17,219 matches
-
pentru clasificare. 4.4.1. Borer (1994: 20) susține ipoteza conform căreia verbele inacuzative sunt aspectual telice, perfective, nonagentive, iar verbele inergative sunt atelice, agentive. Verbele sunt specificate în Lexicon pentru a proiecta anumite argumente; de exemplu, it. corere 'a alerga' poate avea comportament inacuzativ (situație în care selectează auxiliarul essere 'a fi') sau inergativ (când selectează auxiliarul avere 'a avea'). Existența verbelor cu un comportament sintactic oscilant este o dovadă a faptului că distincția inacuzativ/inergativ nu e sintactică, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poziție ca obiectul tranzitivelor −, cât și la nivel semantic − inacuzativele sunt nonagentive, telice, iar inergativele, agentive, atelice. Acest model explică problema verbelor care au comportament variabil fără a presupune intrări lexicale multiple; de exemplu, corespondentul italian al englezescului run 'a alerga' specifică existența unui singur argument, care poate suporta fie derivarea specifică inacuzativelor, fie pe cea specifică inergativelor; structura sintactică, și nu intrarea lexicală determină sensul acestor verbe. Verbele tranzitive simple (kill 'a ucide') descriu un eveniment pentru care este specificat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
EM]. Spre deosebire de trăsăturile selecționale (uman, animat, care nu există la interfață), trăsăturile aspectuale și cele categoriale (numărul argumentelor) nu sunt dependente de context. Majoritatea verbelor de mișcare acceptă, opțional, un delimitator, care poate transforma un predicat atelic inergativ (run 'a alerga', walk 'a merge') într-unul telic, inacuzativ (run to the store 'a alerga până la magazin', walk to the scool 'a merge (până la) școală'). Tenny (1994)79 sugerează că verbele de mișcare conțin un parcurs (engl. path) ca parte a sensului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și cele categoriale (numărul argumentelor) nu sunt dependente de context. Majoritatea verbelor de mișcare acceptă, opțional, un delimitator, care poate transforma un predicat atelic inergativ (run 'a alerga', walk 'a merge') într-unul telic, inacuzativ (run to the store 'a alerga până la magazin', walk to the scool 'a merge (până la) școală'). Tenny (1994)79 sugerează că verbele de mișcare conțin un parcurs (engl. path) ca parte a sensului lor; diferența față de entitatea care măsoară evenimentul este că aceasta are punct final
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lume, și nu ale predicatelor, propozițiilor, intervalelor. Reinhart (1996: 13) formulează observația că singurul punct în care analiza aspectuală e bună este explicația că, atunci când un verb inergativ e folosit cu un grup prepozițional direcțional (run to the park 'a alerga până la parc'), acesta manifestă proprietăți evidente de verb inacuzativ. Chierchia (2004: 59) nu împărtășește pesimismul lui Reinhart în privința relevanței aspectului pentru inacuzativitate, subliniind că inacuzativele sunt telice și foarte rar statice. Verbele atelice care au proprietăți inacuzative sunt de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Actorul tranzitiv. Modelul tranzitiv este linear, centrat pe Actor, participantul central. Participantul afectat nu este coparticipant, ci Țintă. Adevăratele construcții intranzitive − așa cum numește Lemmens (1997) ergativele fără pereche tranzitivă − de tipul John died 'John a murit', Mary is running 'Mary aleargă' reprezintă un subtip special al modelului tranzitiv. Exemplul oferit de Lemmens (1997) este foarte interesant. Autorul studiază evoluția verbului abort 'a avorta' în limba engleză: în engleza veche, verbul a fost supus unui proces de ergativizare, figura centrală devenind femeia
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că multe verbe sunt atât tranzitive, cât și intranzitive, dar cu diferențe de sens: The door opened/He opened the door ' Ușa s-a deschis'/'El a deschis ușa' He ran in the race/He ran the competition ' El a alergat în cursă'/'El a alergat cursa/toată competiția'. Levin și Rappaport Hovav (2005: 5) folosesc pentru fenomenele de acest tip denumirea alternanțele argumentale (cauzativă, locativă, a dativului etc.), arătând că acestea reprezintă un exemplu de realizare argumentală multiplă, care presupune
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitive, cât și intranzitive, dar cu diferențe de sens: The door opened/He opened the door ' Ușa s-a deschis'/'El a deschis ușa' He ran in the race/He ran the competition ' El a alergat în cursă'/'El a alergat cursa/toată competiția'. Levin și Rappaport Hovav (2005: 5) folosesc pentru fenomenele de acest tip denumirea alternanțele argumentale (cauzativă, locativă, a dativului etc.), arătând că acestea reprezintă un exemplu de realizare argumentală multiplă, care presupune posibilitatea majorității verbelor de a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sensului"), este o logică intensională, în care proprietățile și propozițiile sunt considerate ca fiind primitive. Această logică este interpretată într-un domeniu compus din trei tipuri de elemente: entități − u (people 'oameni', chairs 'scaune'), tipuri de proprietăți − π (running 'a alerga', loving Mary 'a o iubi pe Maria') și propoziții − p (John runs ' Ion aleargă', John loves Mary 'Ion o iubește pe Maria'). u și p sunt tipuri speciale de indivizi − e. Relația de predicație − ˘ − leagă π de argumentul ei. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
primitive. Această logică este interpretată într-un domeniu compus din trei tipuri de elemente: entități − u (people 'oameni', chairs 'scaune'), tipuri de proprietăți − π (running 'a alerga', loving Mary 'a o iubi pe Maria') și propoziții − p (John runs ' Ion aleargă', John loves Mary 'Ion o iubește pe Maria'). u și p sunt tipuri speciale de indivizi − e. Relația de predicație − ˘ − leagă π de argumentul ei. Rezultatul predicării unei π a unui e prin intermediul unei ˘ este o p: Dacă r este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a întineri', rinverdire 'a reînverzi', sbiadire 'a se însera', sbocciare 'a îmboboci', scolorire 'a se decolora', scoppiare 'a izbucni', scurire 'a se înnegura', sprofondare 'a se scufunda', spuntare 'a crăpa', tramontare 'a apune'; (b) verbe legate de mișcare: accorrere 'a alerga', andare 'a merge, a circula', arretrare 'a se înapoia', arrivare 'a sosi', cadere 'a cădea', correre 'a fugi', entrare 'a intra', evadere 'a scăpa', fuggire 'a fugi', giungere 'a ajunge', girare 'a se roti, a se învârti', incespicare 'a se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. dezghețat, -ă nom. dezghețarea, dezghețatul A SE DEZINTEGRA Solul din această zonă se dezintegrează tranz.: Lipsa precipitațiilor dezintegrează solul part. dezintegrat, -ă nom. dezintegrarea, dezintegratul A SE DEZMORȚI Lui Ion i se dezmorțește piciorul tranz.: Ion își dezmorțește piciorul alergând prin casă part. dezmorțit, -ă nom. dezmorțirea, dezmorțitul A SE DEZUMFLA Baloanele se dezumflă de la căldură tranz.: Căldura dezumflă baloanele part. dezumflat, -ă nom. dezumflarea, dezumflatul A SE DEZVOLTA Afacerea lui Ion se dezvoltă rapid tranz.: Ion își dezvoltă rapid
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Grammar, Berlin, Foris, p. 145−174. 76 M. Krikka, "The Origins of Telicity", în: S. Rothstein (ed.), Events and Grammar, Kluwer, Dordrecht, p. 197−235, apud Levin și Rappaport Hovav (2005: 19). 77 Este vorba despre exemple de tipul Ion aleargă în fiecare dimineață (agentiv, atelic, inergativ) vs Ion aleargă până la poștă (telic, inacuzativ). 78 C. Tenny, "The Aspectual Interface Hypothesis", în: I. Sag, A. Szabolsci (eds.), Lexical Matters, Stanford, Center for the Study of Language and Information, p. 1−28
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
The Origins of Telicity", în: S. Rothstein (ed.), Events and Grammar, Kluwer, Dordrecht, p. 197−235, apud Levin și Rappaport Hovav (2005: 19). 77 Este vorba despre exemple de tipul Ion aleargă în fiecare dimineață (agentiv, atelic, inergativ) vs Ion aleargă până la poștă (telic, inacuzativ). 78 C. Tenny, "The Aspectual Interface Hypothesis", în: I. Sag, A. Szabolsci (eds.), Lexical Matters, Stanford, Center for the Study of Language and Information, p. 1−28. 79 C. Tenny, Aspectual Roles and the Syntax-Semantics Interface
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ceilalți și haideți la masă". Uimită, am refuzat politicos, deși nu mai puteam de bucurie că pot mânca bucățica de pește pe care mi-o doream atât. " Haideți mai repede, până se face ora 12.00", a întărit părintele. Am alergat să-mi chem tovarășii de călătorie, care erau deja în mașină. A chemat-o pe măicuța Fanuria să ne dea borș și apoi ne-a poftit la pește. El gustase doar un colț dintr-o bucățică și m-am simțit
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Sarcinile nu sunt încheiate până joi și fluierul expresului spre Bordeaux se aude. Încă pe nerăsuflate și supraîncărcat, cu o scânteiere în priviri și cu o strângere de mână binevoitoare, dar cu o amărăciune ascunsă și o dezolare crecândă, deputatul aleargă la gară. E doar ceva mai mult decât camerista République des Arrondissementiers"14. O dată ales, noul deputat realizează repede că obligațiile locale îi ocupă o parte importantă a timpului și îi consumă multă energie. Prima problemă practică a deputatului este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Îi susținuse și care acum avea Încă o dată nevoie de prezența și de spiritul lor. Sau... „copiii”, „odraslele” mele au fost și sunt romanele mele, publicate În limba strămoșilor mei de parte bărbătească, și mi s-a părut firesc să „alerg” În ajutorul „lor”! A lor și al romanului românesc, atât de tânăr Încă față de congenerii săi occidentali. (Primul „roman modern”, În 1603, este Don Quijote, dacă nu mă’nșel?! Și primul „roman politic” este extraordinarul Roșu și negru, În 1830! La
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nevoia, foamea, uneori chiar panica de profeție, de acea „cunoaștere sau știință” ce se opune cu sfruntare „științei academice” și care-i face pe bieții muritori contemporani, de la cei mai umili până la magnați ai finanței sau șefi de state, să alerge În cabinete obscure, clienți docili, brusc puerilizați, ai unor indivizi cu turban și ochi fioroși sau ai unor siluete feminine cu antecedente clar asiatice!... Și, pentru a satisface nevoia lectorilor mei, așa cum se Întâmplă de obicei și Încă de decenii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu numai În memorie, dar adânc, În fire, În caracter; pentru cei la care vechile noțiuni de „soartă”, „zei”, „sensul vieții”, „suflet” sau „viață după moarte” tresar dureros În nu puține momente existențiale!... Așa cum i se Întâmplă unui vânător care aleargă agale după un iepure sau căprior și, obosit, adormind la rădăcina unui stejar bătrân și falnic, „vânează În vis” cu totul alte sălbăticiuni, cu alte paradoxale reflexe, ca’ntr-o carte colorată pentru copii: uriași porci mistreți ce râd cu hohote
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să Însemne În acest caz, cred eu, tocmai această nefirească „economicitate”, „grupare inumană, maniacală” a tuturor calităților, a atenției, timpului și energiei - elemente cu care sunt dotați și „ceilalți”, dar pe care un instinct sănătos și practic Îi Împiedică să alerge după „o iluzie”, la fel ca teama de ridicol sau de opinia publică, totdeauna conservatoare, custode aspru al unor „stări de fapt”, care asigură sau au asigurat bunul mers al lucrurilor. Această uriașă capacitate de generare de energie a „nebunilor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Înțelegerii tocmai prin „silogismul” metaforeiă Sigur că, prețuindu-mi În primul rând libertatea individuală, am pus-o „deasupra” celei colective, concentrându-mi toate forțele tinereții asupra acestui țel, care era, ca În orice dialectic, veritabilă, conținut În propria-mi ființă. „Alergam spre mine!” și, oricât această afirmație pare de ciudată, ea nu este În nici un fel paradoxală; dar, spre deosebire de alte mii de indivizi, eu o făceam mai mult sau mai puțin conștient și se pare că „reziduuri” ale acestei „tendințe de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
supremă de grație a acelorași zei. Simetria - În natură, un fenomen ce structurează haosul aparent și gigantic - se pare că acționează și În albia strâmtă a unei singure existențe, de parcă Cineva, deasupra, alături de umărul nostru, aproape invizibil sau chiar dedesubt, alergând sub tălpile noastre nătânge - ne amintim sobolul pe care-l invocă Hamlet! -, pedagog subtil și tenace ne indică, ne sugerează și uneori chiar ne Împinge pur și simplu Într-o „formă”, una dintre acele Forme aristotelice, care nu sunt altceva
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Însă provocată de alții, puternicii zilei. De a da În sfârșit un sens acelui „necaz” ce părea a-mi defini pentru totdeauna destinul: o traiectorie mai mult sau mai puțin confuză, instinctivă, În sensul primitiv, ca a unui gândac ce aleargă nehotărât, pripit, În zig-zag, Într-un spațiu deschis, sub imperiul unor forțe pe care nu numai că nu le poate controla, dar nici nu le distinge prea bine. Ei bine, „ceva, cineva” În firea mea a provocat cu bună știință
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
buze fără Învelișul lor sonor, unde brațele sunt inutile pentru că aerul Însuși ne Îmbrățișează... Briech meine Arme ab, ich fasse Dich/ Und ohne Fusse kann ich zu Dir gehn... („Rupe-mi brațele, eu te cuprind/ Și fără picioare pot s’alerg spre Tine/ Astupă-mi inima și creierul meu Îți va lovi numele/ Ca și o inimă!/ Și dac-ai să arunci foc În creier,/ Am să te port pe sânge!”Ă spune Rilke Într-unul dintre psalmii săi, adresându-se
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de la mine. Au fost drăguțe pe cât a fost posibil, așa că nu am decât să le mulțumesc. Dacă ai timp, scrie la Buzău și spune-le că eu sunt supărată fiindcă nu vor să-mi scrie. În caz de ai timp, aleargă până la mine. Te pupă Mia ta mult și dulce de tot. Ai grijă și mănâncă, nu aș vrea să te aud că amețești sau să te mai văd așa slab. Să știi că plec la Priponești dacă te găsesc tot
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]