19,920 matches
-
tineri, între ei aflându-se D. Karnabatt, Tudor Mușatescu, Nicușor Constantinescu, Romulus Dianu, Sergiu Dan, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Eugen Jebeleanu, Mihail Sebastian ș.a., cu ajutorul cărora redă ziarului caracterul preponderent cultural, dar atrage asupră-i și adversitatea altora, care îl acuză de autoritarism și de influență nefastă asupra instituțiilor teatrale. În pofida unor asemenea reproșuri, lectura numeroaselor cronici dramatice ale lui F., unde vocația pamfletară nu afectează urbanitatea tonului sau eleganța stilului, comunică o imagine ghidată de obiectivitate și de buna cunoaștere
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
sare din parabolă și își intră de-a binelea în drepturi odată cu povestea destinelor din Strigoi fără țară (2001), romanul familiei de basarabeni în bejenie, romanul dezrădăcinării forțate. Demobilizat din armata română în 1940, eroul „fără țară” de aici este acuzat de ruși pentru propagandă românească, este deportat la Odessa, scapă de moarte dovedind că nu este evreu, trece Dunărea, stă refugiat la Galați, va fi din nou arestat de ruși, face nouă ani de lagăr din cei douăzeci și cinci de condamnare
DANELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
Eglè a avut oarecare succes, datorat atmosferei tenebroase, amintind cumva de teatrul simbolist, însă descinzând, în fond, din Burgravii lui V. Hugo. O înfrânare a retorismului e vizibilă în Doamna Oltea, mama lui Ștefan și în Valea Albă (1919), care acuză de asemenea lipsa de originalitate. În ceea ce privește proza din prima etapă, cea mai mare parte e turnată în tiparul romanului de senzație, al romanului-foileton. Abia după război scrisul lui D., mai puțin grăbit, arată un progres. Dacă Drăceasca schimbare de piele
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
îi poartă condeiul și scriind despre A. I. Odobescu, contestat violent și nedrept când, în 1889, Academia Română îl premia. În câteva rânduri, și Al. Macedonski, care editase o gazetă filorusă, „Stindardul țărei”, este o țintă a atacurilor din D. Poetul este acuzat că ar fi „unealta și năimitul” consulului rus Hitrovo, mânia celui care scrie articolul Hitrovo și uneltele sale fiind stârnită și de poezia Înmânarea unui cavaler guard din „România literară”, în care Macedonski se lăuda cu o presupusă origine slavă
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
politicilor și Își poate mări puterea de a influența Consiliul de Miniștri și Parlamentul (Richardson, 1996). Înainte de Maastricht, Comisiei i se reproșa că este prea birocratică, prea tehnocrată și că nu este suficient de sensibilă la prioritățile politice. Alteori, era acuzată de activism politic și de implicare prea mare În stabilirea priorităților politice (Christiansen, 1996). Dezbaterile de la Maastricht s-au centrat pe rolul excesiv În formularea politicilor pe care Îl deține Comunitatea Europeană În general și Comisia În particular. Comunitatea Europeană
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
organizarea „tinerilor” În afara structurilor de putere finanțate de către statul român, căci au dorit să-și afirme independența față de politicile de asimilare promovate de structurile statale. „Tinerii romi” au pus bazele primelor structuri ale societății civile rome; b) elita „tradiționalistă”, care acuza tinerii romi de corupere a valorilor culturale rome (Romanipen), deoarece orice cooperare cu societatea majoritară ar fi fost dăunătoare comunităților tradiționale de romi (ce erau considerate adevăratele păstrătoare ale Romanipen-ului); c) elita „integraționistă”, care susținea politicile de „integrare” ale statului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Piesele cumulează toate convențiile și directivele oficiale referitoare la naționalizare, colectivizare etc., încercând uneori să depășească normele realismului socialist prin atmosfera poetică a acțiunii sau prin proiecția simbolică a unor eroi. Intențiile de răspuns la „comanda socială” conduc și mai acuzat la schematism în piesele într-un act pentru „teatrul de amatori”. În competiție cu dramaturgia lui Horia Lovinescu - Citadela sfărâmată, Surorile Boga ș.a. -, D. vine cu o tematică obsesivă asupra transformării omului de-a lungul timpului, personajele fiind, mai toate
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
negativ-„demitizante”, în care imaginea poetului este retușată prin acumularea de gros-planuri triviale identificate în textele unor contemporani („Titi cel păros” etc.). În numărul 266 apare o primă replică la aceste luări de poziție, a lui Sorin Șerb, care le acuză de „huliganism cultural”. Un alt număr reia, sub genericul Dreptul anonimilor la opinie, ideile din numărul 265, expunându-le într-o perspectivă autojustificativă. V.T., M.I.
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]
-
la bursa londoneză a scăzut brusc, forțând scoaterea acțiunilor de la bursă. După faliment, s-a raportat că existau dovezi ale unei conspirații interne, o falsă declarație a poziției financiare a firmei și o supraestimare a valorii companiei. Nadir a fost acuzat de falsificarea contabilității și de furt, după descoperirea unei discrepanțe de 400 milioane $ în conturile PPI. (3) Maxwell - 1991 Imperiul de presă „Maxwell” a fost victima fraudelor masive comise de fondatorul și directorul executiv al firmei, Robert Maxwell. Pentru ascunderea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Inland Revenue (Garda Financiară) - 1997 Michael Allcock era șeful de grup al Oficiului Special nr. 2 al Inland Revenue (Garda Financiară) și investiga taxele oamenilor de afaceri străini între anii 1987 și 1992, până când a fost suspendat din funcție fiind acuzat de fraudă, luare de mită, petrecerea unei vacanțe împreună cu familia plătită de anumiți oameni de afaceri, precum și de utilizarea serviciilor unei prostituate în schimbul oferirii de informații referitoare la anumite cazuri. Allcock a fost închis în 1997. (9) Sellafield - 2000 Muncitorii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
practic peste noapte, aproape întreaga valoare. Precum în cazul Enron, auditul extern era asigurat de firma Andersen. O interesantă continuare a poveștii WorldCom constă în alcătuirea unui raport de către Curtea Americană de Faliment din New York, în 2003, prin care era acuzat managementul precar, lipsa guvernanței corporative și se exprima îngrijorarea asupra integrității companiei din punct de vedere al raportării financiare și al contabilității. Ținând seama că, anterior acestui scandal, funcția de audit intern era privită ca o funcție de calitate superioară, acest
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Managementul a atribuit proiecte speciale, în care s-au folosit resurse neprogramate, și departamentul de audit intern nu și-a realizat obiectivele, în mare parte, din cauza timpului și resurselor alocate acestor proiecte. Departamentul de audit intern al WorldCom a fost acuzat de utilizarea necorespunzătoare a resurselor și de nerespectarea prevederilor standardelor Institutului Auditorilor Interni. (14) Merrill Lynch - 2002 Banca de investiții a fost amendată de procurorul general al New York-ului Eliot Spitzer, cu zece milioane $ în 2002. Analiștii băncii erau suspectați
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
stilul bombastic al colaboratorilor „Revistei contimporane”, va răspunde cu o lungă pledoarie, în care încearcă zadarnic să-i reabiliteze pe cei vizați în studiul maiorescian. Răspunsul cuprinde o violentă contestare a poeziei lui Eminescu, ca și a întregii mișcări junimiste, acuzată de cosmopolitism și „admirațiune mutuală”. În „Revista contimporană” a publicat și un studiu (O cronică inedită) despre cronica versificată a lui Zilot Românul. SCRIERI: O noapte pe ruinele Târgoviștei sau Umbra lui Mihai Viteazul, București, 1857; „Convorbiri literare” și „Revista
GRADISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287325_a_288654]
-
de tonalitățile revoltei și de nota de mesianism. În proză G. are însă momente de virtuozitate. Sunt schițe în volumul Alb și negru (1902) în șirurile cărora fiecare cuvânt se așază ca într-un mecanism detonator, în registru de pamflet, acuzând, în linie sămănătoristă, degradarea societății (Altă doină) și nedreptățile (Vaiet și tăcere, Midas, Arhivarul, Frații ș.a.). Doar povestirea Mâna moartei, prezentând ordinea logică prin ochiul deformant al patologicului, găsește cheia unui fantastic înrudit cu cel din proza lui I.L. Caragiale
GORUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
literatura franceză, deci nu interesez pe nimeni. Nu tu bătălii canonice, nu tu postmoderni versus reacționari, Céline apare În Pléiade, pe de o parte. Pe de alta : În Franța, Pierre Jourde scrie o carte, La Littérature sans estomac, În care acuză lipsa de vlagă a minimalismului, exaltă cîțiva scriitori care-i sînt prieteni, rămîne circumspect cu Houellebecq, mătură cu autoficționarele gen Christine Angot. Cartea este continuată de o alta, cu titlu oarecum polemic, dar ai cărei autori nu fac decît să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
vremea lui Napoleon apare Fenomenologia spiritului (1807), Heidegger scrie În anii 1930, Lacan Începînd cu aceiași ani ’30... La fel de interesantă este deplsasarea scrisului, din pagină - acolo unde rămîne - În mediul virtual, acolo unde are soarte vorbei private - spre deosebire de cea publică, acuzată de criticii logocentrismului). Tinerii scriu astăzi mesaje În timp real. Pe de o parte, poate fi vorba despre o evoluție În cadrul paradigmei epistolare: schimbul se intensifică, mesajul se simplifică, așa Încît nici nu mai e nevoie să scrii ceva pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ne pierde Într-o lume obeză de obiecte tot mai lipsite de valoare, nu trebuie să pierdem din vedere importanța locului. „Pentru că locul este fuziunea dintre spațiu și experiență, un spațiu unplut cu sens, o sursă de identitate.” Friedland Îi acuză pe Soja și Harvey de materialism și crede că În constituția condiției postmoderne trebuie identificate și componente morale, că trebuie, cu alte cuvinte, făcut apel și la așa-zicînd „Întîmplările ființei” alături de cele ale pămîntului, pentru a da seama de o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
construit o utopie estetică, deși Împănată cu pretenții practice. Una dintre acestea poate fi surprinsă Într-un dialog În care cei doi, ultragiați de Sistem, Înfierează instituția Închisorii (Foucault) și pe cea a școlii (Deleuze) : exact ce face Patapievici cînd acuză statul pentru luare de impozite. Ei asigură Însă recunoașterea valorii umane a iraționalității - hybris, energie vitală etc cu prețul anihilării individului social. Ei activează și consumă o putere aflată dincoace de rațiune prin care fiecare individ este la un moment
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și teoreticienilor (unul dintre ei, Antoine Compagnon), a universitarilor cu panaș, deși tot unul de-al “lor” l-a promovat. Căci editarea primului roman i se datorează venerabilului Maurice Nadeau, În 1994, Într-un tiraj de 10.000 de exemplare. Acuzat deschis că nu știe să scrie, romancierul cvadragenar pierde Într-o parte ceea ce cîștigă Înzecit dincolo, În public: unul În mod tradițional dornic de poveste și retractil la opacitatea limbajului cultivată de mai vechii minuitiști. Literatura houellebecquiană ar putea fi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de după război, o istorie care are vârsta adulților de azi), de veleitățile științifice afișate, cu nuanțe mesianice, primează și anulează judecata avizată. Specialiștii nu Întârzie să-și spună Însă cuvântul: Antoine Compagnon Îl critică, În revista Lire, În termeni duri, acuzându-l de ignorarea tehnicilor scripturale moderne și a Întregii tradiții literare franceze. Dincolo de ingenuitatea, conservatorismul și, pe alocuri, stângăcia construcției (finalul este ratat), cele două personaje principale ale cărții sunt vii, poate cele mai pregnante ale literaturii franceze din ultimul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
parcă de o perdea de oboseală; cred că o iubeam din ce În ce mai mult.” Slalomul printre felii de viață intimă redate În atare registru realist este marcat de multe ancraje În societatea franceză contemporană: insecuritatea zonei de banlieue pariziană (autorul a fost acuzat aici de discurs “securitar”), cursuri de turism internațional, politică și religie, panseuri-pusee Împinse În interstițiile narațiunii, de un sartrianism abia mascat: “Tot n-aveam chef să mănînc cu ceilalți. În relațiile cu semenii devii; e ceea ce le face greu de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
nume de succes al romanului negru și SF francez, Maurice Dantec, el Însuși emigrat În Canada). Mă gîndesc apoi că Baudelaire și Flaubert au fost chemați În instanță tot pentru niște texte literare. Diferența este Însă mare: ei au fost acuzați de imoralitate În virtutea unei gîndiri univoce asupra normelor care prezidă oricărei societăți omenești. Autorului Platformei i se intentează un proces de aceeași natură din cu totul alt motiv: nu contează ce se afirmă implicit sau explicit despre om, ci despre
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de șocurile fulgurante ale poeziei. Autoficțiunea mizează, la fel ca și poezia, pe funcția expresivă a limbajului: paradigma este romantică, dar exercițiul autorelativizării va fi fost Între timp realizat. Aceasta pentru literatura născută din crize - mulți se vor grăbi să acuze aici o concepție modernistă asupra literaturii. Nu credem că poate fi vorba despre așa ceva: deși se scrie astăzi enorm, și se publică foarte mult și, În ciuda observației lui Antoine Compagnon dintr-un număr recent al revistei Lire care se plângea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a societății, Derrida și a literaturii, Ricoeur. Rămîne deschisă În acest moment problema autenticității, a unui nou vitalism - preluat de logistica tardo-capitalismului pentru a-i eficientiza turnoverul? - pe care o pune gîndirea lui Sloterdijk. La Începutul perioadei postbelice, proza franceză acuză puternic șocul războiului devastator. Măștile literaturii cad, pentru că nu mai există motivații pentru ca ele să fie păstrate pe o figură socială devastată. Moartea de masă face inutile pretențiile oricărui paraître, iar mult Îmbrățișatul estetism al vieții Își vede Înecate toate
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
stă opera lui Maurice Blanchot, acea operă care, la fel ca la Hegel și la Lévinas, dar atît de diferit la fiecare dintre ei, se ascunde și se acoperă pentru a-și vesti existența și a-și Împlini destinul. Putem acuza o lipsă de vitalitate la Blanchot, scriitor mai În vîrstă decît Barthes căruia autorul Gradului zero al scriiturii pare să-i fie, prin ton, frate mai mare. Barthes admira la Blanchot reușita de a-și vedea eșecurile realizate, pe vremea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]