15,087 matches
-
și claritatea prezentării elementelor ce stau la baza pregătirii studenților în domeniul Mecanicii Construcțiilor. Este, de asemenea, deosebit de meritorie activitatea sa, inițiată sub conducerea profesorului Anton Șesan, de organizare a Laboratorului de Statica Construcțiilor pentru realizarea de studii și cercetări experimentale pe modele directe și indirecte. Alături de prof.dr.ing. Anton Șesan, este coautor al unei noi metode de calcul a structurilor, bazată pe generalizarea metodei deplasărilor pentru structuri plane alcătuite din elemente liniare, denumită de autori: „Metoda momentelor active”. Activitatea didactică a
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
specialist în domeniul entomologiei generale și aplicative. De-a lungul anilor, a avut strânse legături cu entomologi din Polonia, Germania, Ungaria, Ucraina, Franța, Iugoslavia etc. De asemenea, a desfășurat o bogată activitate, timp de două decenii, ca cercetător la Stațiunea Experimentală Podu Iloaiei și, mai apoi, a cumulat și postul de cercetător la Stațiunea Experimentală Horti-Viticolă Iași. Prof.dr.doc. Mihail Peiu s-a stins din viață în ziua de 28 septembrie 1987 și a fost înmormântat la cimitirul Podgoria Copou din Iași
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
legături cu entomologi din Polonia, Germania, Ungaria, Ucraina, Franța, Iugoslavia etc. De asemenea, a desfășurat o bogată activitate, timp de două decenii, ca cercetător la Stațiunea Experimentală Podu Iloaiei și, mai apoi, a cumulat și postul de cercetător la Stațiunea Experimentală Horti-Viticolă Iași. Prof.dr.doc. Mihail Peiu s-a stins din viață în ziua de 28 septembrie 1987 și a fost înmormântat la cimitirul Podgoria Copou din Iași. PENDEFUNDA, GHEORGHE (1923-1999) MEDIC Personalitate marcantă a școlii ieșene de medicină și a neurologiei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de agronomie de pe lângă Universitatea Al.I.Cuza. Obținând diploma de inginer agronom, cu calificativul „foarte bine” (1929), și-a început activitatea ca asistent la Stațiunea de ameliorarea plantelor Iași. Între anii 1930-1948 a activat ca asistent definitiv la Stațiunea experimentală agricolă Târgu Frumos, județul Iași, apoi ca șef de lucrări la Stațiunea de ameliorarea plantelor Iași. În perioada 1948-1962 a fost chemat să lucreze ca șef al Secției de ameliorarea plantelor din J.C.A.R. București, unde a organizat laboratoarele
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Iași, apoi ca șef de lucrări la Stațiunea de ameliorarea plantelor Iași. În perioada 1948-1962 a fost chemat să lucreze ca șef al Secției de ameliorarea plantelor din J.C.A.R. București, unde a organizat laboratoarele Secției și ale stațiunilor experimentale, înființând noi laboratoare. Din 1962, a devenit șeful Secției de genetică, în care calitate a lucrat până în 1973. Concomitent, între anii 1970-1973 a fost cercetător științific la Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea - București. În perioada 1962-1970
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
activitate pe tărâmul științei, A.P. a efectuat lucrări de genetică, ameliorarea plantelor și producerea de sămânță la principalele plante agricole. În prima parte a activității sale științifice, A.P. a inițiat lucrări de genetică aplicată, începând din anul 1929 la Stațiunea experimentală agricolă Târgu Frumos. Aici, a creat soiul de grâu de toamnă T.F.-16, cu productivitate sporită și rezistent la boli, orzoaica T.F.-240, ovăzul T.F.-9, un soi de porumb - Portocaliu de Târgu Frumos (hibrid între porumbul portocaliu de Ezăreni
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
conducerea activității de doctorat la profesorul Prisacaru. A publicat și prezentat, în cadrul a numeroase sesiuni științifice din țară și străinătate peste 100 de lucrări personale sau în colectiv. Dintre acestea, unele au avut un deosebit ecou, cum este lucrarea Considerațiuni experimentale asupra fenomenului de automodulație dinamică în amplificatoarele magnetice de tip modulator care a primit, în 1962, Premiul Ministerului Învățământului. A publicat la Editura Tehnica București monografia Radiații infraroșii și aplicații, în anul 1972. A condus numeroase cercuri științifice ale studenților
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1960 și până la pensionare, în 1989, la Stațiunea de Cercetări Agricole PoduIloaiei, județul Iași. În 1972, în cadrul Institutului Agronomic București, și-a susținut teza de doctorat cu titlul Crearea și studiul unor linii consangvinizante de porumb în condițiile Stațiunii Experimentale Agricole Podu-Iloaiei. În cei 35 ani de activitate științifică în domeniul ameliorării plantelor, dr.ing. Vasile Rusanovschi a organizat și dezvoltat studii și cercetări în cultura porumbului și grâului, a creat aproape 20 de hibrizi de porumb, dintre care majoritatea au
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
arătând, că ceea ce vibrează în fiecare punct statistic al unei raze de lumină este câmpul electric și respectiv câmpul magnetic, perpendiculare între ele și defazate cu π/2 pe direcția de propagare a razei. Teoria lui Maxwell a fost confirmată experimental în 1887, când Hertz a obținut constant prin metode pur electromagnetice radiații de frecvență mult mai joasă decât ale luminii dar cu proprietăți identice acesteia. În 1900, Max Planck va introduce o concepție revoluționară în raport cu cele ale fizicii clasice, ce
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
of variance - ANOVA) este un procedeu statistic de analiză a variației unei variabile în raport cu factorii de influență, care a fost introdus în cercetare de către statisticianul și matematicianul Ronald Alymer Fisher (1860 - 1962) [Jaba, 2002, p.353]. Ca angajat la stațiunea experimentală Rothamsted, R.A. Fisher a contribuit la activitatea de prelucrare și interpretare a unui proiect de cercetare agrotehnică de proporții, având sarcina de a compara producțiile medii pe anumite suprafețe de teren a unor soiuri de cereale și plante tehnice care
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
din care s-au extras eșantioanele observate.” [Jaba, E., 2002, p.353] Cercetările lui Fisher s-au concretizat în procedeul ANOVA, aplicarea acestuia demonstrând eficiență în obținerea unor informații certe prin analiza statistică în diverse domenii de investigație: economic, social, experimental. ,,Doar în câțiva ani de lucru a pus la punct o serie de principii și metode, nu doar de interpretare a rezultatelor, ci metodologii de programare, dirijare a experimentelor și de interpretare statistică a rezultatelor.” [Isaic-Maniu, Al., n.c.] Definirea
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dezvoltare pe regiuni și județe, prezintă date despre numărul persoanelor salariate în această activitate, pe categorii, precum și despre cheltuielile efectuate în activitatea de cercetare - dezvoltare. Datele statistice vizează cele trei tipuri de cercetare: fundamentală (teoretică), aplicativă (cu scop practic) și experimentală, incluzând și proiectarea tehnologică. Personalul din activitatea de cercetare - dezvoltare este constituit din: cercetători, tehnicieni și asimilați, personal administrativ care participă la execuția proiectelor de cercetare - dezvoltare sau care sunt direct implicați în executarea acestora. La nivel regional se prezintă
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
Snow, Virginia Woolf. Prezența lui Joyce o simțim și fără să fim avertizați, mai ales în ultimul capitol, care e un monolog interior Molly-esc al veșnic însărcinatei tinere neveste a unui doctor în litere în devenire. Lodge numește acest roman "experimental", spre deosebire de primele două, care erau "în esență cărți serioase, de un realism pregnant". In fapt, toate trei romanele sunt nu numai realiste dar și hazlii. Titlul cărții ar fi trebuit să fie The British Museum Has Lost Its Charm (British
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Intri spontan în gândurile personajelor, devii narator obiectiv când nici nu ne așteptăm. Ești un nonconformist, ceea ce-i caracterizează pe mai toți scriitorii contemporani... TM. Întotdeauna mi s-a părut și mi se pare că diferența dintre așa zisul roman experimental și cel tradițional, sau dintre cel postmodern și cel realist, e o născocire a universitarilor. În cel mai bun caz, ea ignoră o separare esențială a originalului de ceea ce derivă din el. Romanul fantastic sud american, subcontinental, ba chiar și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
altele, relatează despre leziunile din stenoza mitrală și aortic. În aceeași perioadă este acceptată „febra reumatismală” ca factor etiologic al afecțiunilor valvulare. În 1791 de M. Paris descrie stenoza aortică supravalvulară congenitală, iar în 1872 O. Becker realizează insuficiența aortică experimentală la câini, prin perforarea transcarotidiană a valvulelor aortice, iar Edwin Klebs și Julius Cohnheim (elevi ai lui Virchow) produc diferite leziuni valvulare aortice și pulmonare la câini. La începutul secolului al XX-lea, în 1904, Johann Georg Mokenberg (1877-1925) descrie
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
SAo) calcifiante. Din punct de vedere al tratamentului chirurgical al stenozei aortic, ca de altfel al oricărei afecțiuni cardiace, sfârșitul secolului al XIXlea este dominat de scepticism, deși în 1894, de Vecchio publică primele suturi reușite ale plăgilor cardiace realizate experimental la câini, ceea ce îl face pe Billroth să noteze că La doi ani după recunoașterea studiilor lui de Vecchio, Paget spunea: Cu toate acestea la începutul secolului al XX lea (1900-1905) Cushing și McCullen (Johns Hopkins Hospital, Baltimore) imaginează un
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Bailey și Horace Smithy studiază experimenatal diferite tehnici de valvulotomie pulmonară și aortică. Anii ’20 au reprezentat în Statele Unite o perioadă de dezvoltare a chirurgiei cardiace valvulare în cursul căreia Elliot Cuttler, Samuel Levine și Claude Beck imaginează un cardioscop experimental și Caiete de anatomie Cordul 8 realizează comisurotomii (stenoză mitrală) prin abord ventricular, manevre grevate din nefericire de rezultate nefavorabile. În 1925 Sir Henry Souttar realizează o comisurotomie mitrală transauriculară cu rezultate discutabile. În anii ’40 Alfred Blalock și Helen
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se dispun între ectoblast și endoblast. Prima undă migratorie este mediană și va forma notocordul, placa precordală și primordiile scheletului axial. Materialul celular cardiogenetic este dispus caudal de nodul Hensen și respectă axa asimetriei dreapta-stânga astfel încât prin metode specifice embriologiei experimentale s-au putut identifica poziția și volumul maselor celulare care vor forma diferitele segmente ale inimii drepte și stângi. Mezoblastul cardiogenetic migrează de la nivelul liniei primitive pe părțile laterale ale membranei orofaringiene și se dispune rostral acesteia, formând aria cardiogenă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează printr-o bogată vascularizație arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre cele trei sectoare ale sistemului cirulator parietal cardiac are o organizare funcțională particulară, tipic umană, motiv pentru care modelele experimentale realizate pe animale au valoare relativă. Dintre cele trei sectoare circulatorii parietale se detașează pregnant cel arterial, care prezintă o complicare anatomofuncțională particulară și o implicare patogenetică decisivă, ceea ce explică de ce mortalitatea prin accidente ischemice cardiace constituie a doua cauză
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
din Alexandria este parțial distrusă de foc, în anul 47 î.Chr., și apoi de arabii cuceritori, iar ulterior de creștinii monofiziți, dispărând în sec. VII al erei creștine. Urmașii lui Herofil și ai lui Erasistrat n-au salvat metoda experimentală a maeștrilor, și nici concepția unității organismului uman susținută de Hippocrat. Medicii Alexandriei s-au împrăștiat spre toate punctele cardinale, cei mai mulți fiind atrași de Roma Cezarilor, de perspectiva condițiilor strălucitoare care să le faciliteze afirmarea, Astfel au procedat Asklepiades, Soranos
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Galen se afirmă ca enciclopedist, naturist în sensul rolului acesteia în vindecare, fiziolog și anatomist. în etiologie este organicist. Se inspiră , din Hippocrat, selectiv. Cunoaște maeștri din Cos și Cnidos, este teoretician comentând operele înaintașilor dar și inovator în medicina experimentală. Experimentează pe animale și sclavi accidentați mortal. Galen valorifică și tradiția timpului său. Se ocupă de astrologie medicală. Interpretează medical visele. E mereu atent la natura medicatrix, deci care poate vindeca sau participa la vindecare. Dincolo de unele erori, Galen are
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
doar, din cuceririle sec. al XVII-lea, pe care le încheiem cu omul de știință, intrat în legendă, Galileo Galilei (1564 - 1642), altă celebritate care unește două epoci. El este inventatorul unuia dintre primele microscoape și unul dintre teoreticienii metodei experimentale. În evoluția medicinei, aportul filosofilor și al oamenilor de științe fundamentale a fost și este incontestabil. De altfel, însăși medicina a ilustrat filosofia și științele fundamentale prin numeroase personalități medicale. În sec. al XVII-lea se conturează și mai bine
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
arab Geber (Jabir Ibn Hayyam, 721 - 815), autor al Cufărului înțelepciunii în care se întâlnesc cunoștințele preislamice, cu cele diversificat orientale, egiptene, grecești, ebraice, avea un fel de laborator, la Kufa, în Irak. Aici, el a dat alchimiei o direcție experimentală de purificare a substanțelor chimice prin distilare, calcinare, dizolvare, evaporare, cristalizare, sublimare, amalgamare, proceduri cu care și azi operează laboratoarele farmacologice. Urmașul său, vestitul medic și alchimist Al Razi (cunoscut în Occident cu numele Rhazes), autor al Cărții secretelor, cunoscută
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
membru al Academiei din Berlin. încet, dar sigur, medicina înaintează spre Estul european. în secolul următor Viena, grație Mariei Thereza, va deveni un mare centru medical, aproape de țările Române. Dacă prestigiul științific al medicinei crește prin idei medicale și cercetări experimentale, popularitatea sporește prin numărul de vindecați și eradicarea bolilor. Se caută medicamente, proceduri și mijloace de a le realiza. Centrele de experimentare erau spitalele pline de bolnavi. Medicii încearcă tratamentul cu fier în combaterea anemiilor; cu sulfatul de cupru și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
face studii pe mușchiul cardiac, realizează transfuzia sanguină de la animal la animal (1666), cum făcuse și Giovanne Colle da Bellano în 1628, și cum după un an (1667) va face Jean Baptiste Denis, care făcuse studiile la Montpellier. Lower reproduce experimental și edemul periferic din obstrucția venoasă (1669). Londonezul Thomas Willis (1621 - 1675), anatomist, fiziolog și iarto-chimist, terapeut solicitat, cercetează fermentațiile din sânge și alte tulburări sanguine, descoperă zahărul și urina diabeticilor și descrie comparativ diabetul insipid și cel zaharat. Studiază
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]