15,607 matches
-
de cupru la o temperatură de 1085°C și amestecându-l cu cositor obțineau bronzul din care făceau felurite unelte și podoabe. Exploatau aurul nu numai din aflorismente (locurile unde, prin eroziune, roca auriferă apare la suprafață), ci și din nisipul aurifer al râurilor de munte. O mare dezvoltare luase prelucrarea fierului; metalurgia fierului a început pe teritoriul României către anul 800 î.e.n. În timpul lui Decebal, se pare că la Sarmizegetusa și în împrejurimi existau cele mai mari ateliere de metalurgie
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
stepă a Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Văleni este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
Puhăceni. Satul Puhăceni este situat într-o văgăună fiind înconjurat de cornuri de dealuri și mărginit de râul Nistru, este amplasat la sud-est de capitală. Pe teritoriul acestuia se atestă un relief deluros cu soluri aluviale, pământuri bogate în cernoziomuri, nisipuri, argile și piatră. Rezervele de ape subterane permit aprovizionarea satului cu apa potabilă, iar rezervele de ape ale Nistrului permit desfășurarea lucrărilor agricole pe teritorii ce suferă de secetele verilor. Din cercetările unor vechi surse aflăm că anul primei atestări
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
trei palete cu lungimea aproximativ 11 cm, un clopoțel, care se lega la gâtul animalului, un pieptene triunghiular din placă metalică, un număr impunător (peste 400 bucăți) de veselă, fragmente de vase cu pereți groși din lut cu amestec de nisip pentru păstrarea boabelor și multe, multe altele. Au mai fost găsite și două comori. În una din ele se aflau câteva sute de monede de argint, dintre care 138 de orți imperiali polonezi emiși în anii 1601-1624, iar restul taleri
Cobusca Veche, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305130_a_306459]
-
ha - viilor, 32 ha - livezilor, 32 ha - plantațiilor de nuci și 1188 ha - fondului silvic. Forma de gospodărire - asociații de gospodarii țărănești. Solurile sunt de cernoziom și, în Lunca Prutului, aluvionale și de fâneață. În apropierea satului există zăcăminte de nisip, argilă, prundiș, pietriș. Clima este temperat continentală, vegetație spontană de stepă. Pe teritoriul satului se afla GAS "Flora", care deține 122 ha de pământ. municipiul Cahul, la nord, Pașcani (comuna Manta), la sud, Oancea (județul Galați), la nord-vest, Vlădești (județul
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
de 100 m deasupra nivelului mării. Procesele de eroziune și alunecările de teren au adus la formarea hârtoapelor , văilor și vâlcelelor, râpi. În sat se întâlnesc diverse roci, piatră-calcar și de natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutărie (denumire dată de popor) sau la Năsâpărie de unde oamenii iau nisip pentru construncții. În special în Mașcăuți sunt predominante dealurile și văile, râpele. Dintre cele mai cunoscute sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
și vâlcelelor, râpi. În sat se întâlnesc diverse roci, piatră-calcar și de natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutărie (denumire dată de popor) sau la Năsâpărie de unde oamenii iau nisip pentru construncții. În special în Mașcăuți sunt predominante dealurile și văile, râpele. Dintre cele mai cunoscute sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman, Dealul Chirău, Dealul Ișiului, Dealul Prilejnei, Dealul Săracului iar dintre văi sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
Răculești. Răutul înconjoară satul Jăvreni din trei părți: nord, sud și est. În anii cu depuneri atmosferice Răutul se revarsă, acoperind șesul, semănăturile și livezile. Apa ajunge până la periferia de nord a satului. Dealurile înalte, bogate în piatră de calcar, nisip și argilă (lut), dau sătenilor posibilitatea să-și construiască case trainice din materiale locale. Aceste bogății naturale extrase din carierele satului sînt foarte apreciate de specialiștii în construcții. Vara satul abia se vede din verdeața livezilor și a viilor, care
Jevreni, Criuleni () [Corola-website/Science/305155_a_306484]
-
un sat cu oameni harnici și dornici de a crea tot ce-i frumos pentru localitatea natală. Fiind un sat situat în zona de stepă, Colibașul, dispune de resurse naturale caracteristice acestei zone. Se evidențiază prezența substanțelor minerale utile, ca nisip, argilă, substanțe minerale ce sînt pe larg folosite în construcții. Se deosebesc două tipuri de argilă și anume pentru producerea cărămizii, țiglei și ceramicii și al doilea tip pentru producerea betonului ușor (cheramzitei). Nisipurile sînt și ele de două feluri
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
evidențiază prezența substanțelor minerale utile, ca nisip, argilă, substanțe minerale ce sînt pe larg folosite în construcții. Se deosebesc două tipuri de argilă și anume pentru producerea cărămizii, țiglei și ceramicii și al doilea tip pentru producerea betonului ușor (cheramzitei). Nisipurile sînt și ele de două feluri: pentru construcție și pentru producerea silicaților. Pe teritoriul satului alte tipuri de resurse minerale utile nu există. Însă la cîțiva kilometri de sat, aproximativ 10-15 km, în comuna Văleni, se găsesc zăcăminte neînsemnate de
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
Văleni, se găsesc zăcăminte neînsemnate de petrol, care în ultimii ani au început să fie intens valorificate de compania străină REDECO. În ceia ce privește protecția substanțelor minerale utile ale Colibașului nu prea se aplică măsurile cuvenite, adică populația extrage nisipul, argila de acolo de unde-i mai convenabil de extras. Astfel, de multe ori aceste procese duc la degradarea unor teritorii prin erodare, îndepărtare a stratului fertil de sol de la suprafață. În prevenirea și stoparea acestui fenomen autoritățile locale ar trebui
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
stepă a Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Colibași este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
și provine denumirea satului. Moșia este situată în Câmpia Bălțului, teritoriul localității reprezintă un versant domol cu înclinația de 4-7 grade. Versanții drepți sunt abrupți cu înălțimea absolută până la 183,6 m deasupra nivelului mării. Profilul geologic este redat de nisipuri, marnă acoperite cu o cuvertură de roci argiloase și luturi lessoide. Răuțelul se află într-o zonă cu seismicitatea maximă posibilă până la 7°. Pe teritoriul satului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În lunca râului s-au depus solurile hidromorfe
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
abrupte înalte de 400 de metri deasupra nivelului mării. Procese de eroziune și alunecările de teren au dus la formarea hârtoapelor, văilor și vâlcelelor. În sat se întâlnesc diverse roci de natură argiloasă și nisipo-argiloase, în unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutăria (denumire dată de popor) sau la Nasparia și Talița de unde oamenii iau nisip pentru construcții. În special în Ciuciuleni sunt predominante dealurile și văile. Dintre cele mai cunoscute sunt Dealul Femeii, Dealul
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
văilor și vâlcelelor. În sat se întâlnesc diverse roci de natură argiloasă și nisipo-argiloase, în unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutăria (denumire dată de popor) sau la Nasparia și Talița de unde oamenii iau nisip pentru construcții. În special în Ciuciuleni sunt predominante dealurile și văile. Dintre cele mai cunoscute sunt Dealul Femeii, Dealul Poenii, Găvanul, Chiscul Nalt, Dealul Sacarenilor, Dealul Morilor etc, iar dintre vali sunt Valea Cogilnicului, Valea Voloșenilor, Valea Părului,Valea Ulmului
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
au modernizat rețeaua de irigație. Nicolae cultiva, in temei, cartofi și fasole, Vasile se specializează cu osîrdie in creșterea lalelelor. Realizează în fiecare primăvara peste 20 de mii de flori. După ce recoltează lalelele, pe aceleași sectoare seamănă morcovi, care în nisipul irigat cresc curați și gustoși. - Am adus din Olanda și de la Grădina botanică peste o suta de specii de lalele, de cele mai neobișnuite configurații și culori, dar am selectat si cultivat vreo 15 specii, povestește Vasile. Vreau să-mi
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Cobani se întinde monument al naturii „Suta de Movile”. Suprafața - 10 km2. Distanța până la or. Rîșcani - 36 km. Biserica Sf. Arh. Mihail (1849). Gospodării - 239. Populația - 620 de oameni (290 de bărbați, 330 de femei). Coop. agr. "Braniște", carieră de nisip. Sectorul obștesc - 720 ha (arabil - 510 ha), 752 de bovine, 408 ovine. Sectorul ind. - 86 ha, 152 de bovine, 131 de porcine. Fondul locativ 12,4 mii m. Case - 224, cu instalație de apă - 152, cu gaz lichefiat -190. Fântâni
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
predomină roci de origine sarmațiană, în special argile și calcare. Corlătenii se află în zona cu sesmicitate maximă de până la 7 grade, conform scării de 12 grade. Resursele naturalede pe teritoriul satuui sunt reprezentate prin materialele de construcție: calcar, argila, nisip, prundiș. Solul este reprezentat prin cernoziom tipic moderat humifier. În albia Răutului s-au format solurile aluviale. Clima comunei, ca și în restul țării, este temperat-continentală, influențată de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud-Vest și continental-excesive din Nord-Est
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
53,07 ha și sunt proprietatea Administrației Publice Locale. Acestea sunt date in arendă la persoane fizice, care cresc specii de pește ca: carp obișnuit, carp oglindă, caras argintiu, caras auriu, amurul alb. Localitatea Carahasani dispune de resurse infime de nisip și lut, care sunt folosite de către localnici la construcția caselor. În satul Carahasani volumul noxelor degajate în atmosferă este minim, principalele surse de poluare ale mediului constituie transportul auto, gunoiștile autorizate și neautorizate, arderea ilegală a miriștii și deșeurile de la
Carahasani, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305216_a_306545]
-
o lungime de aproximativ 2 km. Accesul auto în localitate este pe traseul local Rezina- Mateuți, continuat pe drum alb spre Șoldănești. Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face parte din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul este sărac în apă potabilă, nu are nici un iaz, sunt 75 de fîntîni și 7 izvoare. În
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
de importanță națională și inernațională ce trec pe teritoriul comunei sunt: Ungheni-Suleni-Iasi, Ungheni-Balti, Ungheni-Chisinau Transportul în comun este asigurat de maxi-taxi, rutele 4 (Zagarancea - Ungheni-Deal), 6(Zagarancea - Ungheni-Vale) și 8 (Semeni - Ungheni) Pe râul Prut se extrage și se transporta nisip de o foarte bună calitate. De o deosebită importantă este monumentul arheologic din satul Semeni, numit de localnici "Masă lui Petru cel Mare (tarul Rusiei)" se presupune că anume aici s-ar fi întâlnit Dimitrie Cantemir cu tarul Rusiei, Petru
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
un cernoziom degradat. În partea de nord a satului predomină un sol lutos și parțial pietros, în regiunea numită Capșa solul este lutos, nisipos. Iar in partea de vest solurile sunt la fel cernoziomuri degradate. Mai adaug că printre altele nisipul de calitate, lutul și pietrișul, descoperite pe teritoriul localității au servit ca materiale de construcții pentru oameni. Sunt multe case construite din aceste materiale locale. În pădurile din jurul satului cresc diverse specii de copaci: stejarul, frasinul, jugastrul, carpenul, ulmul, salcîmul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
mai vechi timpuri până în epoca contemporană. Rezultatele cercetărilor arheologice atestă că teritoriul pe care se află Bucureștiul a fost locuit neîntrerupt încă din epoca paleolitică (așchii tăioase din cremene, un „nucleu” de silex descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la Mihai-Vodă și Radu-Vodă ). Au fost scoase la iveală numeroase așezări neolitice; din perioada culturii "Dudești" s-au descoperit urme la Dudești, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului Fundeni etc. Din perioada culturii "Boian" s-au
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
se estimează că 340 t de aur (în valoare de aproximativ 6,6 miliarde de dolari la prețurile din noiembrie 2006) a fost extras prin „hidraulizare”. Un produs secundar al acestei metode de extracție erau mari cantități de pietriș și nisip fin, combinat cu metale grele și alți poluanți, care au fost deversate în râuri. Multe zone încă mai poartă cicatricile mineritului hidraulic, deoarece gropile și pietrișul expuse astfel nu pot susține viața plantelor. După terminarea Goanei după Aur, operațiunile de
Goana după aur din California () [Corola-website/Science/306155_a_307484]