15,392 matches
-
fi considerată începutul Dondușenilor, care inițial apăruse ca o stație pe traseul sus-numit. Pe parcursul anilor 1902-1905 în preajma edificiului gării feroviare, înălțat în 1892, au loc lucrări de construcție a stației de pompare și castelului de apă, a două depozite pentru cereale și a unei rampe pentru încărcături, a doi kilometri de șosea, precum și a trei case de locuit. După anul 1905, pe ambele părți ale drumului de acces, astăzi strada Independenței, s-a început construcția primelor case particulare. Peste puțin, prin
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
totale a constituit 79,6 mln. lei, inclusiv volumul producției industriale - 77,1 mln. lei sau 96,8% din totalul producției. În domeniul industrial își desfășoară activitatea 113 agenți economici. Principalii agenți economici din localitate sunt: „Fabrica de zahăr” S.A., „Cereale” S.A., Firma de proiectare și construcții „Constructorul”. Pe teritoriul orașului funcționează filiale a 4 bănci comerciale. Primarul orașului Dondușeni este Ivan Belciug (PN), ales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Dondușeni (17 consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
denumirea. Prima atestare documentară a localității datează cu 17 iunie 1429. În sec. XIX și începutul sec. XX devine un important centru comercial din nordul Basarabiei. La târgurile săptămânale din Lipcani se vindeau pentru export, în special în Austria, vite, cereale, piei, pește, obiecte de metal, lână și unt, frânghii, etc. În acea perioadă Lipcani era pe drept cuvânt unul dintre cele mai mari și dezvoltate orașe atât din nordul republicii, cât și din întreaga țară. După cel de al doilea
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
la sud cu localitatea Giurgiulești. Până la ocupația sovietică a făcut parte din plasa Reni, județul Ismail. În perioada ocupației sovietice a făcut parte din raionul Vulcănești. La data de 19 august 2014 în localitate a fost inaugurată prima transbordare a cerealelor pe râul Prut. Grânele au fost încărcate într-un utilaj special, ponton, pentru ca mai apoi să fie preluate de o navă maritimă. Primele două barje, încărcate cu câte 700 tone de grâu, vor ajunge până la porturile Reni și Constanța, de
Cîșlița-Prut, Cahul () [Corola-website/Science/305111_a_306440]
-
tone de grâu, vor ajunge până la porturile Reni și Constanța, de aici, ulterior marfa va fi încărcată pe o navă, destinația finală fiind Egipt. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, a menționat: „Crearea unui astfel punct de încărcare a cerealelor, transportate ulterior pe râul Prut, va facilita exportul de cereale, întrucât agenții economici se confruntau cu un deficit de vagoane marfare și autocamioane pentru export”.
Cîșlița-Prut, Cahul () [Corola-website/Science/305111_a_306440]
-
de aici, ulterior marfa va fi încărcată pe o navă, destinația finală fiind Egipt. Ministrul Transporturilor și Infrastructurii drumurilor, Vasile Botnari, a menționat: „Crearea unui astfel punct de încărcare a cerealelor, transportate ulterior pe râul Prut, va facilita exportul de cereale, întrucât agenții economici se confruntau cu un deficit de vagoane marfare și autocamioane pentru export”.
Cîșlița-Prut, Cahul () [Corola-website/Science/305111_a_306440]
-
printr-o creștere. Astfel în 1969 producția globală constituia 1,1 mln ruble sovietice, cea mai mare parte revenid pomiculturii și viticulturii - 345 mii ruble, fiind urmate de creșterea animalelor - 295 mii ruble; cultura plantelor tehnice - 283 mii ruble; cultura cerealelor - 162 - mii ruble. Venitul net în bugetul satului în 1969 era de 244 mii ruble. În 1970 în Iezărenii Vechi locuiau 1555 persoane . Din punct de vedere administrativ satul este inclus în Raionul Lazovsc. La recensământul din 1979, numărul locuitorilor
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
ruși. Sporul demografic al ultimilor decenii are pregnante valori negative din cauza unor factori de natură economică, ecologică și social-politică. Începând cu perioada modernă, procesele economice din zonă sunt puternic influențate de apariția și dezvoltarea orașului Odesa. Specializat în exportul de cereale, acesta a determinat cultivarea gramineelor pe tot cuprinsul Novorosiei de vest. Aflată la 65 km de Odesa, Nezavertailovca s-a înscris în același profil agricol, cultivând cereale comercializate intermediarilor din portul Odesei. Din anul 1932, gospodăriile țărănești sunt supuse naționalizării
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
sunt puternic influențate de apariția și dezvoltarea orașului Odesa. Specializat în exportul de cereale, acesta a determinat cultivarea gramineelor pe tot cuprinsul Novorosiei de vest. Aflată la 65 km de Odesa, Nezavertailovca s-a înscris în același profil agricol, cultivând cereale comercializate intermediarilor din portul Odesei. Din anul 1932, gospodăriile țărănești sunt supuse naționalizării și colectivizării forțate. La mijlocul secolului XX, în Nezavertailovca au funcționat 4 colhozuri, constituite după principiul teritorial: 2 în partea moldovenească a satului („Frunze” și „Karl Marx”), 2
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
este așezat într-o regiune naturală cu diferite bogății. Aici sunt cantități enorme de piatră pentru construcție, este o baltă bogată în apă ce vine din rîul Vilia, pădure seculară la o distanță de numai 3 km, cîmpuri bogate cu cereale, zarzavaturi, livezi cu fructe, pășuni..." Dar de unde s-a luat satul? Documentele vechi atestă că temelia lui a fost pusă de niște cete de arcași și răzeși, care, pentru slujbă credincioasă, au primit această moșie ca să-și ridice case. Așadar
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
Tigheciului” se întâlnesc variate specii de plante: ghiocelul, albăstrița, viorele, dumbrăvița purpurie, capsunita roșie, bujorul străin, ciulinul-de-apă, etc. Din aceste plante se află pe cale de dispariție: ghiocelul, capsunita roșie și bujorul străin. Comuna este bogată în plante de cultură. Din cereale sunt răspândite porumbul, grâul, secara, orzul, ovăzul; dintre culturile tehnice -floarea-soarelui, sfecla de zahăr; dintre culturile legumicole - cartoful, fasolea, varza, usturoiul, castravetele, morcovul, pepenele verde, pepenele galben. În anii în care cad destule precipitații atmosferice aceste culturi dau roade bogate
Cociulia, Cantemir () [Corola-website/Science/305146_a_306475]
-
Chișinău este de 13 km. Populația Băcioiului, cum scrie un călător german, era caldă la suflet, binevoitoare, sinceră și obiectivă. Fiecare gospodar cunoaște cu lux de amănunte, cum să lucreze ogorul, cum să cultive vița de vie, livada, orice legume, cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
primar era deținută de Gheorghe Arman, ce de notar - de Pavel Iacuboi. În același an, în Corjeuți funcționau: banca populară „Lumina” cu cu un capital de 20.000 lei, 2 băcănii, 5 cârciumei, 4 magazine de manufacturi, o moară de cereale și 2 mori pentru ulei. De asemenea, activau cooperativele: „Ajutorul”, „Potrivirea” și „Sufletul”. La recensământul general din 1930, desfășurat în toată România, în Corjeuți au fost înregistrați 4371 de locuitori, inclusiv: 4117 români, 44 ruși, 5 ucraineni, un polonez și
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
a fructelor, o moară. Producția globală în 1970 a fost de 2,6 mil. ruble, producția realizată - 2,0 mil. ruble, inclusiv: cultura plantelor tehnice - 664 mii ruble, creșterea animalelor - 572 mii ruble, pomicultura și viticultura - 516 mii ruble, cultura cerealelor - 164 mii ruble, legumicultura - 64 mii ruble. Venitul net a fost de 747 mii ruble. În sfera socială funcționau o școală medie, o școală de 8 ani, 4 grădinițe, o casă de cultură cu instalație pentru cinematografe, 2 biblioteci, oficiul
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
uneia din cele 2 școli de 8 ani, primul director fiind Petru Alexandrovici. În ambele școli 84 de pedagogi instruiau 763 de elevi. În 1961 biserica este închisă, luându-i-se icoanele. Biserica a fost transformată într-un depozit pentru cereale, apoi părăsită cu totul. În 1971 satul avea 3332 de locuitori. Aici se construiește combinatul piscicol, care produce anual circa 30 mii centnere de pește. În anul 1982 școala medie trece în clădire nouă modernă, cu 1200 de locuri. Reconstrucția
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
muncile de camp,și-au înconjurat satul cu lanuri bogate, cu vii și livezi, specializăndu-se mai ales în viticultură și vinificație.Solul fertil, bogat în humus, clima blind-temperată, caldă vara le permit,în anii buni,să obțină recolte frumoase de cereale, struguri, fructe, legume. Însă relieful satului este neuniform,câmpiile alterînd cu dealuri înalte.Datorită valorificării intensive a terenurilor vegetația naturală a rămas limitată,ocupă în prezent suprafețe mici, deși se deosebește prin diversitatea speciilor,și se poate întîlni doar pe
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: viticultura, pomicultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer reci ale anticiclonului continental și aer cald uscat care are un caracter de trecere de la clima Europei de Vest spre clima Europei de Est provocând schimbări în perioada anotimpurilor
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
pentru tineretul satului. Colibașul are 5 magazine alimentare și un magazin comercial, de la care sătenii pot procura diferite produse alimentare și obiecte de uz casnic. Agricultura este una din cele mai vechi preocupări cu care se îndeletnicesc colibășenii. Ei cultivă cereale, legume, fructe, culturi tehnice, viță-de-vie. Cercetătorul istoriei Basarabiei A. Scalovschi scria în 1848 că tot drumul districtului Cahul-Prut trecea prin livezi nesfîrșite, amintind drumul printre vilele de pe litoralul sudic al Crimeii. Pe atunci satul avea 17.000 pomi fructiferi. În
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
000 hectare terenuri agricole, dintre care 3.900 hectare erau terenuri arabile. Pe aproximativ 1.400 hectare se cultivau plantații multianuale: 1000 hectare de viță-de-vie și 280 hectare de livezi. Se punea accentul mai ales pe dezvoltarea pomiculturii, viticulturii, cultivarea cerealelor. Actualmente suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
suprafața totală a teritoriului satului Colibași este de 6.912 hectare, dintre care 5.571 hectare revine terenurilor agricole, iar suprafața terenurilor arabile este de 4.163 hectare. Din totalul pămînturilor arabile (4.163 hectare) o mare importanță revine cultivării cerealelor, circa 600 hectare grîu, 894 hectare porumb, 120 hectare orz de toamnă, 125 hectare orz de primăvară, 6 hectare ovăz. Pe larg este cultivată și floarea-soarelui pe o suprafață de 968 hectare. Suprafața cultivată cu viță-de-vie este de 560 hectare
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
iar după exploatarea lor să fie nivelate terenurile în cauză. Relieful caracteristic teritoriului satului este cel de cîmpie slab fragmentat. Anume relieful este cel care favorizează în mare parte dezvoltarea agriculturii, stimulînd cultivarea întregului spectru de culturi agricole, începînd de la cereale pînă la plante multianuale. Resursele funciare reprezentate prin sol, sînt una dintre cele mai prețioase resurse ale satului. În ultimii ani se observă o degradare vizibilă a acestora, atît sub influența factorilor naturali, cît și a celor antropici. Aproximativ 10
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
obiecte culturale: grădiniță, școală, școală de dans, de muzică, pictură, spital, bibliotecă, casă de cultură, biserică. Ocupația de bază a colibășenilor este agricultura. Avînd parte de o climă foarte favorabilă, soluri prielnice , locuitorii cultivă un spectru larg de culturi agricole: cereale (grîu, orz, ovăz), legume (roșii, varză, ardei etc), legumicultura fiind mai dezvoltată în lunca rîului Prut, unde sînt condiții favorabile de aplicare a irigației. Se mai cultivă vița-de-vie, care reprezintă atît emblema sudului, cît și a satului. Puține mai sînt
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Farul (Maiak). În 1973 populația satului număra 4117 de locuitori și 1392 de gospodării. Școala medie mixtă era frecventată de 826 de elevi, iar colectivul didadctic a fost alcătuit din 56 de învățători. Ramurile principale ale gospodăriei colective erau: cultura cerealelor, plantelor tehnice, pomicoltura, creșterea animalelor. În anii 1970-80 funcționau: parcul de autocamioane, uscătorie de tutun, casă de cultură, 3 grădinițe, câteva magazin alimentare și de mărfuri industriale, o moară, o librărie, o cafenea și o brutărie. La ultimul recensământ sovietic
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
familii stamutate din alte localități și regiuni. Din 1817 consemnează pentru Horilcanii din ocolul Nistruluide Sus 87 de gospodării, moșia aparținînd de asemenia Mănăstirii “Sf. Sava” din Iași. În lunca Nistrului erau multe grădini și livezi. Locuitorii posedau semamaturi de cereale, cultivau tutunul, pescuiau, se ocupau cu păstoritul și creșterea vitelor. Aici era o biserică (veche de lemn), avînd icoane și cărți bisericești rare. Registrul localităților din Basarabia de la 1859 (1961) indică pentru Holercani: sat mănăstiresc, cu 174 de ogrăzi și
Holercani, Dubăsari () [Corola-website/Science/305164_a_306493]
-
mln ruble. Venitul net a constituit 527 mii ruble. Gospodăria dispunea de 72 de tractoare, 28 combine, 25 autocamioane. Sectorul de prelucrare era reprezentat de fabrică de vinuri, filiala asociației „Moldselhoztehnica”, filiala asociației „Moldplodovoșiprom”, combinatul avicol, punct de colectare a cerealelor. În anii 70, sec. XX, la Tîrnova funcționau școala profesională tehnică, 2 școli medii, casă de cultură cu instalație de cinematograf cu ecran lat, 2 biblioteci, casă a pionierilor, orchestră de muzică populară, oficiu poștal, centrală telefonică. În domeniul sănătății
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]