14,832 matches
-
pas à un paysage envisagé globalement, mais plutôt dont l'essence repose sur la structure spațiale comme telle, sans aucun remplissage pittoresque ; îl est plutôt question d'un horizon spațial et des états d'âme dont la destinée humaine l'investit, destinée attachée invariablement à une certaine pulsation, à un type déterminé de souffrance et à une histoire particulière.940 Le poète et philosophe roumain parle donc d'un " espace-matrice " qui détermine l'apparition d'une " matrice stylistique " et qui donne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
donc de ce que Mathilde Vischer appelle " un pacte lyrique de second degré " : " la lecture critique du texte-traduction donne ainsi lieu à un dédoublement du pacte lyrique. Comme le lecteur de la traduction lit un texte qui a déjà été lu et investi par le traducteur, leș traces inscrites dans le texte șont forcément, au moins en pârtie, celles de ce dernier. " V. Mathilde Vischer, La traduction, du style vers la poétique : Philippe Jaccottet et Fabio Pusterla en dialogue, op. cît., p. 43-44. 325
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ale managementului resurselor umane orientate pe „modelul social european”. Modelul social european a fost formulat în documentele Uniunii Europene și are următorul conținut: „oamenii sunt principalul bun al Europei și trebuie să fie punctul central al politicii Uniunii Europene. A investi în oameni și a dezvolta un stat al bunăstării, activ și dinamic, va fi elementul central, atât pentru a plasa Europa în economia cunoașterii, cât și pentru a asigura că nașterea noii economii nu amplifică problemele sociale existente, ale șomajului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
prezintă numeroase puncte de contact, majoritatea cărora își găsesc originea în cristalizarea operată la începutul anilor 1880 în jurul noțiunii estetice de "decadență""19. Cu alte cuvinte, în accepția lui Rapetti, simbolismul valorifică o parte din moștenirea naturalistă pe care o investește de o manieră specifică prin intermediul decadentismului, mutația sa estetică. Decadentismul ar juca astfel un rol de intercesiune, de tranziție. Mai degrabă, însă, decadentismul este cel care capitalizează moștenirea romantică și naturalistă, el constituie mai mult decât o provizorie etapă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
suscită nu numai nevoia evocării, dar reprezintă și resortul intim al scriiturii proustiene. Teoria corespondențelor reia pe un alt plan o mai veche epistemă de secol XVI regăsită acum sub forma doctrinelor spiritiste, a ezoterismelor care subîntind aria preocupării estetice, investind-o cu o pondere mistică. "Corespondențele" deghizează în anumite cazuri o formă secretă de transcendență laicizată estetic, în absența, desigur, a divinității, capacitățile vizionare luând locul unei mistici a punerii în prezență a umanului și divinului. Lajos Németh distinge cinci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai înalt de abstractizare, și a unei mistici care impregnează sumbru feeria eminesciană. "În "tabloul" cu numărul 57, "Călin" (file din poveste) basmul este populat cu himere și satiri, ca la Paciurea, dar precedându-l pe acesta". [...] Fiecare "tablou" e investit discret cu alfa, însemnul începutului; personajele, trecând de o mie unu, arată ca în Eden, deci de dinainte de cădere, înconjurate însă, la tot pasul, de însemnele păcatului și ale pedepsirii pentru păcat Cartea, însemn al "căderii" prin cunoaștere, Șarpele, însemn
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a ei este dusă în dreptul inimii pentru a sublinia intensitatea afectului. Este evidentă suferința celei către care se îndreaptă solicitudinea celorlalte. În termenii lui Hans Hofstätter, este vorba despre un "simbolism pantomimic" în care atitudinile, postúrile și mișcările personajelor, sunt investite cu valoare simbolică. Acest "simbolism pantomimic", criticul de artă îl descoperă cu precădere în arta engleză la John Flaxman, William Blake și J.H. Fuseli, dar și la pictorii de limbă germană, elvețianul Ferdinand Hodler, Max Klinger, Ludwig von Hofmann sau
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o parte faptul că pictorița era familiarizată și cu pictura Renașterii. Și în celălalt panou decorativ, Taina, avem un grup de trei femei, numărul pe care artista îl privilegiază. Cecilia Cuțescu-Storck subliniază puternica relație dintre ele tot la nivelul gesturilor investite cu semnificație simbolică. Cele trei se țin îmbrățișate într-un mod care pare să stabilească o ierarhie sau un anumit grad de emotivitate, de sensibilitate al fiecărui personaj în parte. Ca și în cazul celuilalt panou decorativ, Mila, unul dintre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se poate observa dramatizarea unei atitudini protectoare din rolul pe care-l joacă personajul-confident în picturile Ceciliei Cuțescu-Storck, cel care-l separă pe cel îndurerat sau perechea de îndrăgostiți de mulțime. Interesul pentru un personaj atât de controversat erotic și investit peiorativ precum Salomeea se află în datele sensibilității care alimentează ficțiunile simboliste, dar și o modernitate finiseculară. După mărturisirea sa, abordarea personajului tincturat decadent în reprezentările diferitelor simbolisme și secesionisme vine din dorința de a contrazice clișeul decadent, pocăința Salomeei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Wosinska, 2005, 200) vor dezvolta un stil de viață și vestimentar poate mai puternic utilitar și care să servească rapid scopului, pe când reprezentanții culturilor colectiviste s-ar putea să folosească elementele vestimentare pentru a Îmbogăți mesajele verbale cu elemente nonverbale, investind În felul acesta În relații, chiar de afaceri, de durată. O influență considerabilă asupra preferințelor vestimentare o poate exercita și mobilitatea socială. În țări precum Statele Unite, În care oamenii trec ușor și rapid de la o slujbă la alta și de la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
datorate revoluției științifice și tehnice, fenomenele și caracteristicile societății contemporane, amintite În paginile anterioare (schimbare, globalizare, informatizare, etc.) cer formarea specialiștilor prin creativitate Încă inainte de prima profesionalizare (vezi și Managerul inventator, o nouă profesie, 2003), deoarece marii manageri nu investesc În formarea inițială ci recrutează specialiști performanți (M. Caluschi, 2003). Societatea mileniului III sub impactul fenomenelor și crizelor cu care se confruntă cere oameni capabili să se adapteze și să facă față cerințelor și efectelor psiho sociale și economice multiple
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și pentru asta devine „inteligentul și neobositul nostru director.” Prin urmare, Caragiale găsește că presa a adus și va continua să aducă mari deservicii teatrului, de aceea intervenția sa se constituie Într-un adevărat rechizitoriu. Chiar autoritățile „Întemeiate prin legi” investite cu privegherea și cenzurarea mersului Teatrului Național au căzut În aceeași capcană a corupției. Autorul articolelor raporatate la adevăratul mers al teatrului și-a pus În gând să analizeze obiectiv și mai cu seamă competent problemele teatrului În speranța că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
preocuparea pentru dezvoltarea strategică. Organizațiile economice, sub presiunea competiției, au fost primele organizații care și-au pus problema orientării strategice. Reforma statului. În anii ’60-’70 statul bunăstării a cunoscut o dezvoltare expozivă. Pe măsură ce tot mai multe resurse bugetare se investeau în programe sociale, noi probleme sociale apăreau. Cursa „noi programe sociale/nevoia de noi resurse bugetare” a generat o criză financiară a statului bunăstării. În acest context, politica social-democrată, dominantă în anii ’60-’70, a fost înlocuită violent cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se formulează soluții și se acționează pentru rezolvarea respectivei probleme. Centralitate Starea de manifest a unei probleme poate evolua spre centralitate. O problemă socială este centrală în cazul în care colectivitatea o consideră a fi prioritară: îi acordă atenție prioritară, investește resursele instituționale, colective și financiare. În poziția de centralitate se poate plasa doar o problemă socială sau, eventual, câteva probleme. Chiar dacă mai multe probleme sunt centrale, una tinde să fie prioritară. Teorema 1: De regulă, în poziția de centralitate este
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atare de SUA (So, 1990, p. 36). „În cazul în care ceea ce se cere este o mai mare expunere la valorile moderne și mai multe investiții productive, atunci SUA pot ajuta trimițând consilieri și încurajând spațiul american al afacerilor să investească în străinătate, prin împrumuturi și prin acordarea altor ajutoare spre țările lumii a treia.” (McClelland, 1964; Bellah, 1957; Lipset, 1963). Teoria agenților dezvoltării. McClleland O altă utilizare a paradigmei moderniste în tentativa de a explica fenomenul dezvoltării o aflăm din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
modernizarea economică a lumii a treia? În vederile lui McClelland, al cărui model îl prezentăm prin mijlocirea lui Alvin J. So, acesta este format din întreprinzători autohtoni, nu din politicieni sau din consilierii occidentali. În consecință, clasa politică trebuie să investească în factorul uman, nu doar în infrastructurile economice. Pentru a-și verifica ipoteza, el a utilizat o metodă proiectivă - testul „povestirii”. Într-un cadru mai general de analiză el a utilizat, pentru testarea proiectivă, cântece populare, cărți umoristice, poeme, povești
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalului occidental de a se implica în diferite țări și piețe, precum și resursele pe care o societate le poate aduce în sprijinul capitalului autohton. De-a lungul tranziției postcomuniste, factorii politici și tehnici au interferat. Disponibilitatea capitalului occidental de a investi în țări ale Europei Centrale sau în țările baltice a depins de strategia geopolitică a Occidentului de a integra aceste țări în sistemul instituțional al Vestului dezvoltat. Motivația a fost departe de a fi exclusiv capitalistă. Ea a fost națională
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dolari, iar în România de 207 milioane de dolari (World Bank, 2004), adică de 11 ori mai mică! La această diferență cantitativă se adaugă diferențe calitative. Prima care merită menționată constă în faptul că, în acești primi ani, capitalul străin investit în Ungaria provenea aproape în întregime din Europa Occidentală (95%), în vreme ce în România peste 30% din capitalul străin investit provenea din afara Europei (Friedman et al., 1993). Această diferență nu s-a diminuat nici până în prezent: ponderea investițiilor străine directe originare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
această diferență cantitativă se adaugă diferențe calitative. Prima care merită menționată constă în faptul că, în acești primi ani, capitalul străin investit în Ungaria provenea aproape în întregime din Europa Occidentală (95%), în vreme ce în România peste 30% din capitalul străin investit provenea din afara Europei (Friedman et al., 1993). Această diferență nu s-a diminuat nici până în prezent: ponderea investițiilor străine directe originare în UE în totalul investițiilor directe fiind, în cazul României, cea mai mică din Europa Centrală și de Est
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
străine directe originare în UE în totalul investițiilor directe fiind, în cazul României, cea mai mică din Europa Centrală și de Est (World Bank, 2004). A doua diferență calitativă constă în mărimea firmelor implicate în privatizare, căci, în vreme ce capitalul străin investit în România se adresa mai ales firmelor mici și mijlocii, în Ungaria (și în Cehia) se adresa mai ales marilor companii. În această perioadă inițială, profitând de faptul că nu se afla pe „lista de priorități” a expansiunii capitalului occidental
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dumping pentru sprijinirea competitivității economice (Alber, Standing, 2000, p. 108). Nici în statele nordice adaptarea furnizării bunăstării la competiția globală nu s-a realizat prin reducerea bunăstării, ci „mai degrabă printr-un angajament colectiv, o viziune a valorii de a investi în standarde ridicate și consimțământul de a plăti pentru aceasta” (Schubert, Martens, 2005, p. 109). Modul în care politica economică își va impune propria agendă asupra politicii sociale depinde de maniera în care actorii naționali și europeni reușesc să reinventeze
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de capital. Coleman (1988, 1990) caută să explice capitalului social prin funcțiile sale, precizând, totodată, câteva dintre elementele principale ale conceptului. Obligațiile, așteptările și încrederea în structurile sociale, dominate de principiul reciprocității, reprezintă un prim element, garantând siguranța răsplătirii eforturilor investite în formarea și menținerea relațiilor sociale. „Potențialul de informație inclus în relațiile sociale” constituie un alt element, apropiat ca funcționalitate de dezideratele conceptului de dezvoltare bazată pe cunoaștere, popular la începutul anilor 2000. În al treilea rând, capitalul social înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rezidă în participarea la dezvoltarea și activitatea organizațiilor, în primul rând ale celor cu caracter voluntar, nonprofit, dar și la viața informală a organizațiilor care țintesc profitul economic. Toate acestea conferă capitalului social caracterul de bun public. Un individ care investește în capital social (fie încredere, fie relații) nu este singurul care îl folosește, ci el are de cules doar puține dintre rezultatele investirii. De aici și tentația pentru subinvestirea în capital social sau, cu alte cuvinte, strategiile de free rider
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au o serie de caracteristici comune, însă distinctive față de alte tipuri de fonduri (Carvalho, 1994; Owen, Van Domelen, 1998; Jorgensen, Van Domelen, 2000; Batkin, 2001; Rawlings et. al. 2004): fondurile sociale sunt agenții de rangul doi (second-tier) deoarece ele nu investesc în mod direct, ci doar administrează și distribuie fondurile venite de la alte organisme (de exemplu Banca Mondială în parteneriat cu guvernul țării respective), evaluând ofertele și supervizând investițiile realizate de instituțiile locale publice sau organizații ale societății civile și grupuri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Samuel Popkin despre „țăranul rațional” (1977). Analizând organizațiile țărănești anticoloniale din Vietnam, Popkin recunoaște importanța liderilor pentru succesul acestora. El definește persoana ce organizează o acțiune colectivă „antreprenor politic” și îi definește rolul ca fiind persoana „care este dispusă să investească timp și resurse pentru a coordona investiția altora în producerea bunurilor colective” (Popkin, 1977, p. 190). Potrivit lui Popkin, principala sarcină a liderului e aceea de a modifica structura recompenselor percepută de cei a căror contribuție este așteptată sau, altfel spus
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]