150,587 matches
-
după opinia lui, ar trebui disponibilizați circa 600.000 de bugetari: "„Înainte de 1989 raportul era de circa un bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”". În mai 2010 în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane. Tot
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
bugetar la 40 de locuitori. Acum există un bugetar la 13 locuitori, în timp ce în economiile cu adevărat eficiente media este de un bugetar la aproape 75 de locuitori”". În mai 2010 în sistemul public erau angajați 1,36 milioane de bugetari, în timp ce în sectorul privat existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
existau 2,94 milioane de angajați, numărul total de salariați din economie fiind de 4,3 milioane. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
fiind de 4,3 milioane. Tot atunci, în economie erau plătite lunar, în medie, salarii de 8,34 miliarde lei, din care 3,04 miliarde lei în sectorul bugetar și 5,3 miliarde lei în sectorul privat, salariile medii ale bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB). În învățământ lucrează 360.000 de bugetari
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
bugetarilor fiind cu 24% mai mari decât cele ale angajaților din sectorul privat. Cheltuielile totale salariale prinse în bugetul pentru anul 2010 au fost de 10,7 miliarde de euro (9,3% din PIB). În învățământ lucrează 360.000 de bugetari, adică profesori și personal auxiliar, iar cheltuielile totale ale statului cu salariile sunt de circa 2,7 miliarde euro anual. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
euro anual. În sistemul de sănătate lucrează aproximativ 260.000 de angajați pentru care sunt cheltuite fonduri în valoare totală de 1,9 miliarde euro. În sistemele „speciale” (servicii secrete), de siguranță publică și apărare lucrează aproximativ 260.000 de bugetari, pentru care se cheltuie aproximativ 4 miliarde de euro. În administrația publică locală și centrală lucrează 325.000 de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
de angajați civili care consumă anual circa 2,1 miliarde de euro. În companiile de stat lucrează aproximativ 400.000 de salariați. În anul 2010 urmează să fie concediați 70.000 de angajați, iar până în 2015, peste 300.000 de bugetari își vor pierde locurile de muncă. În anul 2009, primele 45 de companii controlate de statul român au avut afaceri de circa 10 miliarde de euro, au avut 200.000 de angajați, și au avut în total pierderi de 70
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
lei (35 miliarde euro), echivalentul a 30,14% din PIB, și a ajuns la 30,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2010. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro. În anul 2006 deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4% (8,3% după altă estimare), având o
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
a ajuns la 30,6% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2010. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro. În anul 2006 deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4% (8,3% după altă estimare), având o valoare de 36,4 de miliarde de lei. Averea românilor Aproximativ
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
sfârșitul primului trimestru din 2010. În iulie 2010, datoria publică a României era de 45 miliarde euro. În anul 2006 deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4% (8,3% după altă estimare), având o valoare de 36,4 de miliarde de lei. Averea românilor Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
publică a României era de 45 miliarde euro. În anul 2006 deficitul bugetar a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din PIB și cheltuieli bugetare de 35% din PIB. În anul 2009, deficitul bugetar a fost de 7,4% (8,3% după altă estimare), având o valoare de 36,4 de miliarde de lei. Averea românilor Aproximativ 90% din averea reală a românilor o reprezintă în continuare locuințele proprietate personală, în timp ce în UE-13 averea
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
de hectare de sol fertile, iar producția industrială a înregistrat o scădere de 35%. Germania și-a redus producția de carbine cu 45%, iar producția agricolă-50%. La scară continentală, potențialul agricol s-a diminuat cu 35%, și cel industrial-40 %. Deficitul bugetar a crescut de 10-20 de ori față de nivelul antebelic. În 1914, Franța și Anglia erau marii creditori ai lumii. În 1918, Franța și Anglia datorau miliarde de dolari SUA. O estimare globală arată că Primul Război Mondial a costat 338
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
iar neajunsurile financiare erau complicate de un buget îngreunat de plata pensiilor de război și de costurile reconstrucției. Băncile reîncepeau specularea monedei. Impunerea plății despăgubirilor Germaniei era dificilă de aplicat, iar ocupația Ruhrului în 1923 avea să aducă un deficit bugetar și mai mare. Raymond Poincare, președintele Consiliului de Miniștri, a propus oprirea inflației prin asanare bugetară, creșterea impozitelor și împrumuturilor externe, însă neavând succes, a demisionat. În 1924, alegerile sunt câștigate de coaliția de radicali și socialiști, iar Millerand, nemulțumit
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
costurile reconstrucției. Băncile reîncepeau specularea monedei. Impunerea plății despăgubirilor Germaniei era dificilă de aplicat, iar ocupația Ruhrului în 1923 avea să aducă un deficit bugetar și mai mare. Raymond Poincare, președintele Consiliului de Miniștri, a propus oprirea inflației prin asanare bugetară, creșterea impozitelor și împrumuturilor externe, însă neavând succes, a demisionat. În 1924, alegerile sunt câștigate de coaliția de radicali și socialiști, iar Millerand, nemulțumit, a demisionat și el, fiind succedat de republicanul moderat Doumergue. Liderul Partidului Radical, Eduard Herriot, a
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
și radicali care promit protecție socială, dar neavând un plan clar, nu-și dovedesc eficientă. S-a apelat la protecționism, la subvenționarea întreprinderilor, încurajarea reducerii producției agricole printr-un sistem de prime. Activitatea economică nu a fost redresată și echilibrul bugetar a fost compromis, astfel, firme că Bugatti sau Citroen au falimentat, iar rezervele de aur și devizele Băncii Franței s-au redus. Izbucnește criza politică, iar guvernul se înfruntă cu o opoziție ce milita pentru creșterea impozitelor și comprimarea cheltuielilor
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
a fost compromis, astfel, firme că Bugatti sau Citroen au falimentat, iar rezervele de aur și devizele Băncii Franței s-au redus. Izbucnește criza politică, iar guvernul se înfruntă cu o opoziție ce milita pentru creșterea impozitelor și comprimarea cheltuielilor bugetare. Stânga se opunea impozitelor directe, dreapta se opunea impozitelor directe, iar executivul era paralizat, urmând o instabilitate politică, numai în 1933 fiind patru guverne succesive pe fondul scandalurilor politice (că Afacerea Stavinsky din decembrie 1934 ce presupunea frauda cu bilete
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
în martie 1938, dar eșuând din nou, se retrage. Guvernarea Frontului Popular se încheiase. În aprilie 1938 se instalează guvernul lui Daladier, format din radicali, centru și moderați, obținând mandat excepțional din partea Senatului, decretând legi în domeniul economic privind economiile bugetare. Apar noi impozite și dispar reglementările asupra muncii. Grevele organizate de CGT sunt reprimate. Deși măsurile au fost nepopulare, au fost eficiente în oprirea crizei economice. Efortul de înarmare a fost amplificat, Franța fiind pregătită pentru un nou război. Marea Britanie
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
Europei centrale din 1931. În mai 1929 au loc noi alegeri: conservatorii-38%, liberalii-23% și laburiștii cu 37%, formându-se un guvern condus de laburistul MacDonald, în timp ce conservatorii vor fi solidari în opoziție, având că opțiuni creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor bugetare pentru ieșirea din criză. Liberalii erau divizați între aripa dreapta condusă de Sir John Simon ce susținea deflationismul și aripa stânga condusă de Lloyd-George ce propunea sporirea consumului prin ieftinirea creditelor și mărirea deficitului bugetar. Laburiștii aflați la guvernare au
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor bugetare pentru ieșirea din criză. Liberalii erau divizați între aripa dreapta condusă de Sir John Simon ce susținea deflationismul și aripa stânga condusă de Lloyd-George ce propunea sporirea consumului prin ieftinirea creditelor și mărirea deficitului bugetar. Laburiștii aflați la guvernare au suferit de pe urmă diviziunilor interne, fiind de acord cu impozitarea marilor averi, dar oscilând între măsuri deflationiste și metode dirijiste. În august 1931, guvernul MacDonald a demisionat. Regele George V a invitat forțele politice pentru
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
a lansat Rentenmark, acoperită nu de aur, ci de recunoașterea datoriilor industriale și agricole de către stat. Moneda era calculată la 1RM=1 miliard de mărci. Moneda națională era detașată de etaloanele și criteriile de valoare tradiționale, corupte datorită speculațiilor. Austeritatea bugetară, fixarea și blocarea dobânzilor pentru credite de către Reichsbank au contribuit la stabilizarea masei monetare. Prosperitatea s-a reinstalat aparent, producția crescând încet și șomajul micsorandu-se. Se mizează pe raționalizarea producției și pe exporturile industriale, 72% din exporturi fiind produse
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
milioane de germani rămași fără muncă în 1931. Se dezvoltă o antipatie împotriva capitalismului considerat vinovat pentru criză. Forțele politice au încercat diferite soluții pentru ieșirea din criză, iar marea industrie a solicitat relansarea investițiilor prin scăderea fiscalității și economiei bugetare. În 1931 s-a impus scăderea salariilor muncitorilor, iar în 1932 se cerea relansarea economică prin intervenția statului. Sindicatele reclamau indemnizații crescute pentru șomaj, proprietarii funciari au solicitat ajutoare, iar partidele de dreapta se opuneau creșterii impozitelor în timp ce partidele de
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
seria originală (cu excepția lui Walter Koenig care nu a fost inclus din cauza bugetului limitat). Deși libertatea animației a dus la apariția a numeroase peisaje extraterestre și a unor forme de viață exotice, acestea au avut o calitate moderată, din cauza constrângerilor bugetare. Star Trek: Generația Următoare (cunoscută pe scurt sub numele de "Generația următoare", "NextGen", "ST:TNG", sau "TNG") prezină o nouă navă spațială (numită tot "Enterprise") și un echipaj complet nou, însă cu aceeași misiune: de a ajunge "acolo unde nici un
Star Trek () [Corola-website/Science/303228_a_304557]
-
limitată. Asta înseamnă că stilistic, chiar și în producții mai mari convențiile animației limitate sunt utilizate pentru a păcăli ochiul să creadă că vede mai multă mișcare decât este. Multe din tehnicile acestea sunt folosite când se lucrează cu limite bugetare. Unghiul camerei, mișcarea acesteia și luminozitatea joacă un rol important în scene. Regizorii au de obicei discreția determinării privirii unghiulare pentru scene, particularizând la fundale. În adiție, camera unghiulară arată perspectiva. Aceștia pot să aleagă efecte cinematografice, precum zoom, prim-
Anime () [Corola-website/Science/303317_a_304646]
-
respective, cu aprobarea prealabilă de către directorul SIE. Financiar, activitățile Serviciului de Informații Externe sunt auditate de către Ministerul Finanțelor Publice, care exercită prin delegare și o pre-verificare financiară preventivă, precum și Biroul de Audit, prin intermediul sau de urmărire privind controlul asupra executării bugetare de venituri și cheltuieli. Ministerul Public autorizează de asemenea legalitatea unor activități efectuate cu privire la colectarea de informații. În anul 2010, bugetul alocat pentru SIE a fost de 214,3 milioane lei. este condus de un director și un director adjunct
Serviciul de Informații Externe () [Corola-website/Science/303375_a_304704]
-
25 iunie 1950, a lui a invadat Coreea de Sud, declanșând Războiul din Coreea. În primele săptămâni ale războiului, nord-coreenii au înaintat cu ușurință, împingându-și adversarii sudici. Truman a cerut o blocadă navală a Coreei, dar a aflat că, din cauza reducerilor bugetare, Marina Americană nu putea pune în aplicare o asemenea măsură. Truman a cerut de urgență Națiunilor Unite să intervină; organizația a intervenit, autorizând o intervenție armată sub egida ONU condusă de generalul american Douglas MacArthur. Truman a hotărât că nu
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]