15,083 matches
-
avansa observația că o anumită categorie a obiectelor de podoabă datează din perioada anterioara înălțării hunilor în Pannonia (375—420 e.n.), iar o alta probabil din timpul în care hunii și-au fixat centrul stăpânirii în Pannonia (420—443 e.n.). Cazanele de bronz descoperite pe linia Dunării corespund perioadei de atacuri asupra limesului dunărean când hunii nu locuiau efectiv pe teriteritoriul Munteniei. Faptul că nu au fost descoperite necropole hunice, ci numai morminte izolate, constituie o nouă dovadă a caracterului temporar
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
putem spune mai mult despre aceasta. În apropiere ei există o fântână foarte adâncă ce pare a fi o realizare strategică, în legătură cu cetatea. Preotul Traian Ungureanu, care a adunat date despre Alioș, menționează predarea către DCA- ul vremii a unui cazan vechi de 800 de litri, folosit probabil la bucătăria cetății Până în 1823 vatra satului se afla la NV de cea actuală. Acolo exista o biserică de lemn. Fiind epoca sistematizărilor localităților Imperiului Austro-Ungar, în mod "convenabil" un incendiu a mistuit
Alioș, Timiș () [Corola-website/Science/298650_a_299979]
-
strânse între tufișuri mari”". Denumirea de „” a fost introdusă și încetățenită în istoriografia românească de către Nicolae Iorga, la începutul secolului XX. Istoricul considera că bătălia din 1395 și cea din 1330 s-ar fi desfășurat în aceleași locuri, anume "„în cazanul de la Posada, pe drumul Câmpulungului”". În 1324 Basarab I se afla sub suveranitatea lui Carol Robert de Anjou. Un an mai târziu, domnitorul român cucerește Severinul, ceea ce a dus la răcirea relațiilor cu Regatul Ungar. Mai mult decât atât, din
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
și Timișoara (de unde a plecat armata și unde s-a întors regele) este aproximativ aceeași, indiferent de ruta aleasă, pe la Turnu Severin sau prin Sibiu. Adeptul acestei locații a fost Nicolae Iorga. El considera că bătălia a fost purtată „în cazanul de la Posada, pe drumul Câmpulungului”. Plasarea bătăliei pe Valea Prahovei este motivată în principal de trei argumente, în opinia cercetătorului Florian-Nicu Smărăndescu. În primul rând, consideră că presupusa participare a tătarilor la acest conflict ar fi trebuit să se petreacă
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
ei în armata română pentru a contribui la eliberarea Ardealului. Tăvălugul opresiunilor la care era supusă populația pașnică devenise avalanșă ucigătoare în vara anului 1944. Maramureșul, ca și întreaga Transilvanie ruptă din trupul țării, se transforma rapid într-un imens cazan clocotitor, cel mai mic gest de nesupunere sau simpla bănuială de opoziție, de legătură cu partizanii, din partea oricui ar fi venit - țărani, muncitori, intelectuali, preoți, studenți sau militari - era dovadă de înaltă trădare față de regimul horthyst. Închisorile fiind pline, orice
Masacrul de la Moisei () [Corola-website/Science/299761_a_301090]
-
și clasa medie a orașului, măcelărind și toți foștii militari țariști, aceștia din urmă pe bordul navei de război „Almaz”, fie dezbrăcați și stropiți cu furtunul pe o temperatură de minus 20°C până la îngheț, fie arși de vii în cazanul navei. Încă o parte însemnată din populație dispare în anii de foamete provocată de guvernul sovietic (1921-22 și 1931-33), fie murind de inaniție, fie părăsind orașul în nădejdea, în general zadarnică, de a găsi de mâncare în altă parte Înainte
Odesa () [Corola-website/Science/298800_a_300129]
-
atât de impresionantă tamiflu nu poate înlocui vaccinarea antigripală iar utilizarea sa trebuie să se bazeze pe recomandări oficiale oștenii din rândurile nu puteau participa la ciocnirile în care erau implicate primele două rânduri aburul este colectat din partea superioară a cazanului și distribuit în cilindri mariajul nu a fost fericit iar mai târziu cei doi au divorțat în plus hrana agapelor avea și un scop caritabil prin aceea că furniza hrană pentru cei mai săraci dintre ei aceasta a condus la
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
primeam de la ei pachete de mâncare cu de toate - conserve de carne, ciocolata, compoturi, prăjituri. La subsol, taică-miu vitreg, Ardeleanu, avea atelierul de rame - erau superbe, făcute din lemn și îmbrăcate în staniol. Tot la subsol era baia - un cazan</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">,</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> încălzit cu apă, trebuia să pui
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.15: Capitale ale Culturii în contextul politicilor UE () [Corola-website/Science/296142_a_297471]
-
bucătărie. Până la vârsta de 22 de ani am stat acolo, deci și după moartea părinților. Părinții au murit când eram eu în liceu. Noi intrăm pe un culoar, există uscătoria blocului, pe-urmă aveam spălătoria cu albie făcută din arama, cazan de rufe, cadă. Noi o foloseam și că baie. Era la dispoziția noastră. Pe urma intrăm în camera pe care noi o făcuse</spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">ra
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA SOCIALISTĂ : ANII 1950-1980 () [Corola-website/Science/296143_a_297472]
-
pe același perete se deschidea pentru a intra în camera de baie. Avea WC</spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">, chiuvetă, la robinet curgea numai apă rece, cadă de baie, cazanul de baie (construcție cilindrica înaltă pân-aproape de tavan). Apă se încălzea cu foc de lemne, care se introduceau într-un spațiu special amenajat la baza cazanului. Mai există în </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
medium;"><spân lang="ro-RO">, chiuvetă, la robinet curgea numai apă rece, cadă de baie, cazanul de baie (construcție cilindrica înaltă pân-aproape de tavan). Apă se încălzea cu foc de lemne, care se introduceau într-un spațiu special amenajat la baza cazanului. Mai există în </spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">acea</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> încăpere o
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
În curte aveam mulți pomi. Un tei, peri care făceau pere bergamote, un corcoduș cu o coroană foarte stufoasa și patru pruni, din care culegeam prune gustoase în sezonul de vară spre toamnă. Mama făcea magiun de prune într-un cazan mare de rufe pe care-l spoia anual un specialist, un țigan. Îl umplea cu o pastă de prune dată </spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">prin</spân></spân></spân
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
de prune dată </spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">prin</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> mașină de tocat. Cazanul era pus în curte pe pirostrii și cu lopata mare de lemn se amestecă în interior până se îngroșa suficient pastă de prune. Magiunul</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang
O istorie subiectivă a locuirii în România, din perspectiva rezidentelor și rezidenților căminului „Moses Rosen”. PERIOADA INTERBELICĂ: ANII 1920 - 1930 () [Corola-website/Science/296134_a_297463]
-
toamna), inscripții concise precum cea intitulată stare în spiritul unui Bacovia postmodern la care dicțiunea în contratimp atinge virtuozitatea. - Constantin Ciopraga Nu ideea abisului îl interesează pe poet, nici imaginea sclipitoare confecționată sau frustă. Leo Bordeianu amestecă vocabulele într-un cazan interior și adulmecă licoarea în tăcere ca pe o pipă turcească. - Grigore Chiper Leo Bordeianu se desparte hotărât de congeneri, de cei care au transformat, prin textuare, „facerea poemului” într-o productivă inginerie lirică. Cuvintele, împreună, „nu pot face altceva
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
Teno întregesc acest peisaj unic. Din principalele structuri din Tenerife, înălțimile centrale cu complexul Tiede-Pico Viejo și zona Las Cañadas sunt cele mai proeminențe. Este un semicerc de 130 km în mijlocul căruia se află supervulcanul Tiede-Pico Viejo, numit 'La Caldera' (cazanul). La sud de La Caldera se află Muntele Guajara, cu o înălțime de 2.718 m, care are în vârf un bazin endoreic cu sedimente vulcanice foarte fine numit Llano de Ucanca. În anul 1954 Tiende (și toată zona din jur
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc. Pânza de Severin este alcătuită din formațiuni sedimentare flișoide de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Strate de Sinaia). Pânza aflorează pe sectorul Orșova - Drobeta Turnu Severin într-un afloriment spectaculos la Vârciorova, în amonte de Cazanele Mari (viaductul Grăniceri) precum și la confluența dintre pârâul Sirina și Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin șisturi metamorfice
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
formarea unor grupări vegetale complexe, unice în România, ce constituie vegetație de tip submediteranean. (Matacă, C.C.M.E.SI.). În arealul parcului trăiesc specii de plante și animale cu importanță majoră atât pentru România cât și pentru Europa. Specia "Tulipa hungarica" (laleaua cazanelor) este endemică, crescând pe abrupturile din zona Ciucaru Mare (Cazanele Dunării), fapt pentru care este specie strict protejată de lege. Dintre celelalte specii strict protejate, mai amintim: "Testudo hermanni boettgeri" (țestoasă de uscat), "Vipera ammodytes" (vipera cu corn), "Canis lupus
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
vegetație de tip submediteranean. (Matacă, C.C.M.E.SI.). În arealul parcului trăiesc specii de plante și animale cu importanță majoră atât pentru România cât și pentru Europa. Specia "Tulipa hungarica" (laleaua cazanelor) este endemică, crescând pe abrupturile din zona Ciucaru Mare (Cazanele Dunării), fapt pentru care este specie strict protejată de lege. Dintre celelalte specii strict protejate, mai amintim: "Testudo hermanni boettgeri" (țestoasă de uscat), "Vipera ammodytes" (vipera cu corn), "Canis lupus" (lupul), "Lacerta viridis" (gușterul), "Ruscus aculeatus" (ghimpele), "Campanula crassipes" (clopoțeii
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Dunării), fapt pentru care este specie strict protejată de lege. Dintre celelalte specii strict protejate, mai amintim: "Testudo hermanni boettgeri" (țestoasă de uscat), "Vipera ammodytes" (vipera cu corn), "Canis lupus" (lupul), "Lacerta viridis" (gușterul), "Ruscus aculeatus" (ghimpele), "Campanula crassipes" (clopoțeii Cazanelor), "Daphne laureola", "Taxus baccata" etc. Flora Parcului Natural Porțile de Fier este reprezentată printr-un amestec de flore boreale, montane cu cele de origine mediteraneană. Totodată se constată coborârea în altitudine a unor elemente montane și urcarea unor elemente sudice
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
26 sunt endemice. Specii endemice importante care se găsesc în Parcul Natural Porțile de Fier sunt: pinul negru ("Pinus nigra ssp banatica"), mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Porțile de Fier sunt: pinul negru ("Pinus nigra ssp banatica"), mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
nigra"), iar pe culoarele văilor unor afluenți ai Dunării, anin negru ("Alnus glutinosa"). În subarbustiv vegetează cătină roșie ("Tamarix tetrandra") sau murul de miriște (Rubus caesius). Pajiștile sunt destul de restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
restrânse ca suprafață, fiind intercalate între păduri și terenuri agricole. Zona Cazanelor se diferențiază de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul Parcului Natural Porțile de
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
dimensiuni mici măsurând numai 16 m lungime. Peștera a fost declarată rezervație arheologică fiind descoperite urme de locuire din perioada protodacică și dacică dar și urme de artă rupestră datată paleolitic și neolitic. Peștera Veterani este situată în rezervația naturală Cazanele Mari la 25 de km distanță de Orșova. De-a lungul timpului peștera a fost folosită ca altar de sacrificiu sau de venerare a zeităților, dar și ca adăpost în cadrul luptelor turco-austriece. În centrul peșterii se află un altar de
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]