14,769 matches
-
compromis moral care l-a făcut să-și cenzureze orice pornire sufletească autentică. El se consideră un om imoral și se teme că lumea îl condamnă pentru ce a făcut. Se izolează tot mai mult de oameni și acceptă suferința sufletească ca un gest de ispășire a vinei sale. Obsedată de dorința de a-și crea o situație și de a se impune în înalta societate a Bucureștilor, Coca-Aimée intenționează să-i ia locul mamei sale și să se căsătorească cu
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul protipendadei bucureștene, ci pentru că explora profunzimea psihologică a personajelor, acordând o mare atenție psihologiilor „morbide” și „ilogice”, „complexe”, „rafinate” și „intelectualizate” (după cum se exprima Eugen Lovinescu), precum și „valorilor sufletești eliberate de determinism social” și „saturate de analism” (potrivit lui Pompiliu Constantinescu). „Subtilă analistă, rafinată scriitoare, d-sa și-a ales ca domeniu personal high-life-ul, descriind cu fine nuanțe stările morale ale super-structurii sociale. Limitându-și investigația asupra unui teritoriu bine
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
ultimii zece ani treptele unei frumoase cariere epice”, îi descria laudativ activitatea literară criticul Șerban Cioculescu. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt precursoarele literaturii de analiză românești, excelând în sondarea adâncă a psihologiilor personajelor și explorând stările sufletești, sentimentele umane și procesele morale. Autoarea manifestă o curiozitate analitică morbidă, urmărind comportamentul bolnavilor precum studierea evoluției tuberculozei de către prințul Maxențiu sau descrierea obsesiilor psihopate ale profesorului Rim. Originalitatea romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu derivă din prezentarea unui mediu citadin, din descrierea
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
comandant, generalul Ioan Popovici. La 13 octombrie 1916 generalul Praporgescu este rănit mortal de un obuz căzut din întâmplare lângă grupul de ofițeri cu care inspecta o poziție de pe front. "Generalul Praporgescu era un soldat de elită, cu frumoase însușiri sufletești și profesionale. Generalul moștenise de la predecesorul său" [generalul Ioan Popovici, n.n.] "o situație aproape disperată; el făcu sforțări mari ca să organizeze pozițiile defensive ale armatei sale, să pună ordine în unitățile Corpului român, care erau foarte amestecate, să pregătească trupa
Bătălia de pe Valea Oltului (1916) () [Corola-website/Science/335116_a_336445]
-
Axa”, „Universul literar”, „Luceafărul” (Sibiu, 1945), „Kalende”, „Saeculum”, „Viața românească”, „Tribuna”, „Națiunea” etc. Pentru o perioadă a fost principalul cronicar literar al revistei "România literară". a fost apropiat de curentul filozofic trăirist, caracterizat prin dorința de trăire febrilă, prin criza sufletească și printr-un „carpediemism” de secol XX. Astfel, într-o însemnare realizată în 21 septembrie 1932 în jurnalul său literar, el afirma că generația tânără din România anilor '30 simțea o stare de sufocare și o nevoie acută de afirmare
Octav Șuluțiu () [Corola-website/Science/335309_a_336638]
-
inaccesibile omului neinițiat. Convingător prin talent și forța viziunilor sale poetice Florin Preda-Dochinoiu ne dăruiește cu tainică modestie un regat de vise și interogații existențiale, un fel de punte-curcubeu spre universuri fantaste. Om de performanță - în sfera Artei - ca minereu sufletesc, Florin umblă cu nonșalanță în dimensiunea națională și europeană a creației înălțătoare.” Doru V. Fometescu Tg.Jiu, iunie 2002 “Harul - indiferent de anii ce-i poartă cel ce-i dă lumină faptei artistice, e un dar pe care, din când
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
și a provocărilor cu care se confruntă femeile. "Breaking Poems" este un volum de versuri, inspirate din tragicul război dintre Liban și Israel, care a culminat cu bombardarea Beirutului. În textele sale, aceasta vorbește despre sentimentul de deziluzie și devastare sufletească pe care le-a trăit, fiind incapabilă de a pune cuvintele pe hârtie atunci când descria ura și consecințele atacurilor la care a fost supusă populația palestiniană. "ZaatarDiva" este un volum de poezie care se axează preponderent pe experiența musulmanilor din
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
de 27 noiembrie 1940, Madgearu a aflat de la Ion Mihalache și Iuliu Maniu, care îl vizitaseră, despre Masacrul de la Jilava, petrecut în noaptea precedentă. Secretarul său, avocatul Virgil Lărgeanu, l-a vizitat la ora 12, găsindu-l într-o stare „sufletească de deprimare”. Conform acestuia, lui Madgearu i se părea abominabil ceea ce se întâmplase, deși nu avusese „”. Madgearu fusese informat și despre ridicarea în aceeași dimineață a foștilor demnitari Constantin Argetoianu, Gheorghe Tătărescu și Gigurtu (a se vedea Tentativele de asasinare
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
creaturi lunare, Pârvulescu identifică o posibilă intenție pedagogică a naratorului: „superstiția e pentru proști, iar prostia e diavolul însuși sau, viceversa, diavolul e prostia întruchipată”. Acumularea de trăsături negative la Dănilă Prepeleac este contrabalansată de caracteristicile altor personaje, inclusiv bunătatea sufletească afișată de soția sa. Constatând un contrast între sexismul pe care-l identifică în mai multe dintre povestirile lui Creangă și standardele moderne de corectitudine politică, criticul literar Ion Manolescu consideră că modul în care este descrisă cumnata lui Prepeleac
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
divers dispuse în care denotă viața și prezența umană în mijlocul naturii. Florile - suave și sfioase, catifelate și voluptoase, cu pete opace ori transparente, expresive și emoționale, creează o profundă relație a sufletului artistei cu natura, un echivalent al sensibilității sale sufletești cu frumosul din natură, realitate transformată în vis de artist. Figurile umane, redate cu gingășie în diferite etape ale vieții, cu ochii calzi și curioși ai copiilor, cu sensibilități ale trăirilor interioare ale adolescentelor ori premeditări profunde acolo unde în locul
Marinella Tucaliuc () [Corola-website/Science/335699_a_337028]
-
cazurile de depresie ușoară și moderată a fost pusă în discuție în mai multe rânduri. Inhibitorii de reabsorbție de serotonină-noradrenalină (SNRI-urile) sunt inhibitori puternici ai reabsorbției de serotonină și noradrenalină. Acești neurotransmițători joacă un rol important în dispoziție (starea sufletească). Modulatorii și stimulatorii serotoninei (modulatori de serotonină), sunt o clasă de antidepresive cu acțiune multimodală asupra sistemului serotonergic. Termenul a luat naștere odată cu inventarea vortioxetinei, care acționează pe reabsorbția de serotonină, ca agonist parțial al receptorului 5-HT și ca antagonist
Antidepresiv () [Corola-website/Science/335819_a_337148]
-
a primit premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor filiala Craiova. "Horia Dulvac ne dăruiește în Efect Doppler (Editură Scrisul Românesc, Craiova), două ample poeme, pentru că scriitura prozastica nu e decât un instrument stilistic. Un poet admirabil, cu o bogată înzestrare sufletească și cu o rafinată știință a construcției poetice, ținându-și cititorul de bună credință în miezul textului, acolo unde percepția realului și imaginația posibilului își dau mâna spre a-l face pe cel atent un complice al aventurii lirice" (Ioan
Horia Dulvac () [Corola-website/Science/332535_a_333864]
-
7 august 1899, în mod surprinzător, lăsând în urmă multe proiecte începute, dar nerealizate. Într-o perioada de viață relativ scurtă, de numai 52 de ani, datorită calităților sale, puterii de muncă și energiei deosebite, pregătirii profesionale excepționale și calităților sufletești, Gheorghe Duca a avut realizări prin care va rămâne în istoria tehnicii românești ca o remarcabilă personalitate. Ion Gheorghe Duca
Gheorghe Duca (inginer) () [Corola-website/Science/332698_a_334027]
-
și Ocolina din alte scrieri ale sale) apare ca un spațiu sacru, un organism viu care înfruntă vicisitudinile istoriei. Invazia civilizației alterează frumusețea și moralitatea universului rural, iar țăranul lui Druță simte, la fel ca țăranul lui Sadoveanu, o tulburare sufletească și se retrage în sine. Academicianul Haralambie Corbu considera că, în acest roman, Ion Druță s-a remarcat ca fiind „printre puținii, dacă nu unicul scriitor moldovean contemporan care a izbutit să topească într-o formulă artistică asimilatorie și cuprinzătoare
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
țării pe care abatele îi vede, potrivit lui Al.A. Philippide, ca fiind „niște ființe ciudate și îndepărtate, fără nici-o logică în faptele lor, sau avându-și, în orice caz, o logică proprie; un amestec de primitivism și de înaltă delicateță sufletească, de cruzime și de bunătate, de resemnare fatalistă și de izbucniri violente și pătimașe”. Scriitorul își exprimă totuși speranța în capacitatea țării de a se dezvolta într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, afirmând prin vorbele lui Alecu
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
Georgescu, Radu Mironovici, Ilie Gârneață, Vasile Iașinschi, Radu Gyr și Alexandru Ghica. Această Mărturisire de credință a fost dublată de un apel către foștii camarazi și membri ai Mișcării Legionare în care se arăta că, fiind „...monarhiști prin plămada noastră sufletească, carliști prin frământările noastre de la 1927, slujitori credincioși ai Majestății Sale Regelui Carol al II-lea...”, foștii legionari sunt chemați „...la cea mai sfântă dintre datorii: aceea de a așeza mai presus de orice, interesele și destinele Patriei și a
Alexandru Ghica (legionar) () [Corola-website/Science/333189_a_334518]
-
pe plan emoțional pentru amândoi. În cele din urmă, Starțov înnebunește și i se confesează prietenului său Kurt, care-l ucide în 1922 atât ca pedeapsă pentru că a trădat idealurile revoluționare sovietice, cât și pentru a-l elibera de zbuciumul sufletesc care-l măcina. Tribunalul revoluționar care a judecat cazul a considerat că uciderea lui Starțov a fost una justă și l-a eliberat de Kurt Wann de orice acuzație. Romanul este împărțit în nouă capitole nenumerotate, împărțite fiecare în mai
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
it", în care descrie această tulburare. se aseamănă cu depresia prin: tulburări de somn și de digestie, senzația de epuizare și de scădere a randamentului profesional, scăderea capacității de dialog și de interacțiune cu cei din jur, senzația de goliciune sufletească și că viața profesională invadează viața privată. În lucrarea să, "“Ieșirea din depresie - medicamente sau psihoterapie”", Dominique Bărbier descrie mai multe etape în evoluția acestui sindrom: Având în vedere multitudinea și complexitatea cauzelor și manifestărilor, sindromul burnout nu este simplu
Sindromul burnout () [Corola-website/Science/333283_a_334612]
-
în redutabila cohorta a criticilor și eseiștilor literări ai celei de‑a două generații postbelice ‑ cei mai mulți dintre ei homines novi de extracție modestă ‑ încercînd să‑și disimuleze avantajele unei bune educații în familie: bun simț „înnăscut”, civilitate, elegantă comportamentală, delicatețe sufletească, discreție. Nu sunt sigur că aceasta disimulare auto‑impusă a fost, pentru „carieră” lui cea mai bună strategie. Lipsa totală de ambiție și agresivitate carierista din partea unora că el a permis cățărarea în „canonul” actualității, drept „critici de direcție”, mentori
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
trăită de autor și să prezinte cu autenticitate etapele de evoluție a eului. „Orice se întâmplă în viață poate constitui un roman. Și în viață nu se întâmplă numai amoruri, căsătorii sau adultere, se întâmplă și ratări, entuziasme, filozofii, morți sufletești, aventuri fantastice. Orice e viu se poate transforma în epic. Orice a fost trăit sau ar putea fi trăit”, afirma el. Proza fantastică a lui Mircea Eliade are la bază două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
dintre om și natură și condiționarea lor reciprocă care ajunge la o fuziune intimă. Natura dobândește astfel dimensiuni eroice și fantastice, fiind locul unde se petrec atâtea întâmplări ireale și misterioase, accesibile doar celor care nu și-au pierdut puritatea sufletească umană. Criticul George Călinescu constată că în scrierile lui Sadoveanu „căutarea singurătății nu mai e o asceză, ci un rafinament” ce produce o „stare de fericire statornică”, iar vânătoarea și pescuitul devin prilejuri de a te bucura de frumusețea naturii
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
în 9 capitole numerotate cu cifre arabe și fără titluri. Mircea Eliade a trăit câțiva ani (1928-1931) în India. Suferința cauzată de povestea nefericită de dragoste cu Maitreyi Dasgupta l-a determinat în toamna anului 1930 să-și caute liniștea sufletească la poalele munților Himalaya. El a fost impresionat de orașul Rishikesh și a decis să rămână acolo pentru o perioadă. Chiar din prima zi l-a cunoscut pe învățatul Swami Sivananda (1887-1963), cu care a purtat discuții filozofice care i-
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
de viață și aventurile spirituale primau asupra literaturii, considerată ca lipsită de autenticitate. „Orice se întâmplă în viață poate constitui un roman. Și în viață nu se întâmplă numai amoruri, căsătorii sau adultere, se întâmplă și ratări, entuziasme, filozofii, morți sufletești, aventuri fantastice. Orice e viu se poate transforma în epic. Orice a fost trăit sau ar putea fi trăit”, afirma el. Proza fantastică a lui Mircea Eliade are la bază două tipuri de simboluri: unul folcloric („Domnișoara Christina”, „Șarpele”) și
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Săvârșirea unei fapte rele (însușirea unei comori care nu-i aparține) îi zdruncină echilibrul moral, niciuna dintre măsurile ulterioare (restituirea averii către adevăratul beneficiar prin căsătorie, activitățile economice utile pe plan social sau acțiunile filantropice) nereușind să compenseze pierderea liniștii sufletești. Personajul este prins între lumea banului care corupe noblețea morală și distruge fericirea și lumea ideală creată pe „insula nimănui” după principiile expuse de Jean Jacques Rousseau. Romanul realizează astfel o critică la adresa societății capitaliste și o idealizare a unei
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
Președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu El a pledat pentru "sădirea" în sufletele românilor de pretutindeni a "dragostei de unire sufletească", care "trebuie să fie neapărat romanitatea și romanismul, dincolo de granițe, dincolo de statalități istorice sau întâmplătoare". "E nevoie să ne simțiți alături de dumneavoastră indiferent unde v-ați află, dincolo de păstrarea identității, dar, de multe ori și pentru recăpătarea identității", a adăugat
Câștigătorii Premiilor de Excelență pentru Românii din Comunitățile Istorice by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105824_a_107116]