152,767 matches
-
fost de +39,6 °C, iar temperatura minimă absolută a fost de -26,7 °C și s-a înregistrat la 15 ianuarie 1980. Economia localității este bazată pe activității în domeniul: exploatării și prelucrării lemnului, prelucrării laptelui, comerțului cu produse agricole, pomiculturii, agroturismului, activitatea de bază rămâne însă agricultura prin cultura plantelor (cartof, porumb) și creșterea animalelor.
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
7. Rogosoluri și soluri litice, 41-43 (tipice, vertice): 14,7%; 8. Soluri aluviale și aluviuni recente, 44-54 (tipice, gleizate): 7,0%; 9. Erodisoluri și soluri colmatate, 55-64 (tipice, gleizate, pseudogleizate): 15,9%; 10. Bălți, ogașe și ravene: 1,4%. Terenul agricol al comunei se constituie din următoarele folosințe: arabil 1287 ha (31,6%), pășuni și fânețe 2617 ha (64,2%), livezi 169 ha (4,1%), vii 4 ha (0,1%) . Referitor la încadrarea în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
trecut, au fost creșterea oilor și a caprelor, pomicultura, cioplitul șindrilei și a doagelor de butoi. Mare parte din aceste produse erau vândute în localitățiile de la câmpie. Se practica intens trocul, carașovenii cutreierând șesul Banatului între Dunăre și Tisa; produsele agricole (porumb, grâu) erau obținute în schimbul produselor pomicole. Înființarea și dezvoltarea unor centre industriale și miniere precum Reșița, Anina, Dognecea, Doman, Bocșa și Oravița în imediata vecinătate a satelor carașovene, au avut ca rezultat apariția de noi îndeletniciri și în rândul
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
staniul (cositorul), plumbul și fierul; alchimiștii credeau că în urma unui amestec corect al ingredientelor, mercurul poate fi transmutat în aur. Începând cu secolul al XVI-lea, cunoștințele despre mercur au început să se dezvolte mai mult. Astfel, în anul 1556, Agricola a detaliat modul de utilizare al mercurului și a analizat efectele inhălarii vaporilor acestuia asupra sănătății umane. Datorită scrierilor lui Paracelsus, mercurul devenise, alături de antimoniu, un element utilizat în tratamentele pentru boli venerice. Structura atomului de mercur este determinată de
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
la propriu cât și la figurat de Dumitru Țeicu, istoric și om de cultură cărășan cu origine din localitate, acestui om datorându-i-se în mare parte toate aceste informații despre satul montan Ilidia. Sat din Banatul montan cu tradiții agricole dar cu o puternică tentă meșteșugăreasca poate dezvoltată tot datorită influenței austriece și totodată numărului mare de emigranți, țăranii sfârșitului de secol al ХΙХ-lea cu școala, bibliotecă (2000-volume carte) fanfara, cor și o puternică influență a bisericii în viață
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
dați afară din școli pe motive politice sau datorită neagrearii sistemului c.a.p. locuitorii au abandonat localitatea mutindu-se în marile orașe sau emigrind în continuare conform obiceiului această a dus la scăderea populației la ~280 locuitori în 2008. Terenuri agricole,forestiere,zona turistică,spații turistice în vînzare,spații cu destinație economică sau socială,școala clasele I-V,grădiniță, dispensar medical,magazine alimentare și mixte,drum asfaltat,proiect aprobat de apă și canalizare,sistem de colectare a deșeurilor menajere. Se preconizează
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
Fabrica de utilaj și morărit și pentru distribuție publică în comuna Topleț, prima comună electrificata din țară. În 1917 a fost înregistrată la Tribunalul din Caransebeș, Societatea pe acțiuni „Schramm, Huttl și Schmidt” din Topleț, unde s-au produs unelte agricole și tucerie comercială.
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
nume), având în total 1182 de locuitori, ce trăiau în 260 de case și 12 bordeie. În comună funcționau două biserici la Mitreni și Clătești, o școală mixtă și o mașină de treierat cu aburi, iar principalul proprietar de terenuri agricole era Eforia Spitalelor Civile. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu numele actual și în componența actuală, plus cătunul Jăianu, după ce satul Luica-Mihai Vodă a primit numele de "Valea Roșie"; ea făcea parte din aceeași plasă și avea 1850 de
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]
-
a anulat de drept viitoarele cereri de reîmproprietărire. Ca urmare a razboiului greco-turc (1919-1922), foarte mulți greci s-au refugiat din Turcia in Grecia, iar populatia musulmana din Macedonia si Creta in Turcia. Liga Națiunilor a intermediat locurile de munca agricole sau industriale ale refugiaților greci in Grecia. Acest lucru a determinat perturbații demografice și desproprietărirea aromânilor din Veria, Vedena, Meglenia, și Caterina, în cea mai mare parte crescători de oi. Cu sprijinul autoritaților române, aceștia au emigrat în Dobrogea și
Comuna Mihail Kogălniceanu, Constanța () [Corola-website/Science/301143_a_302472]
-
Câmpiei Române, satul Plevna a cunoscut o dezvoltare economică bazată exclusiv pe agricultură, realitate, ce în ultimele două decenii ce au premers căderea comunismului, i-a pricinuit și decăderea. Loturile de teren cu care au fost împroprietăriți primii locuitori, suprafețele agricole enorme ale proprietarilor locali, au permis buna dezvoltare individual-familială a întemeietorilor, amintind doar în treacăt că în 1888 trăiau în Valea Mare și Valea Rusului circa 1500 săteni, dar au creat premise favorabile și pentru acțiuni edilitate îndrăznețe- ca de
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
în Monografia Părintelui Ilarion, era mult mai compact (vezi istoricul satului Valea Rusului). Dată fiind populația și resursele, din 1905, la hramul istoric al bisericii, 13-14 octombrie, se desfășura un „"bâlci anual cu obor pentru vânzarea vitelor"”[12]. Astăzi, Societatea Agricolă Plevna, sub raportul portofoliului funciar avut în administrare, deține locul întâi în comuna Lupșanu, exploatând peste 1400 ha teren agricol. Conducătorul acesteia, inginerul agronom Mihail Coman, a preluat de la înaintași ștafeta mulțumirii și recunoștinței generoase față de Dumnezeu, pentru binecuvântarea roadelor
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
la hramul istoric al bisericii, 13-14 octombrie, se desfășura un „"bâlci anual cu obor pentru vânzarea vitelor"”[12]. Astăzi, Societatea Agricolă Plevna, sub raportul portofoliului funciar avut în administrare, deține locul întâi în comuna Lupșanu, exploatând peste 1400 ha teren agricol. Conducătorul acesteia, inginerul agronom Mihail Coman, a preluat de la înaintași ștafeta mulțumirii și recunoștinței generoase față de Dumnezeu, pentru binecuvântarea roadelor pământului, fiind în fiecare an un spijin neclintit și generos în activitățile investiționale ale Parohiei Plevna, poate și prin prisma
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
Mihail Coman, a preluat de la înaintași ștafeta mulțumirii și recunoștinței generoase față de Dumnezeu, pentru binecuvântarea roadelor pământului, fiind în fiecare an un spijin neclintit și generos în activitățile investiționale ale Parohiei Plevna, poate și prin prisma faptului că sediul Societății Agricole Plevna este chiar în conacul ctitorilor bisericii din Valea Rusului. În anii 70, construirea Sistemului Național de Irigații, în faza a doua tehnologică (faza I, primitivă - rețea de canale din care se alimentau motopompele; faza a II-a, evoluată - canale
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
o poziție de decizie în Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, prin depunere de eforturi în dorința „lăsării unui semn” se amplaseză, în Plevna în deceniul 7 al sec XX, o modernă Stațiune pentru Mecanizarea Agriculturii, căreia îi erau arondate structurile agricole din toate comunele învecinate. După anii 70 ai secolului trecut, înăsprindu-se condițiile vieții la țară și încurajați de dezvoltarea industrială a marilor orașe, cei mai tineri săteni, sau copiii celor ce au rămas totuși în sat, au luat calea
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
3]. Mai mult chiar, comunitatea religioasă a localnicilor a inițiat un proiect edilitar în memoria eroilor locali. În 1938, Parohia Valea Rusului a dorit efectuarea unui schimb de teren, prin care primaria locală ar fi primit 1978 m din terenul agricol parohial (extravilan) în schimbul a 1000 m în centrul satului pentru construirea unei case parohiale. Ulterior, când demersurile erau destul de înaintate, fără a fi intocmite încă acte oficiale, parohia Valea Rusului are inițiativa- în cazul aprobării schimbului- de a renunța
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
în satul Cotorca, unde avea parohia de hirotonie, preotul Ilarion Fiera, cel însărcinat cu încheierea lucrărilor la bisericia în Valea Mare. „"Pentru lucrările de tencuit exterior, interior și pictură, s-a făcut înțelegere cu enoriașii, fixându-se pentru fiecare împroprietărit agricol suma de 74 lei. Peste aceste sume au ajutat mai mult Anton C.Enescu, Ion Gavrilă, Ion Ursoiu, Gheorghe Bucur, Stan Ion, Ion Nichifor, Gheorghe Pasăre, Ion Jerlăianu, Ion Zecheru, Nicolae Roșculeț, Gheorghe Nicolae, Gheorghe Băncilă, Tudor Robescu, Stan Comnea
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
cu colinele înverzite atunci cand Radu cel Frumos le-a văzut, de la numele său și colinele înverzite ajungând să se denumească astfel. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultură, creșterea animalelor, turismul rural, comercializarea de cereale, țuică și animale. Principalele produse agricole care se obțin de locuitorii comunei sunt fructele pomicole, fructele de pădure, dar și produse lactate.
Dealu Frumos, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301166_a_302495]
-
al XV-lea. I-au fost aduse transformări în 1746 și în secolul al XIX-lea. Se păstrează ruinele incintei, chiliilor, paraclisului, caselor egumenești și turnului clopotniță. Biserica a fost refăcută în anul 1840; grav avariată de seisme. Grupul Școlar Agricol Nucet, una dintre cele mai vechi școli de agricultură din România, a fost înființat în 1901. Fondatorul școlii a fost Spiru Haret. Primul nume sub care a funcționat școala, din anul școlar 1901-1902, era Școala Inferioară de Meserii și Agricultură
Comuna Nucet, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301181_a_302510]
-
o zonă muntoasă (650 m altitudine) cu împrejurimi de păduri de brad și fag brăzdată de la nord la sud de râul Ialomița. Recunoscută încă din anii 1936 ca stațiune balneoclimaterică. Pășunile și fânețele din hotarele comunei ocupă jumătate din suprafața agricolă a comunei și favorizează creșterea vitelor. Cealaltă jumătate este plantată cu pomi fructiferi: pruni, meri, peri, în cea mai mare parte și cireși, vișini și piersici. Fiind aproape de munte, deseori primăvara florile pomilor sunt distruse de câte o zăpadă târzie
Comuna Pietroșița, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301184_a_302513]
-
un local relativ nou, este tot mai puțin frecventata din cauza că ponderea populației tinere a scăzut. O mare parte a tinerilor a plecat la muncă în Italia de altfel o caracteristică a zonei, dar cu beneficii pentru sat. Astăzi, producția agricolă s-a relansat, dar aproape jumătate din case sunt goale iar perspectiva este sumbră în sensul că tot mai mulți bătrâni ne părăsesc iar în locul lor nu se întoarce altcineva.
Mândrești, Galați () [Corola-website/Science/301217_a_302546]
-
gârniță apar în amestec cu alte specii : stejar brumăriu, stejar pufos, carpen, ulmul, teiul și frasinul. În aceste păduri se întâlnesc arbuști și subarbuști precum : păducelul, porumbarul, cornul, sângerul, alunul, socul. O parte din vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
și în 2004 s-a ales cel dintâi primar cu drepturi depline al comunei. Fiind o comună nou înființată, economia nu este foarte dezvoltată, fiind axată mai mult pe agricultură (porumb, grâu, floarea soarelui), pe vie și pe legumicultură. Activitățile agricole se desfășoară pe o suprafață de 3040 ha de teren extravilan. De asemenea, un loc aparte este dat și de creșterea vitelor (bovine, ovine). În ultima vreme au început să ia amploare micile afaceri de familie, materializate în diferite magazine
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
diferite magazine, baruri, sifonării, birouri de asigurări, farmacii, ateliere de morărit, etc.. Primăria are în derulare mai multe proiecte de alimentare cu apă potabilă, de alimentare cu gaze naturale, dar și proiecte privind îmbunătățirea infractructurii drumurilor comunale și de exploatare agricolă. Potențialul comunei este ridicat, atât datorită forței de muncă ieftine, cât și datorită prețului relativ scăzut al terenului cu valoare investițională. Ca puncte de interes, în comună există: două școli, două biserici, un vechi conac boieresc, un foișor. Conform recensământului
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
sunt ortodocși (93,13%), cu o minoritate de penticostali (1,57%). Pentru 4,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul Răcari este o localitate a cărei economie nu are o ramură preponderentă și există un echilibru între producția agricolă și cea industrială.Principalele ramuri industriale sunt:metalurgie,prelucrare a lemnului,confecții și textile. De asemenea, funcționează un număr de aproximativ 150 de agenți economici în diferite domenii de activitate.
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
care are cursul inferior pe teritoriul ei. Aceasta formează o vale largă și la vărsarea în Marea Mânecii formează un estuar. În rest, relieful este valonat, fără înălțimi foarte mari, și tradițional peisajul era de tip bogage, pășuni și terenuri agricole, delimitate de rânduri de copaci și arbuști ce se întind deasupra drumurilor, uneori acoperindu-le. Acest aspect, datorită amenajărilor teritoriului pentru agricultură performantă și datorită distrugerilor războiului, nu mai este însă atât de des întâlnit. Regiunea este foarte dezvoltată din
Normandia Superioară () [Corola-website/Science/301205_a_302534]