15,959 matches
-
Acest concept s-a materializat în cele din urmă într-un cod juridic neterminat. În acest sens, ijtihad-ul are un caracter universal și poate fi asemănat în principiu, mutatis mutandis, ecumenismului creștin. Al doilea cuvânt este mujahid, participiul activ al verbului (مجاهد), însemnând așadar „cel care (se) luptă, se zbate, se străduiește”, sau „participantul la Jihad”. Este, desigur, un cuvânt cu un referent particular, individual; iar aceste două cuvinte sugerează deja existența a două forme de Jihad. Unitatea lumii islamice este
Jihad () [Corola-website/Science/298566_a_299895]
-
dedicat-o marii comune mărginene a Rășinarilor, precizează că turmele mocanilor ajungeau până pe teritoriul de azi al Greciei. La rândul lor, aromânii și-au lăsat amprenta lingvistică asupra graiului local al mocanilor din Rășinari. Teodor Capidan precizează că la Rășinari, verbul "a fi" se conjugă la persoana întâia singular sub forma "mine/mini escu", ca la fărșeroți, grămușteni și probabil la saracaciani, spre deosebire de formele locale, transilvănene, "io sunt, io-s, io îs, io mi-s" și de cea a aromânilor pindeni
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
în unele țări. Cuvântul "râs" își are origine slavă, cuvinte înrudite se pot găsi spre exemplu în cehă ("rys"), poloneză ("ryś") și rusă ("рысь" / "rysi"). Dicționarul Etimologic Român, opunându-se părerii populare, nu prezintă nicio legătură între acest cuvânt și verbul "a râde". Pe cealaltă parte, cuvântul "linx" este un împrumut mai recent din franceză, care mai are origine în limba latină și este derivat de denumirea științifică "lynx". Statutul în care se găsesc toate speciile de lincși este foarte vartiat
Râs (animal) () [Corola-website/Science/299722_a_301051]
-
çufre"), "enxofre" în portugheză (de la "xofre"). Denumirile din spaniolă și portugheză pentru sulf au ca și prefix articol arab, deși nu sunt cuvinte de origine arabă. Se crede că rădăcina cuvântului în limba proto-indo-europeană este (genitiv ), un derivat substantival pentru verbul 'a arde'. Aceasta este originea comună și pentru cuvintele din limbile germanice pentru sulf, de la care au evoluat la formele lor moderne: "Schwefel" în germană, "zwavel" în olandeză și "svavel" în suedeză. Sulfului i se cunosc 25 de izotopi naturali
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
altă trupă. Astfel, bazele Depeche Mode au fost puse. Numele a fost luat de la o revistă franțuzească de modă, "Dépêche mode", traducerea aproximativă fiind "Ultimele Știri Din Modă" deși de obicei este tradusă greșit în "Modă Rapidă", datorită confundării cu verbul francez "se dépêcher" (trad. a se grăbi). Formația a devenit parte a casei de discuri Mute a lui Daniel Miller printr-o înțelegere verbală, și au lansat primul album, "Speak & Spell," în 1981. Pe când trupa promova albumul, Clarke a început
Depeche Mode () [Corola-website/Science/299105_a_300434]
-
aceluiași cuvânt. Acest concept se aplică și în limbile aglutinative, și dă naștere la cuvinte lungi, compuse din numeroase morfeme, care traduse în românește, necesită mai multe cuvinte independente. De exemplu, în limba japoneză cuvîntul 行きたくなかった "ikitakunakatta" se compune din verbul 行く "iku" (a merge) la care se atașează trei morfeme dependente, și înseamnă „nu a vrut să meargă”, dând în limba română o expresie de mai multe cuvinte. Un alt exemplu, din germană: "Kinderspielplatz", care înseamnă un „loc de joacă
Cuvânt () [Corola-website/Science/299165_a_300494]
-
încercat, fără succes, să se unească cu menoniții. Lucrările lui William Roscoe Estep oferă cea mai bună prezentare a acestui punct de vedere. 'Baptist' vine din grecescul βαπτιστης ("baptistés", "botezător", utilizat pentru a-l descrie pe Ioan Botezătorul), derivat din verbul βαπτιζω ("baptizo", "a boteza, a spăla, a scufunda") , și din latinul 'baptista' și e în legătură directă cu "botezătorul" Ioan. Ca prenume, e folosit în Europa din secolul XII și în variantele Baptiste, Jan-Baptiste, Jean-Baptiste, John-Baptist. În Olanda până în secolul
Baptism () [Corola-website/Science/299130_a_300459]
-
prezintă atât elemente originale, cât și aspecte împrumutate de la popoarele pe care le moștenește sau cu care a intrat în contact de-a lungul secolelor. Unul dintre primele personaje românești prezente în anecdote este Păcală. Numele lui este derivat de la verbul „a păcăli” și, ținând cont că etimologia cuvântului este necunoscută, se presupune că el face parte din umorul specific românesc. Influența otomanilor a adus în cultura românească noi personaje și situații. Un urmaș binecunoscut al lumii fanariote este personajul Nastratin
Umor românesc () [Corola-website/Science/299221_a_300550]
-
căpăta un stil simplu, clar și puternic », Zola îi sfătuiește pe tinerii scriitori, într-o prefață din 1889, să se călească în lumea jurnalistică: urgența evenimentelor, necesitatea conciziei îi vor ajuta să se debaraseze de adjectivele superflue, să păstreze « doar verbul ». Cu toate acestea, limbajul pe care Zola îl dorește nu este unul neutru, echivalent al obiectivității fotografice în domeniul literaturii . În mod paradoxal, în timp ce încurajează metoda științifică, în care subiectivitatea observatorului este eliminată, ca model pentru creația romanescă, Zola amintește
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
deși forma de singular a devenit obscură și este folosită în istoria artei, cu referire la opere de artă realizate prin zgârierea desenului pe o suprafață. Ambii termenii englezești provin din italiană, cel mai probabil de la "graffiato", participiul trecut al verbului "graffiare" (a zgâria); "grafferii" antici își scrijeleau opera pe pereți, înainte de apariția spray-ului cu vopsea. Aceste cuvinte derivă la rândul lor de la grecescul γραφειν (graphein), care înseamnă "a scrie". Nu există încă un echivalent românesc pentru "graffiti" în accepțiunea
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
forma de genitiv-dativ "lu ničur" „nimănui” în sud și "ničurvę" în Žei̯ân. Corespondentul lui „nimic” este "niș" ("nis" la Sușńevițę): "tu n-åri frikę nis" „tu să n-ai frică de nimic”, "niș tâmno" „nimic rău”. Și în istroromână verbul poate fi la diatezele activă, reflexivă sau pasivă. În graiurile din sud, pe lângă pasivul cu verbul auxiliar "fi", mai există și o construcție calc după italiană, cu verbul "veri/viri" „a veni”: "våca virit-a uțisę" „vaca a fost ucisă”. Istroromâna
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
nimic” este "niș" ("nis" la Sușńevițę): "tu n-åri frikę nis" „tu să n-ai frică de nimic”, "niș tâmno" „nimic rău”. Și în istroromână verbul poate fi la diatezele activă, reflexivă sau pasivă. În graiurile din sud, pe lângă pasivul cu verbul auxiliar "fi", mai există și o construcție calc după italiană, cu verbul "veri/viri" „a veni”: "våca virit-a uțisę" „vaca a fost ucisă”. Istroromâna a adoptat de la croată exprimarea ca în aceasta din urmă pe de o parte a aspectului
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
n-ai frică de nimic”, "niș tâmno" „nimic rău”. Și în istroromână verbul poate fi la diatezele activă, reflexivă sau pasivă. În graiurile din sud, pe lângă pasivul cu verbul auxiliar "fi", mai există și o construcție calc după italiană, cu verbul "veri/viri" „a veni”: "våca virit-a uțisę" „vaca a fost ucisă”. Istroromâna a adoptat de la croată exprimarea ca în aceasta din urmă pe de o parte a aspectului verbal imperfectiv și a celui iterativ, pe de altă parte a celui
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
parte a celui perfectiv și a celui incoativ. Cât despre formele temporale trecute, imperfectul, care exprimă implicit și aspectul imperfectiv/iterativ, a dispărut aproape total. Perfectul compus, care exprima implicit aspectul perfectiv/incoativ, există, dar în istroromână, la această formă, verbul poate fi de aspect imperfectiv/iterativ sau perfectiv/incoativ. Exprimarea acestor aspecte s-a extins și la alte forme verbale. Exemplu la perfect compus: Aspectele se exprimă mai ales prin lipsa, respectiv prezența unui prefix. Dintre acestea câteva sunt romanice
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
compus: Aspectele se exprimă mai ales prin lipsa, respectiv prezența unui prefix. Dintre acestea câteva sunt romanice ("a-", "ân-/âm-", "dis-"), majoritatea fiind slave: "do-", "iz-", "na-/ne-", "o(b)-", "po-", "pre-", "pri-", "ras-/res-", "s-", "za-/ze-". Perechi de verbe de aspecte diferite: Opoziția de aspect se mai exprimă și prin perechi de sinonime, verbul imperfectiv/iterativ fiind romanic, iar cel perfectiv/incoativ - slav: Aspectul iterativ se poate exprima prin sufixele "-ęi̭" și "-vęi̭" de origine slavă. Acestea
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
sunt romanice ("a-", "ân-/âm-", "dis-"), majoritatea fiind slave: "do-", "iz-", "na-/ne-", "o(b)-", "po-", "pre-", "pri-", "ras-/res-", "s-", "za-/ze-". Perechi de verbe de aspecte diferite: Opoziția de aspect se mai exprimă și prin perechi de sinonime, verbul imperfectiv/iterativ fiind romanic, iar cel perfectiv/incoativ - slav: Aspectul iterativ se poate exprima prin sufixele "-ęi̭" și "-vęi̭" de origine slavă. Acestea se pot adăuga Modurile personale folosite în istroromână sunt indicativul, condiționalul-optativ și imperativul. La indicativ
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
de cel românesc, de la infinitiv, desinențele fiind precedate de semivocala de legătură "-i̭-": "lucråi̭am" „lucram”, "fațęi̭ai" „făceai”, "avzii̭a" „auzea”. Condiționalul-optativ are timpurile prezent, perfect și, spre deosebire de română, viitor. Cel prezent se formează cu verbul auxiliar "(v)rę" „a vrea”. Cel perfect se poate forma cu "fi" + participiul verbului cu sens lexical deplin, ca în română, sau cu "fost" + infinitivul: "ręș fi cântåt" sau "ręș fost cântå" „aș fi cântat”. Condiționalul-optativ viitor are formă sintetică
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
lucråi̭am" „lucram”, "fațęi̭ai" „făceai”, "avzii̭a" „auzea”. Condiționalul-optativ are timpurile prezent, perfect și, spre deosebire de română, viitor. Cel prezent se formează cu verbul auxiliar "(v)rę" „a vrea”. Cel perfect se poate forma cu "fi" + participiul verbului cu sens lexical deplin, ca în română, sau cu "fost" + infinitivul: "ręș fi cântåt" sau "ręș fost cântå" „aș fi cântat”. Condiționalul-optativ viitor are formă sintetică, provenind din "futurum exactum", viitorul anterior latinesc, și având uneori aceeași valoare. Se folosește
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
va veri" „când totul va fi gata, el va veni”, "neca nu rasclʼidu pâr la ke nu i̭å verire" „să nu deschidă (ei) până ce ea nu va fi venit”. Conjunctivul ca formă sintetică s-a păstrat numai la verbul "fi" ("fivu, fii̭i, fii̭e, fim, fiț, fivu"), iar la celelalte verbe se exprimă ca în croată, analitic, cu verbul la indicativ precedat de conjuncția "se" sau sinonimul acestuia din croată, "neca". Conjunctivul trecut lipsește. Imperativul este
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
ke nu i̭å verire" „să nu deschidă (ei) până ce ea nu va fi venit”. Conjunctivul ca formă sintetică s-a păstrat numai la verbul "fi" ("fivu, fii̭i, fii̭e, fim, fiț, fivu"), iar la celelalte verbe se exprimă ca în croată, analitic, cu verbul la indicativ precedat de conjuncția "se" sau sinonimul acestuia din croată, "neca". Conjunctivul trecut lipsește. Imperativul este analog cu cel din română, dar are și formă de persoana I plural. Cu desinența
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
deschidă (ei) până ce ea nu va fi venit”. Conjunctivul ca formă sintetică s-a păstrat numai la verbul "fi" ("fivu, fii̭i, fii̭e, fim, fiț, fivu"), iar la celelalte verbe se exprimă ca în croată, analitic, cu verbul la indicativ precedat de conjuncția "se" sau sinonimul acestuia din croată, "neca". Conjunctivul trecut lipsește. Imperativul este analog cu cel din română, dar are și formă de persoana I plural. Cu desinența excepție "-o", în afară de "viro!" „vino!”, mai este și
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
română, plus încă una sau trei (în funcție de interpretare) pentru împrumuturi și creații noi: Exemple de conjugare (vocalele accentuate sunt cele cu diacritic deasupra): Infinitiv: Indicativ prezent: În Žei̯ân, persoana I plural are desinența "-m" ("vedém" etc.), iar la verbele de tipul "cuhę́i̭", forma de pers. I sg. și III pl. este "cuhés", cea de pers. II sg. - "cuhéș". Indicativ trecut: De cele mai multe ori, auxiliarul este postpus. La persoana întâi, auxiliarul poate fi folosit singur pentru a
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
particule specifice care o marchează, "če" în graiurile din sud și "â" în Žei̯ân: "Če tu ganești vlåșki?" „Vorbești vlăhește?”, "Â tu cuvinți žei̭ånski?" „Vorbești jeiănește?”. Pentru negație se folosesc două cuvinte. "Nu" servește la negarea verbului ("nu me abåte!" „nu mă bate!”), iar "ne" este folosită fără verb, ca și cuvânt propoziție sau pentru a opune un termen altuia: "Gianni dåt-a listu lu Mario, ne libru" „Gianni i-a dat scrisoarea lui Mario, nu cartea”. Față de
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
în Žei̯ân: "Če tu ganești vlåșki?" „Vorbești vlăhește?”, "Â tu cuvinți žei̭ånski?" „Vorbești jeiănește?”. Pentru negație se folosesc două cuvinte. "Nu" servește la negarea verbului ("nu me abåte!" „nu mă bate!”), iar "ne" este folosită fără verb, ca și cuvânt propoziție sau pentru a opune un termen altuia: "Gianni dåt-a listu lu Mario, ne libru" „Gianni i-a dat scrisoarea lui Mario, nu cartea”. Față de română, în propoziția istroromână topica este foarte liberă. Componentele timpurilor verbale compuse
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
dåt-a listu lu Mario, ne libru" „Gianni i-a dat scrisoarea lui Mario, nu cartea”. Față de română, în propoziția istroromână topica este foarte liberă. Componentele timpurilor verbale compuse nu sunt plasate totdeauna unul lângă altul. De exemplu, între auxiliar și verbul cu sens lexical poate fi plasat: Într-o propoziție cu trei părți, dintre care una este complement direct, topica poate fi subiect + predicat + C.D. sau C.D. + predicat + subiect. Dacă subiectul și C.D. sunt nume de animate ambele la același număr
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]