152,767 matches
-
de liniște și prosperitate economică, sau pe timpul târgurilor, populația creștea simțitor cu până la o pătrime sau chiar mai mult. În perioadele de restriște, cu epidemii sau războaie, populația putea scădea cu până la jumătate, datorită refugiului spre lumea satului. Economia predominant agricolă a începutului și întregului secol al 19-lea a determinat o creștere foarte lentă a populației orășenești în țările române. La această cauză de natură economică trebuie adăugată și condițiile generale social-istorice, care încetineau creșterea populației: mortalitatea mare datorată epidemiilor
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
viitoarelor operații militare, Craiova fiind atunci ca și astazi sediul Armatei I române. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova - cu cei peste 40.000 de locuitori - era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcării, textile, materiale de construcții etc. Populația crește, astfel încât în 1910 s-au înregistrat 51.404 locuitori. Era al doilea oraș al fostei Țări Românești, după București. În 1913 în timpul guvernului Titu Maiorescu se semnează tratatul de pace
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
a 57,7% din numărul total al meseriașilor din cuprinsul județului Dolj (1.088 meseriași, 697 calfe și 485 ucenici). Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcării, textile, materiale de construcții etc. La 26 octombrie 1896 intră în funcțiune uzina electrică a Craiovei (cu echipamente AEG - Allgemeine Elekticitäts-Gesellschaft), având o putere instalată de 310 cai-putere, și care alimenta 365 de lămpi de pe 39 de
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
ale țării, precum și în Letonia, nordul Lituaniei și sudul Finlandei. Cultura Kunda aparține mezoliticului (epoca mijlocie a pietrei). Sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului au fost marcate de mari modificări culturale. Cea mai importantă din ele a fost revoluția agricolă, adică trecerea de la vânat/pescuit/cules la practicarea agriculturii, care a rămas miezul vieții economice și culturale. Între primul și al V-lea secol al erei noastre, au apărut ferme stabile, populația a crescut și așezările umane s-au extins
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Banca Estoniei, banca centrală națională. Comerțul se concentra pe piața locală și pe Occident, în special pe Germania și Regatul Unit. Doar 3% din comerț era cu URSS. Înaintea celui de al Doilea Război Mondial, Estonia era o țară preponderent agricolă, ale cărei mărfuri de export, untul, laptele și brânzeturile, erau bine cunoscute pe piața din Europa de Vest. Anexarea forțată de către URSS din 1940 și apoi ocupația nazistă și sovietică din timpul războiului au distrus economia estonă. Sovietizarea de după război a vieții
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
Jirlău. Rezervația naturală Iezerul-Călărași cuprinde luciul de apă (bazine piscicole, canale navigabile și de desecare), vegetația palustră pe o bandă de 50 m lățime ce înconjoară lacul și bazinele piscicole (stuf, papură, rogoz) precum și o zonă de pajiști umede, culturi agricole și pădure. Partial desecat și îndiguit, el a funcționat ca o întinsă depresiune lacustră având 2-3 metri adâncime. Are un volum de apă de cca 400.000 metri cubi, 16 km de diguri, înalte de 2 m, și-a mai
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
constituie principala rocă acviferă. “Stratele de Frătești” nu sunt exploatate în prezent decât în mică măsură, existând disponibilități relevante în Bazinul Dunării. În acest context, aspectul cvasiorizontal al reliefului și fragmentarea redusă a oferit condiții favorabile pentru practicarea agriculturii. Terenurile agricole ocupă o suprafață de 64,2% din extravilan din care arabilul 97,8%. Solurile, constituite în cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri și din soluri aluvionale, au o fertilitate ridicată, ceea ce permite practicarea pe scară largă a
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
făcut afaceri din țară. În acest top, Călărașiul a fost cel mai bine plasat oraș din Bărăgan, devansând de asemenea alte orașe de talie mai mare, precum: Râmnicu Vâlcea, Buzău sau Brăila. Întrucât municipiul Călărași este zonă urbană, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței agricole a județului este de 1,9%. Cu toate acestea, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței municipiului este considerabilă, atingând 63%, în condițiile în care ponderea sectorului agricol în totalul cifrei de afaceri la sfârșitul anului 2007
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
În acest top, Călărașiul a fost cel mai bine plasat oraș din Bărăgan, devansând de asemenea alte orașe de talie mai mare, precum: Râmnicu Vâlcea, Buzău sau Brăila. Întrucât municipiul Călărași este zonă urbană, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței agricole a județului este de 1,9%. Cu toate acestea, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței municipiului este considerabilă, atingând 63%, în condițiile în care ponderea sectorului agricol în totalul cifrei de afaceri la sfârșitul anului 2007 era de 6% iar
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Bărăgan, devansând de asemenea alte orașe de talie mai mare, precum: Râmnicu Vâlcea, Buzău sau Brăila. Întrucât municipiul Călărași este zonă urbană, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței agricole a județului este de 1,9%. Cu toate acestea, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței municipiului este considerabilă, atingând 63%, în condițiile în care ponderea sectorului agricol în totalul cifrei de afaceri la sfârșitul anului 2007 era de 6% iar forța de muncă ocupată în acest sector reprezenta 3% din totalul forței
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Brăila. Întrucât municipiul Călărași este zonă urbană, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței agricole a județului este de 1,9%. Cu toate acestea, ponderea suprafeței agricole în totalul suprafeței municipiului este considerabilă, atingând 63%, în condițiile în care ponderea sectorului agricol în totalul cifrei de afaceri la sfârșitul anului 2007 era de 6% iar forța de muncă ocupată în acest sector reprezenta 3% din totalul forței de muncă. Înainte de anul 2004, în Călărași nu funcționau decât 5 bănci (BCR, BRD, Raiffeisen
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
și a producătorilor) români pentru vinurile albe seci, din moment ce acestea dau cel mai bun șpriț. În timpul perioadei comuniste au fost dezvoltate trei genuri de societăți producătoare de vin: stațiunile de cercetări viticole, întreprinderi de stat pentru industrializarea vinului și cooperative agricole, legate într-un fel sau altul de întreprinderile de stat. Liberalizarea economiei românești, de după 1989, nu a afectat societățile de cercetare din domeniul viei și vinului; pe de altă parte, viile aflate în patrimoniul cooperativelor agricole au fost privatizate, iar
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
industrializarea vinului și cooperative agricole, legate într-un fel sau altul de întreprinderile de stat. Liberalizarea economiei românești, de după 1989, nu a afectat societățile de cercetare din domeniul viei și vinului; pe de altă parte, viile aflate în patrimoniul cooperativelor agricole au fost privatizate, iar întreprinderile și societățile vini-viticole de stat au fost deja sau sunt pe cale de a fi, și ele, privatizate. În regiunile care astăzi formează spațiul românesc, vită de vie creștea sălbatică, în urmă cu mii de ani
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
primei școli superioare de inginerie din România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu peste 15.000 de studenți, prima școală superioară de muzică din România, Universitatea de Arte „George Enescu”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa", Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Petre Andrei. În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește cea mai veche bibliotecă universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc. Se poate considera că au crescut interrelațiile dintre oraș și localitățile rurale din administrativul municipiului Pașcani. Pe de o parte, satele componente continuă să furnizeze produse agricole către piața orașului, pe de altă parte, prezența slabă a activităților de prelucrare locale determina o deplasare continuă spre oraș, care asigură cea mai mare parte a mărfurilor alimentare și nealimentare necesare consumului populației. Din 2012 primarul Pașcaniului este Dumitru
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
de râul Vaslui, Bârlad si Delea, cărora li se adaugă o rețea hidrografică autohtonă (afluenții acestora). Aceste acumulări sunt în administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor. Teritoriul administrativ al municipiului acoperă o suprafața de 6844,25 ha din care suprafața agricolă de 4963,04 ha. Rețeaua este reprezentată prin apele subterane care sunt repartizate neuniform și au debite mici și de suprafață (pânza de apă freatică este la 10 - 15 m). În timpul verii și iernii apele râurilor scad, dar deficitul de
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
orașului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, încă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezența unei populații stabile începând din neolitic până în epoca migrațiilor. Popularea zonei în feudalism s-a făcut în funcție de condițiile istorice, precum și de terenurile agricole, sursele de apă și căile de comunicație. În secolul XV-lea târgul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populație ce se apropia de cea a Iașului. Odată cu mutarea capitalei de la Suceava la Iași, precum și cu apariția vorniciei
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
Cercetările arheologice de pe raza orașului au scos la lumină urmele unor activități meșteșugărești cum ar fi reducerea minereului de fier și obținerea fierului din solurile feruginoase locale, fier din care se realizau în ateliere specializate diferite obiecte și unele unelte agricole, datând din Secolul XI - XII. Însă tot pe raza orașului au fost surprinse și urmele unor activităti de obținere si prelucrare a fierului, mult mai vechi, încă din secolele Secolul IV - V. În aceeași așezare a fost descoperit cel mai
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
printr-un schimb de proprietăți, la Blaj, pentru a se afla în centrul teritoriului episcopiei. Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac. În Țara Făgărașului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale și edificii religioase care atestă vechimea acestor
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
are în componență satul Jabenița. Municipiul Reghin are o suprafață de 7.282 ha, din care: 785 ha curți și clădiri; 62,5 ha străzi, 41,61 ha parcuri și zone verzi; 1.334 ha intravilan; 4.345 ha suprafețe agricole și 624 ha fond forestier. În Reghin își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș. Reghin este traversat de calea ferată Târgu Mureș-Deda. Prin Reghin trec căile de acces
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
Gherlei, orașul a devenit nou în întregime, fiind dezvoltat pe terenul ce aparținea cândva cetății Gherlei (locul pe care astăzi este situat penitenciarul Gherla) și lângă care se afla vechiul sat românesc. Orașul baroc s-a edificat pe un teren agricol, fără a fi condiționat de nici o altă construcție premergătoare. Armenii au pătruns în Transilvania după ce la sfârșitul secolului al XVII-lea le-a fost permis de principele Mihai Apafi, care a sperat că îi va putea atrage spre protestantism. După
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
și în trecut) fabricarea carbidului deține o pondere importantă. A urmat apoi fabrica de sticlă Ardeleana (1918) și fabrica de cărămidă (1918), între cele două războaie mondiale mai funcționând o uzină metalurgică, o fabrică de mașini de uz casnic, utilaje agricole și o fabrică de spirt, economia orașului diversificându-se și după a II-a conflagrație mondială. În prezent în localitate sunt sute de societăți comerciale ce desfasoară, mai mult sau mai puțin profitabil, atât activități de producție (intern și export
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
și de la Nord către Sud, existența celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forței de muncă reprezintă atuuri demne de atenția potențialilor investitori străini. Procesul de restructurare și de privatizare al marilor întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunități investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-și fi menținut și chiar lărgit piața. "Zona Liberă Galați", înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de orașul Galați constituie un
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Palatul de Justiție (în prezent sediul Curții de Apel, Tribunalului și Judecătoriei Suceava), Policlinica Centrală Areni (deschisă în 1962), Direcția Silvică, Spitalul Vechi (fostul Spital Districtual sau „Casa publică generală a bolnavilor din Suceava”), Institutul de Proiectări, Stațiunea de Cercetări Agricole, sediile Poliției județene și municipale, Planetariul și Observatorul Astronomic (inaugurat în 1982, fiind al treilea planetariu din țară). O suprafață considerabilă a cartierului este ocupată de Stadionul Areni, cea mai mare arenă sportivă a orașului, inaugurată în 1963 și extinsă
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
merită menționat este amplasat în extravilanul localității, după Zona Protejată „Ochiuri”. În zona administrativă a municipiului Rădăuți, mai puțin în arealul intravilan, predomină solurile din clasa molisolurilor, pigmentate de soluri cu caracter intrazonal, bogate în humus, fertile, propice practicării activităților agricole. Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor, cu tipul cernoziom levigat, la clasa argiluvisoluri, cu tipul cenușiu și brun-roșcat. Solurile intrazonale sunt: lăcoviștile, vertisolurile, solonețurile și solurile aluviale, dar suprafața ocupată de acestea este relativ mică. Analiza notelor de
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]