148,721 matches
-
de a dispune soluții de renunțare la urmărirea penală, conform art. 318 din Codul de procedură penală, care să nu fie supuse controlului și încuviințării instanței judecătorești, încetează [a se vedea mutatis mutandis, cu privire la efectele deciziei de admitere a Curții Constituționale, Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 , (paragraful 28) ]. 35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Vrăbete în Dosarul nr. 32/225/2015 al Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și constată că dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Decizia se comunică celor două Camere
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
sunt neconstituționale. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința din data de 20 ianuarie 2016. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop * OPINIE SEPARATĂ În dezacord cu opinia majoritară considerăm că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală trebuia respinsă de către Curtea Constituțională, întrucât dispozițiile menționate sunt constituționale, în raport cu criticile
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
data de 20 ianuarie 2016. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop * OPINIE SEPARATĂ În dezacord cu opinia majoritară considerăm că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală trebuia respinsă de către Curtea Constituțională, întrucât dispozițiile menționate sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, pentru următoarele motive: 1. Renunțarea la urmărirea penală a fost introdusă de legiuitor în arhitectura dreptului procesual românesc, ca un element de noutate în privința soluțiilor de neurmărire penală ce pot fi dispuse
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop * OPINIE SEPARATĂ În dezacord cu opinia majoritară considerăm că excepția de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile art. 318 din Codul de procedură penală trebuia respinsă de către Curtea Constituțională, întrucât dispozițiile menționate sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, pentru următoarele motive: 1. Renunțarea la urmărirea penală a fost introdusă de legiuitor în arhitectura dreptului procesual românesc, ca un element de noutate în privința soluțiilor de neurmărire penală ce pot fi dispuse de procuror, în scopul degrevării
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
infracțiuni, determinate de limita prea mare a pedepsei prevăzută de lege pentru aceste infracțiuni, respectiv închisoarea de cel mult 7 ani, este de remarcat, în primul rând, faptul că verificarea și constatarea neconstituționalității unor dispoziții legale de către instanța de contencios constituțional nu pot fi făcute pe baza unor criterii cantitative, ci prin aprecieri calitative, rezultat al raportării textelor legale criticate la dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției. Așa fiind, aspectul conform căruia majoritatea infracțiunilor, prevăzute în Codul penal și în legile
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
de remarcat, în primul rând, faptul că verificarea și constatarea neconstituționalității unor dispoziții legale de către instanța de contencios constituțional nu pot fi făcute pe baza unor criterii cantitative, ci prin aprecieri calitative, rezultat al raportării textelor legale criticate la dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției. Așa fiind, aspectul conform căruia majoritatea infracțiunilor, prevăzute în Codul penal și în legile speciale, se încadrează în categoria infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani nu constituie
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
Codul de procedură penală, condiții a căror coexistență poate duce, de la caz la caz, la concluzia pericolului social scăzut al faptelor săvârșite, pericol ce diminuează sau anulează interesul public în urmărirea penală a acestora. 4. Referitor la constatarea de către Curtea Constituțională a încălcării, prin prevederile art. 318 din Codul de procedură penală, a principiului separației funcțiilor judiciare și, în consecință, a dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, precum și la concluzia, explicit exprimată de către instanța de contencios constituțional în considerentele Deciziei
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
constatarea de către Curtea Constituțională a încălcării, prin prevederile art. 318 din Codul de procedură penală, a principiului separației funcțiilor judiciare și, în consecință, a dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, precum și la concluzia, explicit exprimată de către instanța de contencios constituțional în considerentele Deciziei nr. 23 din 20 ianuarie 2016 , conform căreia viciile de neconstituționalitate constatate prin această decizie ar putea fi remediate prin reglementarea controlului judecătoresc cu privire la soluțiile de renunțare la urmărirea penală dispuse de procuror, constatăm că un astfel
DECIZIE nr. 23 din 20 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 318 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270461_a_271790]
-
Disfuncționalități privind fondul reglementărilor B.1. Administrația publică centrală La nivelul administrației publice centrale, disfuncționalitățile de fond evidențiate în urma analizei reglementărilor incidente vizează: Președintele României Cadrul normativ privind Președintele României este definit exclusiv în Constituția României, republicată. Analiza deciziilor Curții Constituționale în materie denotă aplicarea în mod diferențiat în practică a unor aspecte privind această instituție, ceea ce poate impune necesitatea aducerii de clarificări, cu respectarea prevederilor constituționale. Între acestea se regăsește regimul juridic al actelor emise de Președinte care generează probleme
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
normativ privind Președintele României este definit exclusiv în Constituția României, republicată. Analiza deciziilor Curții Constituționale în materie denotă aplicarea în mod diferențiat în practică a unor aspecte privind această instituție, ceea ce poate impune necesitatea aducerii de clarificări, cu respectarea prevederilor constituționale. Între acestea se regăsește regimul juridic al actelor emise de Președinte care generează probleme în ceea ce privește determinarea competenței materiale a instanțelor la care pot fi atacate (instanțe de contencios administrativ pentru actele administrative sau, în mod izolat, instanțe de drept penal
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
de prestare propriu-zisă de servicii publice. Astfel, aceleași entități juridice sunt însărcinate atât cu aplicarea legii prin măsuri de administrație activă, cât și cu controlul ulterior cu privire la implementarea legii. Relația dintre serviciile deconcentrate și prefect necesită clarificări în contextul rolului constituțional al prefectului de a "conduce serviciile publice deconcentrate", în condițiile în care în practică serviciile publice deconcentrate fac subiectul unei duble subordonări - pe de o parte, prefectului (care emite doar un aviz consultativ privind proiectul bugetului și situațiile financiare ale
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
exemplu, există reglementare incompletă/ neclarități în ce privește: a) exercitarea dreptului de proprietate privată de către stat și de unitățile administrativ-teritoriale, căruia, suplimentar Codului civil, i se aplică o serie de reguli specifice persoanelor juridice de drept public; astfel, așa cum arată și Curtea Constituțională în Decizia nr. 1/2014 , "dată fiind caracteristica statului sau a unităților administrativ-teritoriale de a fi atât persoane juridice civile, cât și subiecte de drept public, regimul juridic de drept comun al bunurilor din domeniul privat al acestora este marcat
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
autoritățile competente pot aproba trecerea unui bun din domeniul public în domeniul privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale; ... d) trecerea bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, cu privire la care prin aceeași decizie menționată anterior, Curtea Constituțională observă că "nu există niciun act normativ care să reglementeze în mod expres condițiile în care se poate face acest transfer", subliniind totodată faptul că în această privință raporturile dintre autoritățile administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale sunt
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
aplicabile autorităților în cadrul puterii executive: legalitatea, subsidiaritatea, autonomia locală, transparența, proporționalitatea, prioritatea interesului public etc. ... Principalele soluții cu privire la cele șapte domenii de reglementare ale Codului administrativ vizează: 1. Administrația publică centrală În ceea ce privește administrația publică centrală, Codul administrativ, pornind de la prevederile constituționale, își propune să dezvolte un cadru juridic unitar aplicabil unor categorii de autorități publice care în prezent sunt reglementate doar în Constituție, respectiv Președintele României și autoritățile administrative autonome, cu un accent deosebit pe regimul juridic al actelor administrative pe
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
la autoritățile administrației publice centrale (Președinte, Guvern, ministere, servicii publice deconcentrate, prefect, autorități administrative autonome) și eliminarea paralelismelor, contradicțiilor și necorelărilor; ... b) reglementarea expresă a caracterului de act administrativ al unora dintre actele juridice ale Președintelui României, corelativ cu prevederile constituționale și cu jurisprudența Curții Constituționale; ... c) clarificarea rolului Guvernului în sensul delimitării de atribuțiile principale ale Guvernului și reformularea unora dintre atribuții; ... d) codificarea și clarificarea prevederilor referitoare la funcțiile de demnitate publică de la nivelul autorităților administrației publice centrale și
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
Președinte, Guvern, ministere, servicii publice deconcentrate, prefect, autorități administrative autonome) și eliminarea paralelismelor, contradicțiilor și necorelărilor; ... b) reglementarea expresă a caracterului de act administrativ al unora dintre actele juridice ale Președintelui României, corelativ cu prevederile constituționale și cu jurisprudența Curții Constituționale; ... c) clarificarea rolului Guvernului în sensul delimitării de atribuțiile principale ale Guvernului și reformularea unora dintre atribuții; ... d) codificarea și clarificarea prevederilor referitoare la funcțiile de demnitate publică de la nivelul autorităților administrației publice centrale și la statutul juridic al acestora
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
care le pot emite/adopta. ... 2. Prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate Având în vedere importanța prefectului, a instituției prefectului și a serviciilor publice deconcentrate la nivel teritorial în urmărirea și aplicarea politicilor guvernamentale, Codul administrativ, pornind de la prevederile constituționale, își propune să clarifice rolurile, funcțiile și competențele acestora, astfel încât să își poată îndeplini misiunile în domeniile de competență. Astfel, în mod concret, Codul administrativ, în ceea ce privește prefectul, va avea în vedere: a) consolidarea statutului juridic al acestuia ce derivă din
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
poată îndeplini misiunile în domeniile de competență. Astfel, în mod concret, Codul administrativ, în ceea ce privește prefectul, va avea în vedere: a) consolidarea statutului juridic al acestuia ce derivă din calitatea sa de reprezentant al Guvernului pe plan local; ... b) clarificarea rolului constituțional al prefectului de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor, în sensul delimitării conducerii exercitate de prefect de cea exercitată de către ministere. ... 3. Administrația publică locală Pentru a crea premisele unei repartizări optime a competențelor, la nivelul palierelor administrativ-teritoriale și
HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270455_a_271784]
-
de Ramona Mihaela Viczian, personal și în calitate de reprezentant legal al minorilor Rareș Patric Viczian, Carla Beatrice Viczian și Pavel Adrian Viczian, în Dosarul nr. 457/108/2015 al Tribunalului Arad - Secția I civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.479D/2015. 2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 457/108/2015, Tribunalul Arad - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 457/108/2015, Tribunalul Arad - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ramona Mihaela Viczian, personal și în calitate de reprezentant
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
pentru atingerile tuturor celorlalte drepturi ale personalității, altele decât dreptul la onoare, demnitate și reputație. 8. Tribunalul Arad - Secția I civilă opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, precum și a Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii. Totodată, arată că legiuitorul a instituit, prin art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 10. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, exemplu fiind Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005 , prin care s-a statuat că dispozițiile art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]
-
dispozițiile art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", a arătat Curtea, plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. Sa reținut, de asemenea, că echivalentul
DECIZIE nr. 279 din 10 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273076_a_274405]