încerca să obțină un efect anxiolitic sau sedativ pentru a putea lupta pe această cale Împotriva angoasei psihotice de destructurare sau pe cea indusă de trăirile și ideile lor delirante sau pur și simplu să Încerce să contracareze anxietatea non - specifică „free - floating”. Ca și la alcoolici și toxicomanii non - psihotici, alcoolul, canabisul și cocaina diminuează dispoziția depresivă pe termen scurt, dar o amplifică pe termen
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să fie prezentată pe scenă. O operă literară exprimă și o idee, o importantă parte a structurii unei opere literare. Ideea reprezintă semnificația operei și are menirea de a include atitudinea autorului față de tema abordată, precum și gama de sentimente și trăiri umane. Într-un fel, ideea reprezintă ceea ce este de Învățătură pentru cititor. MIJLOACELE ARTISTCE Figurile repetiției 1. Repetiția fonologică:aliterația: „Prin vulturi vântul viu vuia...” (consoane); - asonanța: „Căci unde-ajunge nu-i hotar...” (vocale); - anafora: „Tot ce e perfid și lacom
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se realizeaza prin vis (starea onirică) Într-un cadru natural nocturn. Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor, a momentelor anotimpurilor În pasteluri și prin reflectarea asupra problemelor universului În meditații; acordă o importanță deosebită sentimentelor omenesti, cu predilecție iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative. In genul liric se manifestă inovații prozodice și supremația subiectivismului, a pasiunii Înflăcărate, a fanteziei debordante. În epică, prezentarea eroilor excepționali, care acționează În Împrejurări ieșite din comun, precum și portretizarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
grecescul „syn” (Împreuna) și „cronos”, definind noțional proprietatea unor fenomene de a se produce și manifesta simultan. La baza sincronismului lovinescian stă teoria mutației valorilor estetice; odată cu trecerea timpului, valorile estetice sunt supuse unor mutații necesare, unei anumite perisabilități a trăirilor exprimate. Operele trecutului iși pierd valoarea estetica și prezintă pentru cei din viitor doar un interes documentar istoric. Potrivit teoriei, pentru noi nu au valoare estetică decât operele create În prezentul nostru. Din aceste idei derivă și conceptul lovinescian de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul cuvântului cheie „plumb”, cu valoare de mataforă simbol, prin plurivalența sa. Noțiunea nu poate fi definită pentru că poetul exprimă În chip simbolist stări de spirit, trăiri vagi, În imagini ce se pot interpreta În chip diferit. Termenul „plumb” evoluează de la epitet la metaforă, către metaforă simbol, pentru a reliefa motivul poetic starea sufletească depresivă a unui poet hipersensibilizat, Într-un oraș pustiu, sau mediul apăsător, cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În ele rațiunea se abandonează total subconștientului abisal. Mintea poate (ipotetic) strivi, ori ucide tainele ce se Întâlnesc „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”, dar o asemenea cunoaștere (cea paradisiacă) nu oferă omului decât un orizont limitat. Numai trăirea interioară (inefabilă) poate stăvili setea de cunoaștere: „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În calea mea În flori, În ochi, pe buze ori morminte.” Cea de a doua frază
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este substituită cu „vraja nepătrunsului ascuns / În adâncimi de Întuneric”. Este posibil ca prin rațiune, lumea să poată fi cunoscută parțial, dar niciodată subiectul nu va ajunge pe această cale la un adevăr absolut. Demersul pozitivist, rațional, „sugrumă vraja”, diminuează trăirile inefabile implicate. Pe această cale, spre „lumea mea”, metafora „corola de minuni” cunoaște substituiri multiple: „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea adaugă un nou spor de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
perspectiva că ea reprezintă o confesiune lirică a poetului. Ea se Înscrie pe linia unei arte poetice. Dincolo de semnificațiile filosofice, poezia exprimă o diferență Între gândirea rațională și gândirea poetică... creatoare de metafore... de imagini... Discursul liric este purtătorul unor trăiri cu totul deosebite. Cuvântul cheie este „eu”, de patru ori prezent În cele două fraze poetice El este Însă inclus În persoana verbelor predicative „nu strivesc”, „nu ucid”, „-ntâlnesc”, „sporesc”, „Îmbogățesc”, „iubesc” Prin opoziție, se subînțelege și În negarea verbului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Gorunul” din volumul „Poemele luminii” de Lucian Blaga, publicat În 1919, exprimă, pornind de la acest deziderat, o sensibilitate rară. Sensibilitatea poetului, un deosebit rafinament al simțurilor intră În rezonanță cu imperceptibilele vibrații ale naturii surprinsă Într-un moment de tainică trăire. Poetul are revelația unei muzici aparte, zvonul ei ușor Îl Împovărează dulce cu o stare de liniște rară, pătrunsă adânc În suflet, Încât privește din exterior spre interior, lăsându-se unei beții necunoscute. Este descoperită aici o beție a liniștii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
revelația unei muzici aparte, zvonul ei ușor Îl Împovărează dulce cu o stare de liniște rară, pătrunsă adânc În suflet, Încât privește din exterior spre interior, lăsându-se unei beții necunoscute. Este descoperită aici o beție a liniștii, dincolo de orice trăire comună, una posibilă doar la sufletele celor aleși. Raporul omului cu natura este pus sub semnul unei melancolii provocată de gândul morții. Omului nu-i este dată veșnicia cu atributele ei esențiale, ci „marea trecere”; ea Începe odată cu nașterea și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu aripi moi atâta pace...?” În sfârșit, În ultima strofă, termenul intră Într-un alt câmp de relații semantice: „... și liniștea / ce voi gusta-o Între scândurile lui / o simt pesemne de acum...” Este evidentă o creștere În intensitate a trăirilor, ca urmare a meditației pe motivul blagian al liniștii; la Început, liniștea este abia simțită, devine „pace” iar la sfârșit a devenit liniștea eternă dintre scândurile aflate În stare ipotetică În trunchiul gorunului. Cel de-al doilea termen cu o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poetului. Între cei doi există o identitate de destin, egală cu un mister, sub vraja căruia poetul trăiește. Un vers alcătuit din trei silabe „Îmi pare” are darul să sugereze o atmosferă ipotetică. Totul se petrece ca Într-un vis, trăirea este visată, visul este o vrajă sub puterea căruia poetul se lasă Învins „cu aripi moi”. Atmosfera este statică, de extaz. Termenii abstracți se materializează. Cuvintele se Încarcă mereu cu alte semnificații. De aici se desprinde proiecția expresionistă blagiană, de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ce Își subordonează dimensiunea temporală unui prezent etern și, explicit, o altă perspectivă, cea a identificării fizice si sufletești a ființei, cu spațiul resimțit, integrat În propria făptură, fiind și el una din componentele acestuia. Spațiul nici nu există dincolo de trăirile poetului. Locul precizat de adverbul „aci” desemnează „casa amintirii”, structura În genitiv-dativ trimițând spre o casă devenită posesiune sufletească, proprietate aflată În stăpânirea memoriei. Cel de-al doilea element al structurii lirice, Îl constituie „vremurile"; el conține sugestia fulgurației, a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt egali În profunzimea sentimentului, intimitatea lor nu este aceeași, pentru că sufletul ei „funcționează cu lemne”, dragostea ei „umple cerul de fum”. Descrierea Îndrăgostiților se face Într-o formă ușor ironică, sufletele funcționează ca niște mașini, natura combustibilului indică intensitatea trăirii. Dragostea ei nu este totală, arderea este reziduală, maculează cerul, Înnegrește orizontul. Doar el, al cărui suflet are nevoie de electricitate, trăiește o dragoste purificată pentru că se compune din „flăcări curate”. Aceste comparații indirecte, descrierea mecanicistă a funcționării sufletelor, opresc
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]