15,922 matches
-
Argeș, Pitești, pp. 477. 14. LEONĂCHESCU, N.P., 2004. Lacrimile Basarabiei. Editura DRIM EDIT, Târgu-Jiu, pp. 237. 15. LEONĂCHESCU, N.P., 1992. Istoria și condițiile la limită tip Dirichlet. În Getica, Tom I, nr. 3 - 4 , pp. 38. 16. LEONĂCHESCU, N.P., 1996. Intelectualul în perioada de tranziție (Cazul lui Mircea Eliade). În Limba Română, Chișinău, Anul VI, nr. 1 (25), pp. 77. 17. LEONĂCHESCU, N. P., 2000. Contribuții la istoria școlii din Stroești - Argeș. În ARGESSIS, Seria Istorie, IX, Pitești, pp. 571 - 579
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
un trecut îndepărtat (valori dovedite prin documente scrise și orale), cu locuitorii care au avut contribuții importante atât pentru satul natal, cât și pentru diferite forme de administrație din trecutul istoric al Transilvaniei (dovada înnobilarea comunei Livadia). În legătura cu intelectualii satului, există surse documentare încă de la evenimentele Revoluției din 1848, Unguraș Lascu (mărturie orală) pomenind pe profesorul Vladislav Ștefan, din neamul Tironilor, care a salvat satul Livadia precum și satele din împrejurimi (ex. Petros) de represaliile ar-matei maghiare, de reprimarea mișcărilor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Lascu (mărturie orală) pomenind pe profesorul Vladislav Ștefan, din neamul Tironilor, care a salvat satul Livadia precum și satele din împrejurimi (ex. Petros) de represaliile ar-matei maghiare, de reprimarea mișcărilor populare din satele răsculate. În generațiile următoare s-au afirmat numeroși intelectuali care s-au afirmat în diferite domenii de activitate (profesori, medici, juriști și în ultimul timp chiar senator). Prof. Univ. Dr. Casiu Barbu. Livadia de azi (comună până la instaurarea comunismului), se află în Țara Hațegului, așezat în partea de sus
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
În încheierea acestei „lucrări" cu însemnări cu caracter monografic, doresc să amintesc și despre unii fii ai satului, care urmând cursuri universitare au devenit persoane cunoscute și apreciate în diverse profesii și în diferite locuri din țară. Am nominalizat acești intelectuali până spre anul 1960, după aceea în deceniile 60-80 vremurile „noi" au obligat pe foarte mulți să urmeze diferite profesiuni postuniversitare, pe aceștia îi vor completa cei care vor continua acest material (autorul nu mai cunoaște alte date despre generațiile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la revoluția din 1848. 2) La sfârșitul secolului XIX este cunoscut preotul Sigismund Vladislav, ai cărui fii au fost preoți ( Emil ) și notari sau funcționari administrativi în secolul următor. Învățătorii din secolul XIX erau maghiari și nu aparțineau satului. Alți intelectuali în afara preoților nu sunt cunoscuți în secolele XVIII și XIX, apoi preoții nu se știe câtă pregătire intelectuală aveau, dar prin biserică au păstrat flacăra neamului românesc în acele timpuri. 3) La începutul sec. XX este cunoscut notarul Cincora Ioan
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care vor continua acest material. Din păcate cei mai mulți, atât ei cât și urmașii lor s-au împrăștiat prin toată țara (și lume) îndepărtându-se tot mai mult de satul de origine. Din acest capitol lipsesc mulți reprezentanți ai generațiilor de intelectuali (ingineri, profesori, medici, etc.) care s-au format după anul 1960, deoarece sunt foarte mulți și pentru a nu face omisiuni considerăm că cei care vor fi preocupați în viitor de completarea lucrării vor face întregirea acestui tablou. Așa cum s-
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de 25 de membri. Primul consiliu de administrație al băncii a fost: Banca a mers progresând din ce în ce și a avut epoca ei de înflorire. După primul război mondial luând ființă mai multe partide politice, sătenii sub influența intelectualilor din sat și atrași de demagogia politicienilor, s-au înscris la acestea începând o luptă aprigă pentru a pune mâna pe conducerea băncii, care din institut de credit și economie a fost transformată în instrument politic. În prezent, banca este
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
fiind numit revizor clasa a I-a. S-a pensionat în 1928, Ministerul Instrucțiunii acordându-i medalia „Răsplata Muncii pentru Învățământ” ca semn de apreciere a întregii sale activități didactice. În perioada pensionării nu i-au stagnat preocupările. Ca un intelectual de frunte s-a preocupat și de tineretul care urma școli secundare: licee, școli normale, seminarii, chiar și de tineri care nu urmau nicio școală, chemându-i în localul bibliotecii unde le dădea cărți de citit, iar la două săptămâni
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
În perioada anilor 1932 - 1934 - 1937, s-a supus la un mare efort intelectual și fizic pentru a-și aduce un ultim obol satului din care făcea parte, și anume redactarea primei monografii a comunei Cașin.. Imaginați-vă ca un intelectual în vârstă de peste 70 de ani, să ia drumul spre gara Onești iar de aici spre București. Acum 70 de ani nu erau alte mijloace de locomoție decât carul cu cai sau șareta cu un cal, pe o șosea neasfaltată
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
unul dintre , John Adams a devenit fondatorul unei importante familii de , și istorici. Reputația sa ca unul dintre cele mai importante personalități din a crescut constant în ultimii ani. Astfel, istoricul conclude despre "Părinții Fondatori": ""Madison a fost un mare intelectual ... Jefferson irevocabilul idealist and Franklin cel mai încântător și versatil geniu ... dar Adams a fost cel mai captivant părinte fondator din majoritatea punctelor de vedere."" [Ellis p 230]. John Adams s-a născut în satul Braintree (Quincy), statul Massachussetts la
John Adams () [Corola-website/Science/300726_a_302055]
-
ceea l-ar fi făcut pe Adams satisfăcut din punct de vedere intelectual; elevii de abia știau ABC-ul și observaseră că profesorul lor era preocupat de alte probleme. Poziția lui, totuși, i-a dat posibilitatea să-i cunoască pe intelectualii din Worcester, inclusiv pe James Putnam, un distins jurist. În final, Adams decide să facă o carieră în drept, făcându-și ucenicia cu Putnam. Juristul Adams și-a început cariera în Braintree scriind testamente și acte de interes local. Pe
John Adams () [Corola-website/Science/300726_a_302055]
-
care a lăsat un jurnal impresionant care se întinde de la vârsta de 15 ani până la 72 de ani. Al doilea moment fast a fost perioada anilor '30 a secolului XX cînd, în mare parte sub influența teoriilor lui André Gide, intelectualii, scriitorii sau filozofii români au început să țină jurnale. Din această perioadă datează jurnalele lui Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Octav Șuluțiu, Jeni Acterian, Arșavir Acterian, Petru Comarnescu, Alice Voinescu, Petre Pandrea, etc. Un capitol aparte ar trebui să vizeze Școala
Jurnal intim () [Corola-website/Science/300752_a_302081]
-
teorii au suferit, la sfîrșitul secolului al XX-lea, o nouă metamorfoză, ele au fost absorbite în curentul mai larg al criticii literare cunoscut sub titulatura teoriei reader’s response, în vogă în universitățile americane începînd cu anii 70. Nici intelectualii români n-au fost departe de asemenea cercetări. În eseul său "Fals tratat pentru uzul autorilor dramatici" publicat în volumul Teze și antiteze, Camil Petrescu invoca gestaltismul ca motor al redactării dramei sale Danton, în care ar fi dorit să
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
Ministerul) Federal pentru Justiție și Administrație din Belgrad, pe Lista de înregistrare nr. 32, la numărul 94/6. Numele actual al organizației, "", a fost stabilit la ședința anuală a Adunării din ianuarie 2004. Inițiativa a pornit de la un grup de intelectuali deveniți ulterior membrii fondatori și de onoare ai comunității românești din fosta Iugoslavie. Efectuând o retrospectivă istorică, se poate menționa faptul că din 1869, respectiv 1905, de când românii din fostul Imperiu Austro-Ungar au început să se reorganizeze, CRS este organizația
Comunitatea Românilor din Serbia () [Corola-website/Science/300841_a_302170]
-
am aflat că școala cu limbă de predare română a funcționat în Bălaia începând cu anul 1892, învățătorii fiind plătiți din subvențiile locuitorilor până în anul 1919 1920 când învățământul a fost preluat de către Statul Român. Cu toate acestea, foarte puțini intelectuali s-au ridicat din Bălaia, în comparație cu Tilecușul, ambele sate având un număr de populație foarte apropiat și aceleași condiții pedoclimatice. Populația satului Bălaia, dealungul veacurilor s-a ocupat cu agricultura, creșterea animalelor, pomicultura și viticultura, trăind cu mentalitatea din generație
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
de unde a primit „undă verde" pentru a-și putea continua studiile. A urmat Facultatea de Construcții obținând diploma de Inginer constructor. S-a căsătorit cu o doctoriță și scârbit fiind de toate cele ce se petrecea în societatea comunistă cu intelectualii români, au plecat în Canada. După ce am relatat cu lux de amănunte despre „Crucea" ce i-a fost dat ca să o ducă preotul Nicolae Baciu din Bălaia și descendenții săi, evenimente triste care astăzi au devenit Istorie pentru generațiile viitoare
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
sate Bihorene, credincioșii ortodoxi români au păstrat toate datinele și obiceiurile strămoșești privind sărbătorile religioase de peste an, până la declanșarea celui de al doilea război mondial. Preotul Nicolae Buciu și soția sa Irina - învățătoarea, începând cu anul 1920, au fost singurii intelectuali în localitate, răspânditori de lumină și cultură religioasă în mijlocul locuitorilor bălăieni. In toamna anului 1940, această familie dotată cu valori morale și spirituale, a fost înlăturată de la catedră și altarul bisericesc de către armata de ocupație hortistă și expulzați în România
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
anul 1892, învățătorii fiind plătiți de către săteni până în anul 1920/1921 când s-a introdus învățământul de Stat. Cu tot acest proces timpuriu de învățământ în limba română, în perioada stăpânirii teritoriului de către regimul Austro-Ungar, un număr foarte redus de intelectuali s-au ridicat din Bălaia timp de un Secol (1900-2002). Să-i nominalizăm pe acei despre a căror existență am aflat: 1. Bondar Constantin, a urmat studii superioare Econom. Căzut pe front. 2. Baciu Aurelia, Studii gimnaziale, a lucrat ca
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
stânjeneala în compania gay-lor deschiși în ce privește orientarea lor sexuală, respingerea și denigrarea tuturor heterosexualilor ("heterofobie") etc. Deși atitudinile sexuale datând din Grecia antică (secolele VIII-VI î. Hr. până în ultimele decade ale antichității, cca. 600 d. Hr.) au fost catalogate de intelectuali homofobie, termenul în sine este unul relativ nou, iar intoleranța față de homosexualitate și homosexuali a sporit în Evul Mediu, fiind catalizată în special de adepții islamismului și creștinismului. Creat de psihologul american George Weinberg (n. 1935) la sfârșitul anilor '60
Homofobie () [Corola-website/Science/300839_a_302168]
-
de frică a bărbaților de a fi considerați homosexuali sau insuficient de masculini. Cuvântul a apărut pentru prima dată într-un articol din 23 mai 1969 pentru revista pornografică "SCREW". Conceptualizarea prejudecăților anti-LGBT ca o problemă socială demnă de atenția intelectualilor nu era nouă. Un articol din același an al revistei americane "Time" cataloga atitudinile negative față de homosexualitate drept "homofobie", inclusiv "o combinație de repulsie și teamă" pe care unii au numit-o "panică homosexuală". În 1971, Kenneth T. Smith a
Homofobie () [Corola-website/Science/300839_a_302168]
-
în sânul Bisericii Ortodoxe Române în 1948, în timpul păstoririi preotului Vasile Coșbuc.( Vezi detalii în Istoria Parohiei) Vechea biserică cu hramul "Sfinții Cosma și Damian" din centrul satului În toamna anului 1927, prin stăruința studențimii din sat, cu sprijinul unor intelectuali și plugari inimoși din Leșu, a luat ființă căminul cultural, care încă de la început a purtat denumirea de "Căminul cultural "Locotenent George Pop"". Activitatea căminului cultural se va dezvolta în anii următori, urmând tipul de activitate pe care a desfășurat
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
din care s-a retras în iunie 2005, renunțînd, în semn de protest pentru votul pro-Voronin al deputaților social-liberali, și la calitatea de membru al acestei formațiuni). Istoricul Alexandru Moșanu, a declarat că idealurile pentru care a luptat generația de intelectuali basarabeni la începutul anilor '90 ai secolului trecut și care au avut ca efect desprinderea de URSS și constituirea statului independent Republica Moldova au fost neglijate în totalitate de către regimul comunist (aflat la guvernare în Republica Moldova în perioada 2001 - 2009). Independența
Alexandru Moșanu () [Corola-website/Science/301003_a_302332]
-
în Cizer a avut loc întâlnirea preoților din protopopiat, luându-se decizii legate de funcționarea grânarele parohiilor, prin care să fie asigurate venituri pentru școli și rezerve pentru săracii satelor. Un eveniment remarcabil pentru comunitatea locală a fost întâmpinarea elitei intelectualilor români transilvăneni, delegați la Adunarea generală a Asociațiunei pentru literatura și cultura poporului român, în data de 6 august 1908, în drumul lor de la stația de tren Ciucea cu trăsurile spre Șimleu. Au fost întâmpinați de preotul satului Aurel Orian
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
a fi încadrați de autoritățile maghiare în posturi din localitățile românești. Noile autorități maghiare găsesc motive să nu-i încadreze pentru că ” În serviciile statului maghiar nu au ce căuta valahi”. Prin orice mijloace, molestări, percheziții, chiar și de către persoane fizice, intelectualii sunt determinați să plece în România. Rechizițiile de alimente se țin lanț, acestea se distribuie numai pe tichete, iar tichetele le obțin cei cu funcții. Cei rămași fără funcție sunt nevoiți să plece peste frontieră. Unii primesc tichetele de trecere
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
să plece peste frontieră. Unii primesc tichetele de trecere a frontierei chiar fără să le fi cerut... Școlile rămase fără personal românesc sunt încadrate cu personal unguresc fără să cunoască limba română. În satul Căpâlna a mai rămas un singur intelectual român, preotul Muresan Ionel si preoteasa Viorica. Școala se transformă din școală românească în școală ungurească, cu elevi neștiutori ai limbii maghiare, cu personal unguresc. În al doilea război mondial din satul Căpâlna au luptat 43 de săteni din care
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]