152,767 matches
-
Rădăuți există 6 școli generale și 3 licee: Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” (fost Obergymnasium vom Radautz, înființat în 1872), Colegiul Tehnic Rădăuți înființat în 1905 (fost Privatmandchen Lyzeum, fost Liceu Orășănesc de Fete, denumit „Elisabeta Doamna” din 1936) și Colegiul Agricol „Andronic Motrescu” (fostă Școală Agronomică înființată de Andronic Motrescu în 1897). Municipiul Rădăuți este înfrățit cu următoarele orașe:
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
-lea sunt amintiți și nobilii curiali, cum erau familiile Vaday și Tompe, care aveau proprietăți în oraș. Familiile Csiszar, Fekete, Jasztrabszky, Irinyi, Luby, Medc, Szaploncai și Suhanyi, erau nobili inscripționali, aflându-se sub jurisdicție nobiliară. Deci, orașul avea un caracter agricol (marea majoritate erau iobagi și jeleri), se dezvoltă comerțul și meșteșugurile. În anul 1784 în oraș existau 370 de meseriași care practicau 54 de meserii și erau uniți în bresle meșteșugărești. În anul 1727 își începe activitatea gimnaziul piariștilor; primul
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
șvab, german. Gospodari cu locuință proprie 939, în cartierul Haiducilor 72, tot acolo jelerii 20, evreii au 32 de case. Suma 1063". Deși în perioada 1760-1926 Carei este centrul comitatului Satu Mare, orașul cunoaște o slabă dezvoltare industrială, menținându-și caracterul agricol până în jurul anului 1960. În anul 1926 a fost atașat județului Sălaj. În urma Dictatului de la Viena de la 30 august 1940, orașul intră sub administrația Ungariei horthyste, fiind eliberat în urma Bătăliei de la Carei la 25 octombrie 1944 (Ziua Armatei Române). Conform
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
35,43%), ortodocși 8.092 (34,79%), reformați 4.890 (21,02%), greco-catolici 1.664 (7,15%), alții 374 (1,61%). Poziția geografică avantajoasă a Careiului a permis dezvoltarea producției dar și comerțului încă din cele mai vechi timpuri. Producția agricolă a depășit nevoia de consum astfel a apărut comerțul. Treptat au apărut mici meșteșugari care au pus bazele prestărilor de servicii, respectiv a producției industriale de mai târziu. Producția agricolă este axată pe cultivarea cerealelor, sfeclei de zahăr, viței de
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
dar și comerțului încă din cele mai vechi timpuri. Producția agricolă a depășit nevoia de consum astfel a apărut comerțul. Treptat au apărut mici meșteșugari care au pus bazele prestărilor de servicii, respectiv a producției industriale de mai târziu. Producția agricolă este axată pe cultivarea cerealelor, sfeclei de zahăr, viței de vie și a florii-soarelui. În epoca contemporană, industria a cunoscut o dezvoltare deosebită, fiind înființate aici diverse unități economice (fabrici de zahăr, de ulei, de mobilă, de prelucrare a laptelui
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
145 m ( la stadion ), în zona centrală de circa 160 m, pentru ca în vârful Dealului Viilor să atingă 308 m. Vegetația teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetație tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrișate făcând loc culturilor agricole. Municipiul are în componența sa și următoarele localități: Capu Dealului, Zlătărei, Zărneni și Valea Caselor. Teritoriul municipiului este străbătut
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
teritoriului face parte din formațiunea floristică de silvostepă, vegetația ierboasă fiind în cea mai mare parte artificializată prin culturile agricole. Pe lunca Oltului a existat o vegetație tipică: păduri de plută, arin, răchită, care au fost defrișate făcând loc culturilor agricole. Municipiul are în componența sa și următoarele localități: Capu Dealului, Zlătărei, Zărneni și Valea Caselor. Teritoriul municipiului este străbătut de două cursuri de apă: râul Olt în partea de est și pârâul Peșceana la sud. Apa subterană este cantonată în
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
de vinificație, care în trecut era realizată de o singură mare întreprindere, s-a divizat în prezent între producatori individuali și mai multe case de vinuri. Teritoriul Drăgășani dispune de condiții favorabile dezvoltării unei bune și diversificate agriculturi. Structura suprafeței agricole este următoarea: teren arabil 1951 ha, pășuni și fânețe 413 ha, vii și livezi 419 ha, legume 20 ha (inclusiv sere). Tot pe raza municipiului se află "„Institutul de Cercetări Viticole”". Comerțul este ramura economică care a cunoscut o bună
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,16%). Pentru 4,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Moreniul a fost până la sfârșitul secolului al XIX-lea o așezare eminamente agricolă. Începutul secolului al XX-lea aduce o schimbare profundă în economia localității, în această perioadă luând naștere la nivelul tehnicii de epocă, exploatările petroliere. Încă de la apariția primelor exploatări în domeniul petrolier, profilul localității a fost determinat de prezența schelei
Moreni () [Corola-website/Science/297001_a_298330]
-
în Siret. Terenul pe care se află orașul Adjud este, în general, plan, fiind mărginit de colinele subcarpatice cu înălțimi până la 400 m. Altitudinea generală medie a municipiului este de circa 100 m față de nivelul mării. Terenul este favorabil culturilor agricole, corespunde condițiilor de construit și are pânza de apă potabilă sub 10 m adâncime. Din cercetările geologice rezultă că subsolul municipiului prezintă straturi de pietrișuri și nisipuri levantine și cuaternare, formând, din punct de vedere hidrologic depozite acvifere însemnate alimentate
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
baza de agrement Saru, pentru a sprijinii necesitățile orașului în acest domeniu. Localitatea funcționează ca și "“centru de atracție zonal, caracterizat printr-o dezvoltare accentuată în ultimele decenii, influența în teritoriu extinzându-se dincolo de aria administrativ-economică. Este cazul unor orașe (...) agricole cu tendință de industrializare, Balș, Deta și ș.a.”" (Cucu, V., 1974, p 256) Balșul a polarizat și polarizează aproximativ 13 comune cu satele aparținătoare, fiind amplasat central zonei economice și comerciale, de pe acest sector al văii Oltețului. (Caliciu, 2011) Perioada
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
cât și pe plan socio-cultural. Unităților industriale le-au fost modificate funcțiile inițiale, s-au deschis noi activități economice, de exemplu fostul amplasament al IMAIA Balș, actualmente se produce polistiren expandat, există o fabrică de textile și una de instalații agricole. Iar în plan socio-cultural, apar ziare locale și societăți cultural, iar în mediul virtual, apar de 2 site-uri www.balsnews.com și www.bals-online.ro. Situat în sud-vestul României, la intersecția paralalei de 44° 21’ latitudine nordică cu meridianul
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
frontieră". Trenurile care circulau între Turnu-Severin și Orșova circulau cu storurile coborâte la ferestrele compartimentelor dinspre fluviu. La 24 septembrie 1953, este efectuată o nouă sistematizare teritorială a României. Turnu Severin este un oraș al Regiunii Craiova. În 1955 Banca Agricolă deschide o filiaÏlă (până în 1960). La 16 februarie 1968 sunt desfințate Raioanele și reînființate județele, ocazie cu care Turnu Severin redevine capitală de județ. În 1958 este autorizată terminarea și sfințirea Bisericii "Sfântul Gheorghe" (Biserica Nouă), începută în 1936. Va
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
2011, Buftea are o populație de de locuitori, fiind al treilea centru urban al județului Ilfov din punct de vedere demografic, după Voluntari și Pantelimon. Localitatea a primit statutul de oraș în anul 1968, fiind singurul oraș din fostul sector agricol Ilfov și cel mai vechi oraș din actualul județ Ilfov. Buftea este compusă din șase cartiere (Centru, Studio, Bucoveni, Atârnați, Oțetărie și Săbăreni-Gară) și localitatea aparținătoare Buciumeni. Localitatea Buftea se află în câmpia Vlăsiei, în lunca râului Colentina, la nord
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
făcut parte până în 1968. Atunci, comuna Buftea a fost declarată oraș, format din localitățile Buftea și Buciumeni (satul Bucoveni fiind inclus în Buftea), devenind parte din județul Ilfov. În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a trecut la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Buftea se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
Fier în lungime de 31,3 km, care a fost inaugurată la 3 septembrie 1873, iar la 3 septembrie 1874 se dă în funcțiune linia ferată cu ecartament normal Voiteni - Bocșa. Fabrica din Bocșa prelucră în 1898 mașini și unelte agricole. La 28 noiembrie 1908 se dă în exploatare linia ferată normală Oravița - Berzovia - Bocșa - Reșița. Sociteatea U.D.R. se înființează în anul 1920 având, ca principal participant societatea S.T.E.G. (care avea concesionata întreaga industrie din Banat încă din 1854), din
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
exploatare linia ferată normală Oravița - Berzovia - Bocșa - Reșița. Sociteatea U.D.R. se înființează în anul 1920 având, ca principal participant societatea S.T.E.G. (care avea concesionata întreaga industrie din Banat încă din 1854), din care făceau parte și fabrică de mașini agricole de la Bocșa, fabrica de cherestea de la Bocșa, fabrica de văr de la Colțan și fabrică de acid sulfuric și gudron de la Bocșa. Anul 1931 aduce nominalizarea că localitate turistică, prin decret regal, a comunei Bocșa Montană. Din punct de vedere politico-administrativ
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
5 Iunie 2012 a fost inaugurat Muzeul "Constantin Lucaci" din orașul Bocșa, localitatea natală a maestrului sculptor, laureat al Premiului Herder în 1984. Muzeul expune un numar de 17 sculpturi din oțel inoxidabil donate orașului Bocșa. Lângă Oficiul de Cadastru Agricol din Bocșa există un arbore de Ginkgo biloba, în România fiind doar zece asemenea exemplare. La Bocșa au fost chiar doi asemenea copaci, unul însă, în decursul vremii, s-a uscat și a fost tăiat. Se pare că cel din
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
1,31%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principala ramură economică a municipiului este industria de exploatare și prelucrare a lemnului (fabrici de mobilă, cherestea, PAL). Este dezvoltată și industria textilă (tricotaje), de încălțăminte, alături de cea agricolă, de panificație, turism și transport. În municipiul Toplița se află cinci școli, dintre care trei licee. Acestea sunt: Școala Generală „Miron Cristea”, Școala Gimnazială "Sf. Ilie", Liceul Teoretic „Octavian Codru Tăslăuanu”, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic "Kemeny Janos" și
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri, hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri și protisoluri. Câmpia Banatului este dominată de solurile cu fertilitate ridicată (cernoziomuri, calcarice cambice și argice , preluvosoluri molice etc.), fără limitări în exploatare, constituindu-se astfel într-o importantă resursă naturală pentru dezvoltarea producției agricole intensive. Sunt valorificate resursele de apă termominerală și termală de la Timișoara și împrejurimi (Calacea, Buziaș, Ciacova, Ivanda, etc). În perioada postbelică au fost exploatate și resursele de hidrocarburi, petrol și gaze naturale, cu centre de exploatare în nord-vest și vest
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
realizată îndeosebi ca urmare a precipitațiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) și a celor din lunile noiembrie și decembrie, când se înregistreză un maxim secundar, reflex al influențelor climatice submediteraneene. În perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitații, ceea ce constituie o condiție favorabilă dezvoltării plantelor de cultură autohtonă. Urmare a poziției sale în câmp deschis, dar situat la distanțe medii de masivele carpatice și de principalele culoare de vale care le separă în
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Imperiu, dezvoltând puternic zona și favorizând un impuls economic ce va ajuta la reconstrucția suferită după revoluția de la 1848. Timișoara avea acum diverse manufacturi (fabrica de bere, mori, fabrica de țesut mătase, săpun, covoare) și era bine aprovizionată cu produse agricole din zona de câmpie a Banatului. Ca și consecință imediată, este introdusă o linie de telegraf, iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din imperiu și de portul de la Baziaș. În numai câțiva ani
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
străin - 36 de firme din Italia, 29 din Turcia, 10 din China, precum și din Coreea de Sud - capitalul investit de acestea depășind 5 milioane de dolari. Din suprafața totală pe care se dezvoltă unitatea administrativ teritorială, și anume 12.672 ha, suprafața agricolă este de 9.620 ha (76 %), din care 9.067 ha arabil (94 %), suprafețe aflate aproape în totalitate în proprietate privată. În ciuda calității deosebite a terenului, datorită practicării unei agriculturi de subzistentă care determină un nivel redus de productivitate fluctuant
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
9.067 ha arabil (94 %), suprafețe aflate aproape în totalitate în proprietate privată. În ciuda calității deosebite a terenului, datorită practicării unei agriculturi de subzistentă care determină un nivel redus de productivitate fluctuant, recoltele obținute sunt în funcție de condițiile climatice ale anului agricol. În agricultură lucrează numai 5,6% din numărul de salariați ai municipiului Slobozia. De asemenea, efectivele de animale înregistrează o evoluție fluctuantă, menținându-se aproximativ jumătate din efective în gospodăriile populației în cazul bovinelor și porcinelor, 90% în cazul ovinelor
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
societății comerciale AMONIL S.A., cea mai mare unitate industrială din municipiu. Scăderea prețurilor pe piața îngrășămintelor chimice alături de scumpirea principalei materii prime - gazul metan - poate determina tensiuni sociale urmare a unor concedieri masive. Alături de ramurile industriale bazate pe prelucrarea resurselor agricole (plante tehnice, cereale, lapte, carne etc.) în Slobozia s-au dezvoltat și unități industriale de confecții și prelucrarea lemnului. Din păcate numărul activităților industriale nu este suficient de diversificat, în special în direcția produselor cu valoare adăugată mare, tocmai de
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]