16,546 matches
-
se determina prin aplicarea procentului de 2% la prețul de vînzare al unei cărți și se adaugă acestui preț. 2. Timbrul literar se percepe pentru cărțile beletristice (lucrări de proza, critică literară, versuri, piese de teatru, literatura pentru copii, memorialistica, eseuri și altele de aceeași natură), operele clasice sau traducerile cu drepturi de autor expirate, editate sau nu în România. 3. În cazul lucrărilor care apar în două sau mai multe volume, cu preț de vînzare unic pentru toate volumele sau
NORME METODOLOGICE Nr. 48.211 din 12 septembrie 1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111645_a_112974]
-
Alexandra Olivotto Eseul Andreei Deciu se constituie într-o lecție elocventă despre cum se poate scrie o lucrare extrem de bine structurată și erudită pornind de la întrebări care, la prima vedere, par să fie prea generale pentru a li se găsi vreun răspuns: cum
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
eroi se instituie în paradigme culturale prin modul lor de a-și trata identitatea amenințată (?) și alterată de nostalgie, paradigme pe care Andreea Deciu le regăsește în cazul imigrantelor (Vera Calin - Robinson Crusoe, Eva Hoffman - Ulise). Punctul de pornire al eseului e deconstructivist: Ricoeur consideră că există o antiteză între idem (identitate imutabilă) și ipse (identitate accesibilă variațiilor și transformărilor). Prin recursul la cele două paradigme culturale și apoi la memoriile celor două imigrante, Andreea Deciu demonstrează, în spiritul aristotelicii căi
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
distincția lui Ricoeur. Care e atunci funcția nostalgiei? "Nostalgia ne sfătuiește să recunoaștem și nevoia de idem, și natura eluzivă a acestui tip de eu în numele căruia ipse devine consistent și semnificativ" (pag. 68). În conformitate cu standardele impuse de rigidele reguli ale eseului academic anglo-saxon, Andreea Deciu trebuie să-și precizeze poziția teoretică: "Dar nu vreau să las aici loc ambiguității: nu pledez pentru o perspectivă constructivistă asupra identității personale. Cu alte cuvinte, nu susțin că identitatea personală este în totalitate un construct
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
puterii. Diferențele de premise își spun cuvântul: ce la Butler e un reflex psihic, care asigură heterosexualizarea dorinței și prohibirea homosexualitații, devine la Andreea Deciu "strategie" metaforică, asumată conștient (pag. 159). Butler operează cu categorii foarte clar definite (în acest eseu, face o legătură între "subiect" și "psihic"), pe când conceptul de identitate avansat în eseul de față e mult prea superfluu; în plus, legătura între psihic și identitate nu e precizată în Yesterday's Self. Contradicția dintre cele două autoare merge
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
care asigură heterosexualizarea dorinței și prohibirea homosexualitații, devine la Andreea Deciu "strategie" metaforică, asumată conștient (pag. 159). Butler operează cu categorii foarte clar definite (în acest eseu, face o legătură între "subiect" și "psihic"), pe când conceptul de identitate avansat în eseul de față e mult prea superfluu; în plus, legătura între psihic și identitate nu e precizată în Yesterday's Self. Contradicția dintre cele două autoare merge chiar mai departe: Butler se opune unei coeziuni narative a indivualitații - coeziune pe care
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
identitate nu e precizată în Yesterday's Self. Contradicția dintre cele două autoare merge chiar mai departe: Butler se opune unei coeziuni narative a indivualitații - coeziune pe care Andreea Deciu, urmându-l pe Dennett, o utilizează ca bază teoretică a eseului - pe care o găsește totalizantă și în locul căreia preferă "performanța teatrală". Finalmente, Butler încearcă să explice cum identificările care devin cruciale pentru formarea genului (masculin sau feminin) sunt produse prin identificare melancolică, iar cele discutate de ea sunt foarte clar
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
cruciale pentru formarea genului (masculin sau feminin) sunt produse prin identificare melancolică, iar cele discutate de ea sunt foarte clar precizate, au un obiect anumit, nefiind vorba de identificarea cu întreg trecutul unei persoane pe care o deduce autoarea acestui eseu. Și astfel ajungem din nou la o altă disciplină academică de import american, recent împământenită la Universitatea din București, disciplină careia îi aparține acest eseu: Studiile culturale. O disciplină care conferă legitimitate unei astfel de abordări care implică literatura, psihanaliza
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
nefiind vorba de identificarea cu întreg trecutul unei persoane pe care o deduce autoarea acestui eseu. Și astfel ajungem din nou la o altă disciplină academică de import american, recent împământenită la Universitatea din București, disciplină careia îi aparține acest eseu: Studiile culturale. O disciplină care conferă legitimitate unei astfel de abordări care implică literatura, psihanaliza, istoria științei, hermeneutica și filozofia. Dar există și probleme inerente acestei discipline, probleme pe care discuția precedentă le scoate la iveală: cum se aplică filozofia
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
care discuția precedentă le scoate la iveală: cum se aplică filozofia la literatură? Se poate decupa un fragment dintr-un text filozofic pe care să-l integrăm apoi într-o interpretare a unui text literar? Unul dintre puținele defecte ale eseului Andreei Deciu mi se pare chiar această lipsă de consecvență; folosește un text care are la bază presupoziții post-structuraliste, mai exact, tocmai acele presupoziții împotriva cărora ea se declară. În plus, literatura/critică literară permite o fluctuație terminologică mult mai
Identitate, sine, psihic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12536_a_13861]
-
un moment dat, eram bun prieten cu oameni din conducerea a trei edituri; în ciuda faptului că, grație meseriei de jurnalist, mi-am făcut, cît de cît, un nume și ceva relații; în ciuda faptului că, așa cum spuneam, am publicat proză și eseuri în mai multe reviste de cultură. În disperare de cauză, dar și dintr-o naturală pornire de a nu "încremeni în proiect", m-am străduit să-mi diversific oferta: am scris romane, volume de proză scurtă, o carte-documentar care încearcă
Contabilitate și extaz by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/12529_a_13854]
-
subiectului cărțile de critică și de istorie literară apărute, în speranța că nu mi-a scăpat nici una (Mircea Coloșenco, în bibliografia critică a ediției sale, este extrem de superficial și lacunar): ciudata broșură Posteritatea lui Bacovia și Istoria" lui G. Călinescu (eseu polemic) de optzecistul americanizat Alexandru Buican, Ed. Științifică, 1994; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică, Ed. Dacia, 1994; Ioan Milea, Lecturi bacoviene, Ed. didactică și pedagogică, 1995; Daniel Dumitriu, Bacovia după Bacovia, Ed. Junimea, 1998 (a doua carte pe
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
Dumitriu, Bacovia după Bacovia, Ed. Junimea, 1998 (a doua carte pe același subiect a criticului ieșean, după cea din 1981); Marian Papahagi, SandaCherata, Emma Tămâianu, Teodor Vușcan, Concordanța poeziilor lui G. Bacovia, Ed. Echinox, 1999; Constantin Călin, Dosarul Bacovia. I. Eseuri despre om și epocă, Ed. Agora, 1999 (avem promisiunea a încă două volume); Radu Petrescu, G. Bacovia, Ed. Paralela 45, 1999 (e teza de licență a prozatorului); Ion Bogdan Lefter, Bacovia " un model al tranziției, Ed. Paralela 45, 2001 (cea
Cota lui Bacovia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12562_a_13887]
-
instantaneu închizându-se într-o umbrelă de fum. M-am ridicat de pe canapeaua care - abia atunci am observat - era, de fapt, o imensă carte roșie deschisă amintindu-mi de canapeaua în formă de buze a lui Dali. - O să scriu un eseu în România literară! am strigat tare să se audă dincolo de pereți. O carte chiar! - N-ar citi cei care n-ar fi trecut deja pe aici! mai veni un ultim și firav ecou din spatele rafturilor Bibliotecii Iad. Întunericul căzu ca
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
care se va prelungi și după 1951, când renunță la îndatoririle diplomatice și rămâne, la început, în Franța, pentru ca în 1960, să se stabilească în America, unde funcționează ca profesor de literaturi slave la Universitatea californiană din Berkeley. Poeziile, prozele, eseurile și, până la un punct, traducerile apărute în primul deceniu petrecut la Paris, când se întreținea numai din scris, explicitează cu prisosință în varii modalități de expresie opțiunea scriitorului pentru lumea liberă. Versurile din volumul Lumina zilei și eseurile din Spiritul
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
Poeziile, prozele, eseurile și, până la un punct, traducerile apărute în primul deceniu petrecut la Paris, când se întreținea numai din scris, explicitează cu prisosință în varii modalități de expresie opțiunea scriitorului pentru lumea liberă. Versurile din volumul Lumina zilei și eseurile din Spiritul captiv, amândouă tipărite în 1953, sunt concludente. Moralist, în primul rând, Milosz întreprinde în cel dintâi, pe direcții tematice bătătorite și mai înainte, o analiză de profunzime a situației intelectualului din Polonia postbelică, în care predomină tentele sarcastic-ironice
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
război, distinsă cu Prix Littéraire Européen, și Valea Issei (1955), o revenire cu puternice implicații emoționale la locurile și oamenii apropiați din anii copilăriei. Autoscopia propriei biografii intelectuale va persista mai multă vreme în preocupările scriitorului, constituind motivele precumpănitoare din eseurile adunate în volumul Europa natală (1958). Prezența frecventă și fecundă, așadar, în atitudini și opinii subtil provocatoare în ambianța intelectuală a timpului, îi va extinde considerabil reputația încă din această perioadă printre personalitățile de mare adâncime și complexitate nu numai
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
prezența în proporții variabile a inserțiilor autobiografice în toate despărțiturile operei. "Rădăcinile mele sunt acolo, în Răsărit, și asta e sigur. Dacă mi-e greu și neplăcut să explic cine sunt, trebuie totuși să încerc" � declara ritos Milosz într-un eseu. Și va proceda în consecință, tinzând să distingă între însemnele țării de baștină, prelungite în factura și disponibilitățile talentului, pe de o parte, și specificitatea altor zone de cultură, în care i-a fost dat să trăiască, pe de alta
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
și specificitatea altor zone de cultură, în care i-a fost dat să trăiască, pe de alta. Dozate funcțional în tot ce a scris, asemenea opoziții nu o dată dramatice își subsumează în unele cărți întreaga problematică. Precum în volumul de eseuri Europa natală sau, din zestrea literară, în proza de mai mare întindere Valea Issei. Procedeul modern al scrierii din memorie îi asigură autorului o libertate fără nici un fel de opreliști în dezvoltarea făgașelor narative. De un real folos se dovedește
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
franceză, engleză și polonă, cel mai adesea îndreptându-și atenția spre scriitorii de prima mărime din patrimoniul universal, pentru care a primit în 1973 Premiul Pen-Club-ului din Polonia. Reliefurile mirifice, cu drept cuvânt inconfundabile, ale culegerilor de versuri și proză, eseurile placate pe probleme la ordinea zilei, lucrările de critică și istorie literară și numeroasele opere traduse reprezintă, în concluzie valori indubitabile aparținând culturii umanității, care susțin convingător hotărârea juriului Academiei Suedeze de a-i conferi autorului Premiul Nobel pentru Literatură
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
e să distrugi." Nu altceva spune și Anca Manolescu, care demontează rând pe rând argumentele actualei conduceri arătând judicios că presupusa reformă clamată este defectuoasă: "Dl. Giurescu intenționa să dea expunerii o orientare opusă, în fond, orientării Bernea. Nu un eseu muzeal care incită vizitatorul să își pună întrebări, să prelungească pe cont propriu interpretările propuse, ci un muzeu Ťcare nu trăiește de pe urma elitelorť și nici pentru ele, ci pentru mase: un muzeu care abundă în informație factuală, descrie fenomene și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
și au menținut-o în top-ul celor mai buni poeți contemporani. Apariția în 1997 a excelentului roman Exuvii a fost o surpriză de proporții, Simona Popescu descinzând cu succes pe un land încă "necivilizat" de proza românească. Volumul de eseuri Volubilis (1998) demonstra disponibilitățile teoretice (deloc grozave la generația '90 spre deosebire de optzeciști) și prevestea alte lucrări de asemenea factură. Simona Popescu s-a apropiat între timp de Gellu Naum - poetul suprarealist cu, probabil, cea mai frumoasă bătrânețe literară - căruia i-
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
teoretice (deloc grozave la generația '90 spre deosebire de optzeciști) și prevestea alte lucrări de asemenea factură. Simona Popescu s-a apropiat între timp de Gellu Naum - poetul suprarealist cu, probabil, cea mai frumoasă bătrânețe literară - căruia i-a și dedicat primul eseu critic (Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum, 2000), carte republicată îmbunătățită și într-o variantă remixată sub titlul Clava. Critificțiune cu Gellu Naum (Paralela 45, 2004). Între timp, Exuvii a fost tradus în poloneză și a ajuns la ediția
Escher desenează o matrioșkă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12575_a_13900]
-
dot com în dot com mii de flori albastre peste privirea noastră, de mici ahile, ulise sau femios, cel pus să-i cînte pe Ceilalți" (Constantin Vică). Pentru ,dependenți" și nu doar, de căutat și de citit... Mai încolo, un eseu (de fapt, prima lui parte...) al Ruxandrei Cesereanu, despre evadare și identitate, despre larve și despre fluturi de noapte. În fine, un alt interviu, cu poeta Oana Cătălina Ninu, realizat de Eugen Bunaru, despre generația 2000 (plus un comentariu critic
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
occidentale, mașini de ultimă oră și avioane personale. E bine? E rău? Depinde unde te situezi pe noua scară socială și care au fost așteptările tale inițiale. Cunoscuta cercetătoare Tatiana Slama-Cazacu a publicat în urmă cu cîțiva ani volumul de eseuri Deceniul iluziilor spulberate. Cartea se referă la realitatea anilor '90 ai secolului trecut, iar titlul ei anunță, a priori, perspectiva din care autoarea abordează problematica acestor ani. În mod surprinzător, în pofida titlului și a (re)numelui autoarei, această carte a
Marea dezamăgire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11359_a_12684]