14,810 matches
-
țăranului. Aceasta face ca mesajul de idei al schiței să fie voalat, să nu poată fi transmis cititorului. Tocmai datorită influenței nefaste a naturalismului, Marin Preda, în primele sale lucrări, nu pătrunde totdeauna în esența lucrurilor și fenomenelor. Înfățișând lumea sufletească a personajelor, el nu merge la gândirea logică, la conștiința propriu zisă a omului, ci se oprește să analizeze stările de subconștiență, obsesiile (...). Nuvela Ana Roșculeț reprezintă o nouă etapă în creația lui Marin Preda. E momentul când scriitorul face
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cenușiul în poezie dovedește că uneori poetul nu este destul de conștient de rolul ce-l are în «creșterea limbii românești» - cum ar zice bătrânul Văcărescu - mai dovedesc și altceva, că poetul nu se obosește îndeajuns să se adâncească în viața sufletească a oamenilor noi, a frământărilor, îndoielilor, entuziasmului lor, exprimate adesea stângaci, dar nu rău ori pitoresc și mai ales just în cuvinte (...). Pentru a releva chiar în această antologie, cum le scapă poeților noștri trăsături esențiale din viață, să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fenomenelor vieții, poezia lirică trebuie să fie individuală, personală. Unitatea între tipic și individual în poezia lirică, rezidă tocmai în participarea afectivă a poetului. Eroul liric exprimând bucuriile sau tristețile sale (...) reliefează tocmai ceea ce este caracteristic, esențial, tipic în viața sufletească a poporului său (...). Pentru a fi într-adevăr poet, poetul trebuie să fie și personal. Noi luptăm împotriva concepției burgheze cu privire la personalitatea scriitorului, împotriva individualismului respingător, împotriva teoriilor retrograde care cer poetului să se retragă în turnul de fildeș, departe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și de munca sa, care iubește cum iubește numai un tineret liber, sănătos, fericit! Tineretul așteaptă cântecele poeților despre dragoste, despre chipul fetei iubite, cântecele de dor și fericire (...). Cu câtă platitudine și monotonie este redată în unele poezii viața sufletească intimă a muncitorilor stahanoviști! Sentimentul dragostei este înfățișat ca un calcul rațional, determinat de normele pe care le depășește fata iubită, care este muncitoare fruntașă, ori în orice caz va deveni muncitoare fruntașă (...). În «teoriile» vulgarizatoare cu privire la poeziile de dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zi/ Cu trăinicie:/ Cum să se stingă al nostru dor/ O clipă, una.../ Când steagul roșu-i arzător/ Întotdeauna! Și în cea de-a doua poezie De fericit ce sunt, se străvede o anumită tendință de simplificare a complexității vieții sufletești a oamenilor, pentru a nu lăsa impresia că dragostea este privită doar ca un simțământ intim «prea personal». Mult mai reușit este cel de-al treilea cântec de iubire al poetului, De va fi să fim vreodată: Despărțiți în calea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
țelul vieții mele/ Știu că n-am să-l pângăresc.... Sobrietatea și gravitatea cuvintelor adecvate situației poetice destăinuie profunda convingere a eroului liric că dragostea adevărată învinge depărtările și trecerea vremii, exprimă devotamentul său necondiționat față de cauza fericirii colective, tăria sufletească cu care știe să-și stăpânească bărbătește durerea (...)”. *** Dan COSTA 61: „Hotărât, cu poezia de dragoste nu stăm prea bine. Și asta n-o spune critica, deși ar fi trebuit s-o spună demult și s-o tâlcuiască bine. N-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Eugen Frunză publicat în Contemporanul poartă titlul generic Cântece de iubire, iar o poezie a lui V. Nicorovici (tot în Contemporanul) se intitulează pur și simplu Iubire. De unde vine oare sfiala atâtor poeți ori de câte ori e vorba să exprime situații sufletești de-o natură mai personală...?(...) Cum se explică împrejurarea că, manifestând pretenția de a pătrunde în conștiința și simțirea oamenilor timpului nostru, cei mai mulți dintre poeți nu simt nevoia - ei, purtători de cuvânt - de a vorbi despre tot ceea ce-i frământă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a confecționat un întreg păienjeniș stilistic, presărând la tot pasul expresii și citate menite să-l impresioneze pe cititor prin «erudiție» și «competență». Nu e de mirare că în articol se întâlnesc formulări ca: «lirism și explozie», «momente de emoție sufletească» (prilejuite de poeziile noastre valoroase) sau «foarte adesea eroul liric e doar sensul viu al unei creații lirice, forța sa de izbire, comunicativitatea sa, exprimând amploarea și tăria unor convingeri și afecte» etc. etc. Articolul alunecă în vechiul stil al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
reținut că poeta și-a propus să scrie un poem, nu o poezie de dragoste; o tentativă cutezătoare așadar - și care trebuie prețuită ca atare - de a da expresie nu doar unui moment ori aspect al sentimentului, ci unor procese sufletești de durată. (...) Cântărit sub diferitele lui aspecte, poemul Studenta e valoros în primul rând prin sinceritatea, prin adevărul sentimentelor ce comunică. Prin aceasta se și deosebește de exercițiile rimate care se pretind poezii de dragoste (...). Și iată în schimb, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cluj. Cu toată diversitatea tematică, volumul permite cititorilor sesizarea unor particularități artistice și a unor tendințe caracteristice creației acestui poet în plină formare (...) Bogatele descrieri din Grădinarul nu au rostul unor podoabe exterioare, ele constituie modul de materializare a stărilor sufletești, mijloace de transmitere a entuziasmului pe care l-a trăit poetul în momentele când și-a imaginat frumusețea vieții patriei socialiste de mâine (...) În Drumul minerilor, Aurel Rău încearcă să abordeze poemul epic, înfățișând fapta eroică a unui tânăr miner
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și a ziar încins/ când becurile se ardeau lorca intra în granada” etc.), definind un „foarte înzestrat reprezentant al poeziei cotidianului” (Florin Mugur), se regăsesc în Omul de la fereastră (1982). Monotonia, carența de coerență metaforică sunt compensate de calitatea universului sufletesc sugerat. În mod reținut, nepatetic, neconvențional și antifilistin, transpare aici, cu o salutară ironie, o Weltanschauung clădită pe bunătate și omenie. Concizia și ironia sunt în și mai mare măsură însușirile volumului următor (Poeme din fotoliul verde, 1984), care propune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
din cele mai impresionante etape din istoria Basarabiei: „Mișcarea națională în Basarabia” (1930), „Amintiri din anul 1917-1918”, „Fizionomia socială și politică a Sfatului Țării”, „Memorii”. ALUPI, CĂLIN (CALINICĂ (1906-1988) PICTOR Artist de mare prestigiu, om cu alese și distinse calități sufletești, a cărui activitate creatoare s- a desfășurat timp de peste șase decenii, Călin Alupi se înscrie printre reprezentanții de seamă ai școlii ieșene de pictură. Format și integrat organic în cadrul mișcării plastice de la Iași, el a reprezentat cu autenticitate specificul acesteia
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Academiei de Științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de pasiune specifică locuitorilor mediului din care provenea. Studiile liceale le-a urmat la Bolgrad, județul Cetatea Albă, pe care le absolvă în anul 1920. Între anii 1922- 1926 frecventează, concomitent, Secțiile
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Medicină, urmându-și astfel vocația înnăscută. Va urma cursurile Facultății din Iași, în anii atât de grei ai războiului, 1940-1946, lucrând paralel în spital - ca infirmieră - pentru a putea răzbi împreună cu mama sa, Maria, ființă aleasă, de o rară gingășie sufletească, excepțională pianistă, interpretă măiastră a unor compozitori de geniu precum Chopin, Grieg, Beethoven, Schubert. Dintre profesorii eminenți ai Facultății de Medicină de la Iași vor rămâne chipuri de neuitat: Gr.T.Popa, V. Râșcanu, Al. Moruzi, Jules Nițulescu, Ioan Enescu, D. Brănișteanu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
mult din cel al reveriilor romanțioase spre a se concentra mai mult asupra problematicii relațiilor omenești. Solitudinii și pasivității Manuelei, de exemplu, le ia locul acum atitudinea voluntară, deși destul de retractilă, a Ginei Delescu, femeie superioară, de o rară noblețe sufletească, în care autoarea și-a ipostaziat, desigur, un ideal de umanitate. Pentru a-și apăra rezerva pe care și-a impus-o în cercul unei mediocre faune familiale, protagonista nu ezită totuși să utilizeze armele lumii pe care de altminteri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
investigațiilor analitice, mai apt pentru sondaje revelatoare. „Studiul femeii - declara scriitoarea - mi-a părut totdeauna mai interesant decât al bărbatului, fiindcă la bărbați faci înconjurul faptelor și faptele sunt rareori prea interesante, pe când femeia are o rezervă bogată de material sufletesc, în căutarea căruia poți pleca într-o aventuroasă cercetare plină de surprize.” Situația nu se va schimba radical în romane, numai că reprezentarea caracterologiei va deveni mai echilibrată, pe măsura progresului pe care îl face realismul practicat de autoare. Inițiat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
proprii și bine conturate, adică o structură polifonică în sensul consacrat de Mihail Bahtin. Deși de la centripetismul fazei lirice P.-B. parvine în romane la construcția centrifugală a narațiunii, la configurarea unor medii relativ independente și la proiecția de universuri sufletești cu existență epică distinctă, toată instrumentația menită să confere obiectivitate evocării poartă mesajul unei singure conștiințe: conștiința tragică a naratoarei și mai ales a analistei exclusiv autoscopice. Căci, oricât ar părea de ciudat, nu numai nuvelistica, dar și romanele sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
lui Maxențiu sau a Inei Rim, ca și sub cealaltă, demoniacă, a lui Walter, a doctorului Rim sau a lui Lică Trubadurul, o singură perspectivă interesează și tulbură: perspectiva generală, pătrunsă de obsesia devoratoare a urâtului și de conștiința degradării sufletești și fizice a omului. Umanitatea imaginată de prozatoare, maladivă și la propriu și la figurat, se mișcă într-un univers închis, în cicluri care se desfac și se refac, sub incidența permanentă a instinctului de proprietate și, pe o treaptă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
în același timp mai omenești banalități. Ceea ce alimentează însă necontenit interesul lecturii este mai presus de toate arta, cu adevărat excepțională, cu care prozatoarea știe să pătrundă în adâncurile cele mai intime ale universurilor interioare. Concretețea investigațiilor analitice prin raportarea sufletescului la fiziologic, a stărilor de spirit la manifestarea senzorială pare să fie nota esențială, specifică artei sale. Mini face de altfel, la un moment dat, o teorie insolită despre „trupul sufletesc”, ce nu e decât o intuiție percutantă pusă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
intime ale universurilor interioare. Concretețea investigațiilor analitice prin raportarea sufletescului la fiziologic, a stărilor de spirit la manifestarea senzorială pare să fie nota esențială, specifică artei sale. Mini face de altfel, la un moment dat, o teorie insolită despre „trupul sufletesc”, ce nu e decât o intuiție percutantă pusă în seama unui personaj. Simptomatologia pronunțat fiziologică a stărilor interioare, unită cu frecvența cazurilor clinice, a și condus câteodată la concluzia existenței unei orientări naturaliste a romancierei. Totuși, nu se întâlnește decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
câteodată la concluzia existenței unei orientări naturaliste a romancierei. Totuși, nu se întâlnește decât întâmplător explicația pe bază de ereditate, prezența maladiilor justificându-se mai mult prin preocuparea predilectă pentru analiză. Căci este limpede că boala provoacă îndeobște mari mutații sufletești, fiind, pe de altă parte, și destul de răspândită în realitate spre a putea fi ocolită de literatură. Interdependența psihofizică, accentul analizei pe expresia fiziologică a mișcărilor interioare sunt ideal servite de implicațiile fenomenului maladiv. În fine, viziunea degringoladei sociale, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
scoborâtoare, lumina străbătătoare a scafandrierului: inteligența sa. Fărâmele neînsemnate ale existenței capătă un înțeles; absurdul se motivează. E o competiție proprie sufletului modern. TUDOR VIANU Operă de maturitate, ciclul Hallipilor închide între coperțile sale toate datele experienței cuprinse în „documentele sufletești” din volumele anterioare, deschizând în aceeași măsură perspective noi pentru arhitectura romanului modern. Altfel spus, prozatorul din Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach și Drumul ascuns reia întreaga problematică psihologică din Ape adînci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzei, Balaurul, Romanță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Țara cailor, La umbra, Noaptea când caii sunt câteva dintre poeziile ce „citează” titlul volumului, caii sălbatici reprezentând forța primordială, nealterată de deformările socialului, puternică și ocrotitoare. Romanul Vacanța cu lebăda (1985) se reține prin personajul principal, o adolescentă. Sondarea sufletească bine nuanțată, autenticitatea redării unei vârste aflate la cumpăna dintre visare și ștrengărie, alternarea faptelor narate și a timpului povestirii cu plăsmuiri din imaginația fetei, plină de poveștile copilăriei, cât și comentariile naratorului întrețesând textul narativ sunt interesante sub raportul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat să apară în 1914; în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran. Ulterior, revista
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să trecem cu vederea rolul său în dezvoltarea presei catolice în România. Monseniorul Carol Auner a fost și parohul Catedralei "Sf. Iosif" din București 504, iar din această funcție a "organizat și dispus parohia conform intereselor lumii catolice, ale disciplinei sufletești și directivelor sănătoase, acordând o atenție deosebită oficierii diferitelor acte ale vieții, solemnităților și ceremoniilor religioase sau ocazionale"505. Toate aceste realizări i-au adus în timpul vieții o serie de onoruri și întreaga admirație a contemporanilor 506. Raymund Netzhammer. S-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]