15,099 matches
-
tratamentul medicamentos. Copilul este coordonat în activități de orientare școlară de fratele mai mare, dar nu se poate concentra, nu se odihnește cât trebuie fiind mereu atras de joc și distracții. Copilul nutrește sentimente de afecțiune pentru ambii părinți și bunică, pentru frățiorul mai mare, dar se pare că mama este ceva mai severă și ei i s-a indicat să se preocupe îndeaproape de educația și instruirea lui. Atmosfera generală de familie este echilibrată și armonioasă. Examen somatoscopic. Dezvoltarea staturală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
știa cum să ne împace când ne certam frații între noi de la costumul național păstrat în casă. Mergeam din timp la bunicul pentru căciulă pe care o împodobeam cu flori de mireasă ,mărgele și funde colorate. Apoi ne rugam de bunica să ne dea traista ei. Deasupra costumului național purtam boandă din piele de oaie. În ajunul Anului Nou începeam de la 12:00 ziua dintr-un capăt al satului și umblam din casă în casă prin tot satul. Oamenii ne răsplăteau
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
unor cuvinte sau expresii în engleză ori franceză, alternând cu limbajul colocvial și cu oralitatea. Diferența specifică rezidă în subordonarea lor față de o semnificație și față de o emoție: „Tu nu știi că metoda filosofică ține de căzătura/ din pat a bunicii aglaia ? avem mișcare ? avem./ avem gândire ? avem. avem concepte ? avem./ pe dracu’ - zise liftierul - privighetorile/ sunt închise în alt salon” (Privighetorile). Poemul este o sumă de întâmplări, mai mult sau mai puțin relevante, de impresii sau imagini disparate, așezate prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286906_a_288235]
-
didactice pentru situațiile mai speciale, cum ar fi cele ale familiilor în care starea de sănătate a părinților nu le permite nici să muncească, nici să își ajute copiii la școală, sau a familiilor în care copiii sunt crescuți de bunici din pensii foarte mici și care trebuie să aibă grijă de mai mulți frați. Ei și-ar dori mai multă înțelegere atât din partea profesorilor, cât și din partea părinților și a colegilor, pentru ca elevii din aceste familii să nu fie marginalizați
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de suspensie marcă a unui enunț neterminat ("Ia, acu mi-e timpul..." Ion Creangă, Capra cu trei iezi) sau a unor întreruperi/ pauze/ "bâlbâieli" în comunicare ("A, nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor..." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de dialog marcă a începutului replicii unei persoane/ unui personaj, a începutului vorbirii directe: "Bunico, e rău să nu ai copii? Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * două puncte marcă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
trei iezi) sau a unor întreruperi/ pauze/ "bâlbâieli" în comunicare ("A, nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor..." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de dialog marcă a începutului replicii unei persoane/ unui personaj, a începutului vorbirii directe: "Bunico, e rău să nu ai copii? Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * două puncte marcă a anunțării vorbirii directe/ a unei enumerații/ a unei explicații/ a unei exemplificări etc.: "Bunicul îi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de dialog marcă a începutului replicii unei persoane/ unui personaj, a începutului vorbirii directe: "Bunico, e rău să nu ai copii? Firește că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * două puncte marcă a anunțării vorbirii directe/ a unei enumerații/ a unei explicații/ a unei exemplificări etc.: "Bunicul îi împăcă, zicându-le: Pe din două." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); "pronunță pe: n ca gn franțuzesc, t ca k, d ca
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exemple se încadrează și enumerația: "O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau în frază: "și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * raportul de subordonare în propoziție ("Și într-o zi, apropiindu-se de oglindă, o întrebă..." Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) sau în frază
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau în frază: "și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * raportul de subordonare în propoziție ("Și într-o zi, apropiindu-se de oglindă, o întrebă..." Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) sau în frază (în cazul propozițiilor subordonate despărțite prin virgulă de regentele lor): Mama a făcut ieri cozonac și-i duc nițeluș
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Eu sunt, Scufița Roșie, și-ți aduc cozonac și-o sticlă de vin." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * construcții eliptice: "Și partea asta, a mea!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); * construcții repetitive: "A fost odată un împărat mare, mare..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de pauză corespondentă, la nivel funcțional, a virgulei, marcă pentru: * raportul de incidență: "Mâine au spus ei plecăm și nu ne mai putem întoarce decât peste un an." (Hans Christian Andersen, Lebedele); * raportul de subordonare: "Căprioara își aruncă picioarele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
șapte pitici [...] Ei aprinseră cele șapte lumânărele și, de îndată ce se făcu lumină în căsuță..." (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada); * ghilimelele marcă a începutului și a sfârșitului unui text citat ("O văz, ca prin vis. O văz limpede, așa cum era." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) sau a unui text citat în cadrul altui text citat (" Își potrivi pușca și voi să tragă, dar în clipa aceea îi trecu prin minte: "Dar dacă lupul a înghițit-o pe bătrână? Poate c-aș mai putea s-o scap
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
așa, că se-adunară / Și străini din lunci!" (George Coșbuc, Nunta în codru) (h) "Două scufii cu urechi / Și târligi două părechi, / Mânicere și pieptare. / Mult de lucru nu mai are. // Ghemul când i-l ia pisica, / Iar se supără bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte un ciorap." (Tudor Arghezi, Darurile) Motivați scrierea cuvintelor cu m înainte de p și b. Accent Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: * curios, echipă, teleenciclopedie, televizor, marmură, icoană, calendar, credință, revistă; * prietenie, steag
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. De sus mi se părea că se scutura o ploaie albastră." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Izgonită din trup, copilăria stăruia delicat în rotunjimea lină a obrajilor, în puritatea feminină a bărbiei și a gâtului, și în entuziasmul fraged al mâniei cu reflexe de violetă pe fruntea cu o vână răzvrătită." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contur care să atragă atenția asupra ei. * Am vorbit cu un moș bătrân, însă foarte înțelept. * Nu e bine să te întorci înapoi din drum? Deci ești superstițios. * Inamicul îl dezarmase de toate armele pe care le avea asupra sa. * Bunica pusese oala de lut cu chișleag la prins, deasupra pe sobă. * Este o publicație bilunară care apare o dată la două săptămâni. III. Nivelul morfologic al limbii române Repere teoretice III.1. Concepte operaționale Morfologia este partea gramaticii care studiază forma
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este concretizată în planul formei: privighetoare, crocodil, uliu, ciocănitoare etc.); Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin), primăvară (genul feminin), stilou (genul neutru); * numărul: copil (numărul singular) copii (numărul plural); * cazul: Copilul este vesel. (cazul nominativ); Merge la bunici. (cazul acuzativ); Dorința mamei era importantă pentru el. (cazul genitiv); I-a dăruit mamei o carte. (cazul dativ); Mamă, mă ajuți, te rog? (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, pe lângă funcția sintactică-tip de subiect, substantivul îndeplinește și alte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nominativ); Au mai plecat dintre copii. (substantiv în cazul acuzativ); Ai casei au plecat în vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a fost cel mai inspirat.; * atribut substantival prepozițional: Volumul de poezii era preferatul lui.; Lupta împotriva nedreptății îi dă curaj.; Reușita multumită
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a fost cel mai inspirat.; * atribut substantival prepozițional: Volumul de poezii era preferatul lui.; Lupta împotriva nedreptății îi dă curaj.; Reușita multumită ajutorului primit de la prieteni îl bucura.; * apoziție 91: Ea, mama, te sprijină necondiționat. (substantiv în cazul nominativ); Pe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din câte șapte capetele." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (h) "Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionțat în două și mă săruta în creștetul capului. Câte-o frunză se desprindea din ramuri și cădea legănându-se." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (i) "Și copiii o și despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. Jumătate mie. Și jumătate mie. Și băiatul întinse d-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă. Pe bunic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
deschideți, că-i vai de noi! Asta nu-i mămuca. Eu o cunosc de pe glas; glasul ei nu-i așa de gros și de răgușit, că-i mai subțire și mai frumos!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) " Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din burienile în care adormisem de atâtea ori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Frumușel cățel aveți, zic eu cocoanii, după câteva momente de tăcere; da' rău
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-i mai subțire și mai frumos!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) " Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din burienile în care adormisem de atâtea ori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Frumușel cățel aveți, zic eu cocoanii, după câteva momente de tăcere; da' rău! Aș! nu e rău, zice cocoana; până se-nvață cu omul; dar nu știți ce cuminte și fidel este, și deștept! Ei bine! e ca un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-l excludă pe celălalt: Este o idee interesantă, dar inaplicabilă.; Este atent,/ însă nu notează totul; * coordonarea disjunctivă stabilită între elemente de aceeași importanță, dar plasate de către locutor în raport de opoziție, cu excluderea unui element de către celălalt: Merge la bunici sau în tabără.; Fie scrii,/ fie te uiți la film.; * coordonarea conclusivă stabilită între elemente de aceeași importanță, plasate însă de locutor într-o ordine care arată că un element se constituie în concluzie pentru cel anterior lui: Este o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
regent adjectivul luminoasă); El țuști pe ușă. (complementul circumstanțial de loc pe ușă are ca termen regent interjecția țuști). Formal, raportul de subordonare este marcat prin: * joncțiune realizată, în propoziție, prin prepoziții (Cutia cu bomboane de pe masă fusese adusă de bunici.), iar în frază, prin: * conjuncții subordonatoare: Vrea/ să plece la munte.; * pronume relative: Vine/ cine vrea.; * adjective pronominale relative: Se știe/ care soluție este preferată.; * pronume nehotărâte: Apelează/ la oricine îl poate ajuta.; * adjective pronominale nehotărâte: Apelează/ la orice prieten
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
îl culese." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (g) "A fost odată o fetiță zglobie și drăgălașă, pe care o iubea oricine de cum o vedea. Dar mai dragă decât oricui îi era bunicii, care nu știa ce daruri să-i mai facă. Odată bunica îi dărui o scufiță roșie, și pentru că-i ședea tare bine fetiței și nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, maică-sa îi zise [...] [Scufița Roșie]" (Frații Grimm, Scufița Roșie) Construiți fraze în care propoziția subordonată circumstanțială cauzală
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor... Auzisem prin vis. Pleoapele-mi cădeau încărcate de lene, de somn, de mulțumire. Și mă simțeam ușor, ca un fulg plutind pe o apă care curge încet, încetinel, încetișor... Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care adormisem de atâtea ori. Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun... " (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) Cerințe: 1. Indicați, prin rescriere
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
curge încet, încetinel, încetișor... Și bunica spunea, spunea înainte, și fusul sfâr-sfâr pe la urechi, ca un bondar, ca acele cântece din buruienile în care adormisem de atâtea ori. Și împăratul a încălecat pe calul cel mai bun... " (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) Cerințe: 1. Indicați, prin rescriere, vocalele și semivocalele din cuvintele: știu, calul. 2. Transcrieți din text două cuvinte derivate, un cuvânt compus și unul format prin schimbarea valorii gramaticale. 3. Formulați enunțuri cu omofonele: ai a-i; cel ce-l
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]