15,245 matches
-
în secolele lV-lll î.e.n. cum susțin leprele sataniste, sigur trebuiau să existe și reacții ale filozofilor greci sau ceva mai tîrziu ale romanilor, dar nu se găsește nimic în această direcție în scrierile anticilor. Cît privește prestigiul cultului mozaic în nasul grecilor și romanilor am să amin-tesc părerea filozofului Plutarh(45-130) care în lucrarea De Iside et Oriside la pagi-na 31 spune despre zeul mozaicilor Iao că era un zeu al celui mai cumplit rău pe care noi îl cunoaștem ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se aruncă asupra lui contestînd traducerile lui Aquila, Symmachos și Theodotion pe motiv că nu sînt conforme cu textul lor canonic sta- bilit la anul 90 la Jamnia! Pentru a-l convinge că spusele lor sînt adevărate, îi fîl-fîiau pe sub nas niște resturi ale unor manuscrise, pretinzînd că sînt din Septuagin- ta, pe care ei le-au salvat cînd biblioteca din Alexandria a fost incendiată în anul 47 î.e.n. iar Origene trebuie neapărat să le cuprindă în studiul său. Și aceste
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cel vechi, numit Diavolul sau Satana, acela care înșeală întreaga lume, a fost aruncat pe pămînt și împreună cu el au fost aruncați și îngerii lui’’. Ei, aici e aici, trebuie să-i dau rău la gioale mincinosului pentru că stă cu nasul pe sus de aproape 1600 de ani. Pretinsa lucrărică revelată Apocalipsa, a fost scrisă după anul 381 cînd creștinismul arimin a fost interzis prin edictul împăratului hispanic Theodosius. Ea este o apologie a victoriei iudeo-satanismului mozaic asupra creștinismului arimin, ariminismului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
scarabei le găsim atît pe tăblița 1 cît și pe iconițele 9 și 11 dar și pe unele medalioane gnostice. Vedem că în povestioara alegorică apare și proorocul mincinos, slujitor credincios al fiarei ce a zburdat cu ,,răutățile” lui pe sub nasul iudeilor în Ierusalim timp de 42 de luni după care au pus ei mîna pe răulean și i-au făcut felul. ,,19,20: Și fiara a fost prinsă. Și împreună cu ea a fost prins proorocul mincinos care făcuse înaintea ei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
anteroposterior micșorat și occipit plat. Fontanelele se închid târziu. Fața rotundă, lățită excesiv și plată, nereliefată. Pomeții și ridicăturile orbitale sunt relativ absente, ceea ce face ca fața să fie în același plan cu oasele frunții. Coloratura obrajilor și a vârfului nasului îi dă aspectul de „mască de clown”. Gura este mică, cu fisura comisurală, permanent întredeschisă, lăsând să atârne o limbă neobișnuit de mare, plicaturată sau scrotală. Subiectul își suge în permanență limba. Maxilarul este mic și bolta este ogivală. Mandibula
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sunt implantați la distanță (hipertelorism) cu globi oculari mici (hipogenezia orbitei). Lăcrimare permanentă, cu infecții palpebrale cronice. O treime din cazuri suferă de strabism. Pupilele sunt excentrice. La periferia irisului se observă niște pete albe sau cenușii - irizații (pete Bronshfield). Nasul este gros și turtit, cu rădăcină seroasă. Nările sunt largi și proiectate înainte. Urechile sunt mici, asimetrice, implantate neregulat uneori nelobulate sau cu lobul aderent. Gâtul este scurt și gros, capul părând a fi implantat în torace. Din cauza lipsei șanțului
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
corpului; - frontal - în plan frontal; - central - în centrul corpului; - cranial - spre extremitatea cefalică; - caudal - spre coccis; - radial - orientat spre radius; - ulnar - orientat spre ulnă, cubitus; - fibular - orientat spre peroneu; - tibial - orientat spre partea osoasă a gambei; - rostral (nazal) - poziționat spre nas; - occipital - orientare spre posterior; - adducția - mișcarea prin care două segmente sau un membru se apropie de planul sagital median; - flexia - mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se apropie unul de altul; - extensia - mișcare prin care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de 6 an\ 4. Vârsta de 12 ani 5. Vârsta adultă Factorii care influențează creșterea și dezvoltarea fizică 1. Factorul aenetic. Există însușiri cu caracter: -dominant și care nu se schimbă în cursul vieții unui individ: culoarea ochilor, părului, forma nasului, capului, pomeților; -ce se poate modifica moderat: dezvoltarea centurii scapulare, centurii pelvine; -ce se poate modifica intens: masa musculară, capacitatea funcțională aerobă. 2. Factorii endocrini. - Hormonul de creștere (STH): în funcție de cantitatea în care este secretat de hipofiză se descrie o
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
înfruntă mucegaiul anilor și pe care Cocteau i-a văzut în jurul împărătesei Eugenia de Montijo." În fond, Călinescu dezvoltă cu mijloacele romancierului, datele înscrise în buletinul de identitate din 1927, la 42 de ani: "Statură potrivită, părul cărunt, ochii căprui, nasul potrivit, barba rade"; ceea ce atrage atenția este o subțire ironie semnalată de presupuneri aparent inocente și relația oximoronică dintre substantiv și epitet ceea ce ar induce ideea unei mistificări a unei legende vii pe care maliția călinesciană o demistifică fără menajamente
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
uita că nu pot să-ți spun cât sufer; nu pretinde retorică și stil de la mine; crede-mă numai că niciodată în viață n-am fost în starea asta... Țe fațe Fridolina? O doresc de-mi seacă sufletul. Mînței măsa nasul... Sunt în Craiova, mai nenorocit decât oricând [...]. Ce face Fridolina? Scrie-mi ce zic femeile de mine [...] râd de mine? [...] Cu portretul Fridolinei înainte, clădesc castele spaniole și apoi mă întreb [...] dacă nu cumva în adevăr am înnebunit... mâhnitul tău
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Adeseori, pare prost, fără să fie. Nu are curajul inteligenței sale firești; îi e frică de modelele de cultură pe care le crede exclusiv autorizate. Își părăginește inteligența, ca și orice eventual talent, pentru că nu vede decît pînă în vîrful nasului. Este prea prudent, e foarte mehenghi, și preferă locurile comune fiindcă sunt folositoare: el nu vrea să cheltuiască degeaba. Frica de a se arăta cum este îl face agresiv. Și agresivitatea deosebește pe snobul balcanic de cel apusean. Mitocanul e
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de afaceri politice: ...o tînără slujnică unguroaică servește domnilor ceaiul și face patul domnului...", cînd aceasta nu e numită chiar de gura... păcătoasei: "Veta: Zițo, Zițo, tu mi le faci toate, tu m-ai dus la "Iunion", tu ai dat nas amploiatului să se ție după noi, de mi-am găsit beleaua cu Chiriac... Zița: Cu Chiriac?" Se pot adăuga mijloace paralingvistice (În Bubico, dama din tren vorbește de Bismark, dulăul ofițerului care stă cu chirie la Papadopolina și... "tușește cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unei lumi apuse, presimțirea răului ce va să vină compun un aer de neuitat acelui chip care nu poate salva nimic. Mitrea Cocor (1952) sau Colonia sovietică În Mitrea Cocor, propaganda comunistă în cinema capătă accente antiromânești. Boierul Cristea Trei Nasuri e un monstru burduhănos ca la carte, polițaiul o fiară, chitită să bată țăranii la sânge, vechilul așijderea. În plus însă, soldatul comunist în devenire Mitrea Cocor adaugă cu creta „Dus-întors” pe un vagon pe care scrie „București-Moscova”. Sub un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ceaușescu trece la o restalinizare care ne va singulariza față de țările din Est și, finalmente, chiar față de Moscova. Apar cărți despre „obsedantul deceniu”, la început de domnie, Ceaușescu are interesul ca perioada Dej să fie criticată, se poate strâmba din nas în fața clișeelor proletcultiste, cântă Phoenix, inte lectualii încep să iasă din statutul dubios de pușcăriași sau pușcăriabili politici, iar România să se occidentalizeze căti nel, datorită circulației mai libere a indivizilor, informației și valorilor culturale. Filmul lui Pintilie este cea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
neamurile vechi. Mihai : Putrezi de vechi... Nu, doamnă, țara sunt căciulile care nu sar în fața străinilor decât odată cu capul, sunt bărbații care-și asudă muierile cu paloșul lângă ei, sunt țâncii care întâi șterg balele armăsarilor de luptă, pe urmă nasurile lor. În mare parte, armatele conduse de Mihai au fost alcătuite din ostași cu plată, mercenari. Această imagine a armatei întregului popor, în care luptă până și copiii, în opoziție cu boierii „putrezi”, este deformată comunistoid conform concepției lui Nicolae
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de: conducere a aerului, la care se adaugă funcțiile de filtrare, încălzire și umidifiere a aerului inspirat. Filtrarea aerului inspirat constă în captarea și înlăturarea particulelor inhalate; captarea particulelor mari inhalate (10 µm) se face de către firele de păr din nas; particulele mici (2 - 10 µm) care trec acest filtru primar sunt reținute în stratul de mucus care tapetează căile aeriene. Mucoasa căilor respiratorii prezintă cili cu mișcări continue dinspre interior spre exterior cu rol de deplasare a mucusului încărcat cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
idealurilor supreme ale poporului", este salutată cu readucerea în atenție a unor fotografii de adolescență ale lui Nicolae și Elena, prezentați din față. El are părul negru, îngrijit pieptănat peste cap, sprâncenele groase, buzele bine conturate, ea, puțin tristă, cu nasul subțire, poartă o rochie cu guler rotund cu margine de culoare închisă... Epoca e salutată "ca epoca Nicolae Ceaușescu, epocă de mărețe realizări socialiste". Urmează 23 august, comemorarea loviturii de stat a regelui Mihai împotriva generalului Antonescu, prezentată ca ziua
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
puternice în ceea ce privește vocația monahală, se retrage din fața oricărei mărturisiri vădite de credință. Se dovedește, în schimb, extrem de manierată („La mese-avea aleasă-apucătură:/ N ar fi scăpat un dumicat din gură/ și nu-ntingea adânc cu deștu-n zeamă;/ Iar când ducea sub nas băga de seamă/ Un strop să nu cumva pe piept să-i pice.” 478). Se mișca cu grație, toate aceste pedanterii fiind caracteristice unei 470 Robert O. Payne, op. cit., p. 10. 471 G. Chaucer, op. cit., p.32. 472 Ibidem. 473
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
-o și a îmbogățit-o în manieră proprie. Descrierea fetei depășește idilismul obișnuit literaturii medievale, îndreptându-se spre realism, notele licențioase dovedind ca sursă posibilă un fabliau al vremii: „De douăzeci de ani, nemăritată/ [...] Era huidumă-n lege feticica,/ Cu nasul cârn și ochi verzui ca sticla,/ Cu buci bogate și bogată-n piept,/ Dar păr bălai frumos, ce-i drept e drept.”930 Nu este foarte delicată sau manierată, ci bea bere și sforăie alături de părinții ei, însă își apreciază
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
întrebat: Ce te plângi N., ce te vaieri? / -Da eu cum nu m-oi cânta / Și cum nu m-oi văiera / Dacă-s de picioare-mpiedicată / Și de mânuri sunt legată, / Cu ochii nimic nu văd, / Cu urechile n-aud, / Cu nasul nu pot sufla, / Cu gura nu pot grăi! / Maica Domnului / Din poarta cerului / M-a auzit, / Scară de aur a făcut, / La mine s-a coborât, / De cămașă neagră / M-a dezbrăcat, / De mâna dreaptă / M-a luat, / În apa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
M-a luat, / În apa Garaleului / De trei ori m-a cufundat, / De tot urâtul m-a spălat, / De picioare m-a deschiedecat, / De mânuri m-a dezlegat, / Viderile mi le-a dat. / Cu ochii văd, / Cu urechile aud, / Cu nasul pot sufla / Și cu gura pot grăi. Și-am rămas mai curată / Și mai luminată / Ca de Maica Domnului lăsată. Bună dimineața, mieru de rău / Cu prundu de grău, / Cu țimorma de busuioc, / Să-mi dăruiești noroc, / Să fiu de-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Intră tu frig în pământ!"410 Amintind de colacul ritualic al Crăciunului, de Mucenici, rodul pământului, ia, metaforic, înfățișare umană, prin intermediul "sfințișorilor": "Sfinții sau sfințișorii, în formă de om, sunt un fel de turte, asemenea turtelor dulci cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare, făcute din făină de grâu, frământată în miere, cu miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cuvântului: "N. nu te cânta, / Nu te căina, / Nu te văira! / Că eu de mâna dreaptă te-oi lua / De picioare te-oi despiedica / De mână te-oi dezlega / De gură te-oi dezmuți / De ochi te-oi desorbi / De nas te-oi descârni / De urechi te-oi desurzi. / Și nu te cânta / Nu te văira / Că eu de mâna dreaptă te-oi lua / Cu cămașă de aur te-oi îmbrăca / Și foarte mândru te-oi spăla. / Și te-oi curăța
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că mi-l lega. / La poala caftanului, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
oi mai fulgera, / Cî pietrili cân` s-o-mpărțâ / Șî la răsărit, / Șî la apus, / Șî cum petrili nu să mai adună / Niciodată, una cu alta, / Așa să nu mai ajungă / Pe Constantin, durerile, / Făcăturile. / Să iasă din creierii capului, / Din zgârciu nasului, / Din fața obrazului, / Că iel nu poate hodini, / Nu poate dormi, / Nu poate bea, / Nu poate cina, / Nici cu mine nu poate sta."161 Într-un descântec asemănător din Bucovina, realizat înainte de răsăritul soarelui, pe nemâncate, cu apa luată din cursul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]