24,313 matches
-
de Gaulle, la 7 aprilie 1947, pentru a revizui instituțiile. În fața acestei duble opoziții, se afirmă o majoritate a Forței a Treia. Ea se întinde de la socialiști la dreapta moderată. Unite în ceea ce este esențial apărarea regimului, alianța atlantică împotriva amenințării sovietice (tratatul Atlanticului de Nord este semnat la 4 aprilie 1949), construcția europeană (tratatul instituind Comunitatea europeană a cărbunelui și a oțelului, CECA, este semnat la 18 aprilie 1951; document 2, p.370) ,partidele se opun în privința chestiunii școlii (MRP
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
et absconditus. Că secularizarea înseamnă închidere a orizontului omenesc în istorie și social se poate deduce și din remarca finală a autorului în Histoire intelectuelle du libéralisme : în pofida extenuării ei aparente, religia creștină continuă să rămînă un avertisment sau o amenințare la adresa universului închis pe care l-a amenajat secularizarea și pe care ea nu contenește să-l baricadeze în autosuficiența lui. Cum se situează fundamentalismele față de acest univers închis? Sînt mișcările fundamentaliste, fie ele musulmane, creștine sau evreiești, pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a vorbit despre seducția exercitată asupra creștinismului de istoriolatria lui Hegel care l-a spus istoriei nu numai pe om, ci și pe Dumnezeu. S-a vorbit despre Marea Teamă a creștinismului de a nu fi lăsat în urmă, despre amenințarea de a fi scos din competiție, riscînd să devină o insulă periferică (sau chiar uitată) a mentalității și a culturii noastre. Această spaimă îl împinge cîteodată să-și potrivească prea supus mesajul după retorica drepturilor omului, a legii naturale, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
confruntări și conflicte ce au degenerat În conflagrații catastrofice pentru umanitate. Noul a creat speranțe dar și temeri și opoziții care nu Întotdeauna au fost justificate. Ele au provenit din necunoaștere, Însă și din elementele și influențele negative sau chiar amenințările ivite odată cu avantajele aduse de nou, datorită dualismului noului. Este cazul celor mai multe din schimbările produse de știință și tehnologie, sub numele generic de creativitate, care au fost Însoțite și de unele efecte negative sau pericole, fie că este vorba de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
confruntări și conflicte ce au degenerat În conflagrații catastrofice pentru umanitate. Noul a creat speranțe dar și temeri și opoziții care nu Întotdeauna au fost justificate. Ele au provenit din necunoaștere, Însă și din elementele și influențele negative sau chiar amenințările ivite odată cu avantajele aduse de nou, datorită dualismului noului. Este cazul celor mai multe din schimbările produse de știință și tehnologie, sub numele generic de creativitate, care au fost Însoțite și de unele efecte negative sau pericole, fie că este vorba de
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care este mai relevantă decât cunoștințele teoretice ale managementului. Managerii oferă muncitorilor resursele necesare pentru a pune În practică soluțiile găsite. • Motivația negativă este generata de folosirea unor factori motivaționali aversivi. Deși reprezintă un tip primitiv de motivație, bazat pe amenințare, pedeapsă, blam, ea trebuie totuși inclusă cu anumite precauțiuni În instrumentarul motivațional al managerului. Precauțiile În utilizarea motivației negative sunt datorate cercetărilor sociometrice care releva următoarele aspecte: cunoașterea de către personal a riscului sancțiunii are un efect motivațional mai mare decât
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
care este mai relevantă decât cunoștințele teoretice ale managementului. Managerii oferă muncitorilor resursele necesare pentru a pune În practică soluțiile găsite. • Motivația negativă este generata de folosirea unor factori motivaționali aversivi. Deși reprezintă un tip primitiv de motivație, bazat pe amenințare, pedeapsă, blam, ea trebuie totuși inclusă cu anumite precauțiuni În instrumentarul motivațional al managerului. Precauțiile În utilizarea motivației negative sunt datorate cercetărilor sociometrice care releva următoarele aspecte: cunoașterea de către personal a riscului sancțiunii are un efect motivațional mai mare decât
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
generat de folosirea adversă a informației și violarea intimității, adică utilizarea potențială a informației stocate În sistemele informatice Împotriva persoanelor, colectivităților sau organizațiilor. Pe un plan mai general, acumularea de informație În Internet și alte rețele informatice generează teama de amenințare la adresa democrației. În al optulea rând, lărgirea prăpăstiei digitale. Societatea informației și În perspectivă societatea cunoașterii propulsează societatea pe o nouă treaptă de dezvoltare În care informația și cunoștințele devin resurse primare care adaugă valoare activităților economice, creează un nou
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
generat de folosirea adversă a informației și violarea intimității, adică utilizarea potențială a informației stocate În sistemele informatice Împotriva persoanelor, colectivităților sau organizațiilor. Pe un plan mai general, acumularea de informație În Internet și alte rețele informatice generează teama de amenințare la adresa democrației. În al optulea rând, lărgirea prăpăstiei digitale. Societatea informației și În perspectivă societatea cunoașterii propulsează societatea pe o nouă treaptă de dezvoltare În care informația și cunoștințele devin resurse primare care adaugă valoare activităților economice, creează un nou
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
exterior. Comunicarea verbală presupune cel puțin doi participanți și de aceea există cel puțin patru astfel de fețe implicate în comunicare: este vorba de fațeta pozitivă și fațeta negativă a fiecăruia dintre interlocutori. Orice act de enunțare poate constitui o amenințare pentru una sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta pozitivă a locutorului (care riscă să fie considerat o persoană nepoliticoasă). Putem distinge astfel: - cuvinte care constituie o amenințare pentru fațeta pozitivă a locutorului: a recunoaște o greșeală, a se scuza etc., care sînt tot atîtea acte umilitoare; - cuvinte care amenință fațeta negativă a locutorului: promisiunea, de exemplu, implică efectuarea unor acte pentru care vom consuma timp și energie
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
împrumutat din discursul publicitar. Există, însă, o diferență importantă între discursul publicitar și discursul jurnalistic. În primul caz, problema protejării fațetelor este primordială, căci enunțarea însăși este în esență amenințată: - simplul fapt de a cere să fi citit constituie o amenințare a fațetei pozitive a responsabilului enunțării, adică a mărcii (care riscă să fie catalogată drept "pisăloagă") și o amenințare a fațetei negative și pozitive a destinatarului (care este tratat ca o cantitate neglijabilă deoarece i se cere să-și facă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
protejării fațetelor este primordială, căci enunțarea însăși este în esență amenințată: - simplul fapt de a cere să fi citit constituie o amenințare a fațetei pozitive a responsabilului enunțării, adică a mărcii (care riscă să fie catalogată drept "pisăloagă") și o amenințare a fațetei negative și pozitive a destinatarului (care este tratat ca o cantitate neglijabilă deoarece i se cere să-și facă timp pentru a citi anunțul publicitar); - orice enunț publicitar vizează să obțină bani de la cititorul-consumator, ceea ce reprezintă atît o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a fațetei negative și pozitive a destinatarului (care este tratat ca o cantitate neglijabilă deoarece i se cere să-și facă timp pentru a citi anunțul publicitar); - orice enunț publicitar vizează să obțină bani de la cititorul-consumator, ceea ce reprezintă atît o amenințare a fațetei sale negative, cît și a locutorului, plasat în poziția de solicitant. Realizarea unei publicități seducătoare, care oferă plăcere destinatarului, înseamnă anularea imaginară a amenințării fațetelor, care este parte integrantă din enunțarea publicitară. În schimb, discursul jurnalistic este oarecum
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
publicitar); - orice enunț publicitar vizează să obțină bani de la cititorul-consumator, ceea ce reprezintă atît o amenințare a fațetei sale negative, cît și a locutorului, plasat în poziția de solicitant. Realizarea unei publicități seducătoare, care oferă plăcere destinatarului, înseamnă anularea imaginară a amenințării fațetelor, care este parte integrantă din enunțarea publicitară. În schimb, discursul jurnalistic este oarecum legitimat din start, dat fiind că cititorul însuși decide să-l cumpere. Ziarul caută să se prezinte ca o instanță ce răspunde cerințelor cititorilor, fie că
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
distanță față de co-enunțiator. În schimb, într-o dezbatere, de exemplu, este dificil pentru participanți să enunțe cu ajutorul scenografiilor lor: ei nu stăpînesc enunțarea și trebuie să reacționeze pe moment la situațiile imprevizibile suscitate de interlocutori. În situație de interacțiune aprinsă, amenințarea asupra fațetelor (vezi cap. 2) și ethosul (vezi capitolul următor) trec pe primul plan. Scenografie și gen discursiv Luînd ca exemplu un text publicitar, am ales un gen discursiv care, din punctul de vedere al scenografiei, are un statut privilegiat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cititorul-consumator. În uzul curent, termenul "conexiune" se utilizează în special pentru a face referire la legături de ordin tehnologic, care trebuie să stabilească o relația rapidă. Realizarea rapidității în conexiunea enunțiativă înseamnă mai ales recurgerea la tutuire; există o falsă amenințare a fațetei pozitive și negative a cititorului, dar aceasta numai pentru a respecta de fapt ceea ce recomandă numele mărcii: stabilirea unei relații directe cu cititorul. De aici, dorința de a arăta că se realizează economii în manipularea limbii: în titlu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ca un pisălog, un pedant) și cea a cititorului (convertit în elev); el amenință, de asemenea, fațeta negativă, teritoriul cititorului căruia enunțiatorul îi răpește timpul și îi reține atenția. Fraza care urmează este deschisă de "dar"; ea vizează să repare amenințarea asupra "fațetelor" prezentînd această lecție de istorie literară ca motivată de grija pentru binele cititorului. De fapt, enunțiatorul trebuie să insiste asupra punctelor importante tocmai pentru a respecta contractul impus de genul discursiv, "ghid de călătorie". În alți termeni, enunțiatorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
marijuana a fost încurajat în China chiar de un împărat (2700 î.Hr.) (care avea și rolul de vindicator), pentru ameliorarea diferitelor afecțiuni: gută, reumatism, malarie, beri-beri sau afecțiuni psihice. În secolul al XVIII-lea, dependența de opiu a devenit o amenințare pentru locuitorii Chinei, astfel încât au fost impuse măsuri legislative referitoare la consumul, producerea și traficarea acestei substanțe. În aceeași perioadă, opiumul a devenit o amenințare inclusiv pentru populația britanică și a Europei continentale (Lamb, L., 2002, cap. 2). Secolul al
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
beri-beri sau afecțiuni psihice. În secolul al XVIII-lea, dependența de opiu a devenit o amenințare pentru locuitorii Chinei, astfel încât au fost impuse măsuri legislative referitoare la consumul, producerea și traficarea acestei substanțe. În aceeași perioadă, opiumul a devenit o amenințare inclusiv pentru populația britanică și a Europei continentale (Lamb, L., 2002, cap. 2). Secolul al XVI-lea a cunoscut o creștere a comerțului cu corăbii 1, iar comercianții, pe lângă condimente, fructe, metale și lemn, aduceau și droguri, în special hașiș
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
din mediul urban. Primul tip se bazează pe valori de tip delincvent fiind organizat în scopul obținerii unor foloase materiale - modelul delincvent. Al doilea tip are ca normă de bază violența, membrii grupului se manifestă prin utilizarea forței sau prin amenințare - modelul conflictual. Al treilea model se referă în primul rând la subculturile toxicomane -modelul evazionist sau de izolare. Presiunea structurală: anomia cauză a comportamentului deviant. Termenul de anomie provine din limba greacă și desemnează starea de dereglare a funcționării unui
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
conflictuale sunt asociate cu consumul de alcool (în 43,9% dintre cazuri tatăl consumă zilnic alcool, în 23,6% dintre cazuri, tatăl consumă alcool ocazional). Climatul familial hiperautoritar Severitatea excesivă, cu interdicții asociate cu brutalitate, cu comenzi ferme pline de amenințări își lasă puternic amprenta asupra copilului. Menținerea copilului într-un climat hipersever determină, treptat, modificări în dimensiunea atitudional-relațională a personalității minorului ce se pot manifesta prin stări apatice, atitudini de revoltă, protest și care pot transforma copilul din victima în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
oi, iar pe dinlăuntru sunt lupi răpitori"365) recurg la falsa "neutralizare" a opoziției privative dintre LUP și OAIE/MIEL, în exemple precum 1984: Umblă să sperie lupul cu pielea oii ("Voinicul nu se sperie de cel fricos numai cu amenințări"), 2056: Lupul îmbrăcat în piele de oaie ("Se zice de cei fățarnici și vicleni" - Iordache Golescu) sau 2149: Pe din afară miel se vede, pe dinlăuntru lup întreg ("Adică cei smeriți și cumpliți, cum sunt cei fățarnici" - Iordache Golescu). 3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe teritorii ungurești. Mulți dintre sprijinitorii Asociației au avut un rol important (chiar de conducere) în Ungaria și în politica naționalității maghiare din România monarhică, cultivându-și cu grijă ideea creării supremației maghiare cu ajutorul autorității. Chiar dacă mulți erau conștienți de amenințare, cel puțin începând cu epoca reformistă, mai marii vieții publice socoteau inimaginabil ca Transilvania și mai ales teritoriile ei locuite de maghiari, să se rupă de țară. Până și Ady Endre, care nu poate fi acuzat de favorizarea elitei politice
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
atotputernicul cancelar, ceea ce nu reușea oricui în acei ani. Teleki sosea în Bavaria cu intenția obținerii imediate a unei decizii favorabile, și, cum n-a obținut-o, era oarecum dezamăgit - chiar dacă avalanșa de cuvinte a avut efect. Deși, la auzul amenințării cu războiul, Hitler s-a îndoit în public de capacitatea de luptă a armatei ungare, în cele din urmă a recunoscut ca îndreptățite pretențiile Ungariei și a promis exercitarea unor presiuni asupra României în interesul rezolvării pașnice a problemei. Reacția
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]