152,767 matches
-
Galați - Tecuci trece prin partea de nord - est a teritoriului comunei. Paralel cu DN 25, calea ferata Galați - Tecuci traversează teritoriul comunei, creând un cadru favorabil dezvoltării economice a așezării. Teritoriul comunei are 6745 ha, din care 6345 ha teren agricol, iar zona de locuit (intravilan) este de 400 ha. Teritoriul comunei Independența face parte din interfluviul Siret -Prut, ce corespunde din punct geo - morfologic extremității de sud a Podișului Moldovei. Teritoriul este situat pe malul stâng al pârâului Bârlădel, afluent
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
preluând cel mai mare procent al populației sinistrate. Inundațiile din anul 2005 (la viitura din data de 14.07.2005, la stația hidrologica Lungoci s-a înregistrat debitul record de 6000 mc/s) au afectat o mare parte din terenurile agricole ale comunei precum și o parte a vetrei satului Fundeni (50 de case din care 9 afectate 100%). Limită de nord-est este reprezentată de cursul râului Călmățui, rău cu un debit redus. Lacul Negru, situat între vatra satului Fundeni - la vest
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. Satul Bărbulești s-a separat din nou de comună în 2006, comuna rămânând atunci în componența actuală. În comuna Armășești se află școala agricolă „Iordache Zossima” din satul Armășești, construită în 1887, și biserica „Sfântul Gheorghe” aflată lângă ea și datând din 1778 (cu transformări în 1859), clasificate ca monumente istorice de arhitectură de interes național. În afara acestora, în comună mai sunt două alte
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
făcut anumite îmbunătățiri funciare prin plantarea dunelor de nisip cu culturi viti-pomicole și salcâm. în Baltă s-au făcut lucrări de regularizare ale albiilor minore apoi lucrări de îndiguiri, odată cu crearea sistemului de irigații cea mai mare parte a terenurilor agricole au putut fi irigate; din păcate după 1990 prin distrugere s-au diminuat, mai mult stricăciunile au făcut o zonă de mlaștină de 40-70 de hectare. Până în 1949 au existat numai terenuri particulare după care ia ființă I.A.S
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
zonă de mlaștină de 40-70 de hectare. Până în 1949 au existat numai terenuri particulare după care ia ființă I.A.S Ivești care astăzi se numește S.C. Agrovin Ș.A. Începând cu 1970, s-a creat și o stație de mașini agricole S.M.A care făcea lucrări agro-mecanice. La ora actuală, din totalul de teren agricol, culturile se prezintă astfel : Se practică în fiecare gospodărie individuală dar mai ales la « CRAMA » moșiei fraților Theodor și Panaite Balș (încă de la mijlocul secolului XIX
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
după care ia ființă I.A.S Ivești care astăzi se numește S.C. Agrovin Ș.A. Începând cu 1970, s-a creat și o stație de mașini agricole S.M.A care făcea lucrări agro-mecanice. La ora actuală, din totalul de teren agricol, culturile se prezintă astfel : Se practică în fiecare gospodărie individuală dar mai ales la « CRAMA » moșiei fraților Theodor și Panaite Balș (încă de la mijlocul secolului XIX) preluată în 1911 de familia de arendași Economos, iar în anii 20 de familia
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
psamosoluri la Tecuci; cernoziomuri cambice la Corod. Climatul este temperat-continentala, cu nuanțe de ariditate. Este și ea prezenta prin AVICOLA Bucesti profilata pe găini ouătoare și de carne aparținând unei firme din Tecuci. În prezent se găsesc mai multe asociații agricole printre care: La mijlocul secolului XIX Ivestiul era un centru renumit al olăritului. Astăzi țiganii rudari din mahalaua stadionului « Nicu Nour » mai fabrică cărămizi subțiri pentru sobe și cărămizi. Până în 1856 când Iveștiul devine târg în localitate se practicau meșteșuguri casnice
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Păltinișu". În 1968, comuna Perieți a revenit la județul Ialomița, având alcătuirea actuală. Două obiective din comuna Perieți sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură ferma agricolă din satul Perieți, datând din 1936. Celălalt este clasificat ca monument funerar sau memorial crucea de piatră de pe strada Poienii, nr. 103 din satul Stejaru, datând din 1822.
Comuna Perieți, Ialomița () [Corola-website/Science/301247_a_302576]
-
și Bădeni, se agitau nemulțumite de felul în care se făcea vânzarea în loturi” a moșiei Băiceni. Același cotidian relata, pe larg, evenimentele din 1907, când țăranii au atacat administrațiile moșiilor și primăriilor locale, unde erau păstrate registrele de învoială agricolă. La 24 februarie 1907, aproximativ 300 locuitori din Bădeni s-au îndreptat spre curtea arendașului Fischer, cerând să li se „arendeze pământurile cu 25 de lei falcea”. Venirea inspectorului comunal la Bădeni nu a liniștit spiritele, ci, dimpotrivă, sătenii au
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
în zare spre apus, mai ales de pe culmea dealurilor care fac parte din Șaua Ruginoasei. Climă este temperata. Ea este influențată de circulația curenților de aer reci și umezi din nord și de la munte favorizați de culoarul văii Șiretului. Culturile agricole tipice sunt: cartoful, sfecla furajera și de zahăr, porumbul, grâul și floarea soarelui. O bună parte din terenurile comunei sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
medievale din secolele al XIV-lea-al XV-lea și din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolul al XVIII-lea) din satul Brăești. Economia comunei Brăești are un caracter preponderent agricol, în special în domeniul zootehniei, viticulturii și apiculturii.
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
secolului al XX-lea, sătul Bălțeni se află pe moșia ce aparținea Mariei Mehedinți, soția geografului Simion Mehedinți. Aceștia aveau o casă boiereasca (pe locul căreia s-a construit fermă zootehnica după colectivizare), unde locuiau vară pentru a supraveghea muncile agricole. Satul Bălțeni a fost drum de trecere și pentru Costache Negruzzi spre moșia și conacul de la Hermeziu, atunci când își petrecea vacanțele împreună cu figuri remarcabile de la Junimea sau cand organiza celebrele partide de vânătoare și pescuit. Din 1962, școala Bălțeni s-
Bălteni, Iași () [Corola-website/Science/301259_a_302588]
-
20,8 °C. Umiditatea relativă a anului se înscrie cu valori cuprinse între 84,1% în luna ianuarie și 64,6% în luna iulie. În Costuleni distribuția solului este relativ dezechilibrată, aprox. 70% din suprafața totală a comunei fiind teren agricol și doar 30% din suprafața totală a comunei fiind teren împădurit. Pădurile de foioase acoperă versanții nordici și dealurile din sud, sud-est, precum si zona de nord-est a comunei. Defrișările sunt aproape nule, în timp ce în pădurea Bacalu s-a plantat pin
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
de nord-est a comunei. Defrișările sunt aproape nule, în timp ce în pădurea Bacalu s-a plantat pin negru, dud și nuc, în pădurea Albina nuc și în pădurea Rotari salcâm, stejar, gorun și frasin. Ocupând aprox. 70% din teritoriul comunei, terenurile agricole au un potențial de fertilitate diferit.Solurile cu pretabilitate foarte bună pentru culturile de grâu și cele cu pretabilitate bună, cu limitări reduse ocupă doar 19% din totalul terenurilor agricole, în timp ce terenurile cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate ocupă 22
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
gorun și frasin. Ocupând aprox. 70% din teritoriul comunei, terenurile agricole au un potențial de fertilitate diferit.Solurile cu pretabilitate foarte bună pentru culturile de grâu și cele cu pretabilitate bună, cu limitări reduse ocupă doar 19% din totalul terenurilor agricole, în timp ce terenurile cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate ocupă 22% din terenurile agricole.Suprafețele cu pretabilitate redusă,cu limitari severe ocupă 35% din terenurile agricole, iar terenurile cu limitări foarte severe (zone mlăștinoase, erodate) ocupă 10% din totalul terenurilor agricole
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
potențial de fertilitate diferit.Solurile cu pretabilitate foarte bună pentru culturile de grâu și cele cu pretabilitate bună, cu limitări reduse ocupă doar 19% din totalul terenurilor agricole, în timp ce terenurile cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate ocupă 22% din terenurile agricole.Suprafețele cu pretabilitate redusă,cu limitari severe ocupă 35% din terenurile agricole, iar terenurile cu limitări foarte severe (zone mlăștinoase, erodate) ocupă 10% din totalul terenurilor agricole.Restul suprafeței agricole reprezintă terenuri în panta, ocupate cu vii și livezi. Conform
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
grâu și cele cu pretabilitate bună, cu limitări reduse ocupă doar 19% din totalul terenurilor agricole, în timp ce terenurile cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate ocupă 22% din terenurile agricole.Suprafețele cu pretabilitate redusă,cu limitari severe ocupă 35% din terenurile agricole, iar terenurile cu limitări foarte severe (zone mlăștinoase, erodate) ocupă 10% din totalul terenurilor agricole.Restul suprafeței agricole reprezintă terenuri în panta, ocupate cu vii și livezi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costuleni se ridică la de locuitori
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
agricole, în timp ce terenurile cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate ocupă 22% din terenurile agricole.Suprafețele cu pretabilitate redusă,cu limitari severe ocupă 35% din terenurile agricole, iar terenurile cu limitări foarte severe (zone mlăștinoase, erodate) ocupă 10% din totalul terenurilor agricole.Restul suprafeței agricole reprezintă terenuri în panta, ocupate cu vii și livezi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costuleni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
cu pretabilitate mijlocie, cu limitări moderate ocupă 22% din terenurile agricole.Suprafețele cu pretabilitate redusă,cu limitari severe ocupă 35% din terenurile agricole, iar terenurile cu limitări foarte severe (zone mlăștinoase, erodate) ocupă 10% din totalul terenurilor agricole.Restul suprafeței agricole reprezintă terenuri în panta, ocupate cu vii și livezi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costuleni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,97
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
Latène-ul timpuriu), secolele al II-lea-al IV-lea (epoca daco-romană) și paleoliticul superior (gravettian). Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură (1858) din satul Costuleni; și (1739) din satul Covasna. Economia comueni Costuleni are un caracter preponderent agricol și zootehnic, mai ales în privința viticulturii și pomiculturii. Dezvoltarea pomiculturii și viticulturii este favorizată de climă și de tipul solului întâlnit în zonă.
Comuna Costuleni, Iași () [Corola-website/Science/301269_a_302598]
-
așezări din secolul al II-lea î.e.n. (perioada Latène) și din ruinele unei biserici medievale. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (prima jumătate a secolului al XIX-lea) din satul Dagâța; și (1723) din satul Mănăstirea. Are caracter agricol orientat pe cultura cerealelor, plantelor tehnice, zootehnie, iar în viitor pe cereale, lapte și struguri. Din suprafața fondului funciar (4.590 ha), terenul agricol ocupă peste 3186 ha, iar arabilul (2.124 ha). În arabil o pondere mare o au
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
jumătate a secolului al XIX-lea) din satul Dagâța; și (1723) din satul Mănăstirea. Are caracter agricol orientat pe cultura cerealelor, plantelor tehnice, zootehnie, iar în viitor pe cereale, lapte și struguri. Din suprafața fondului funciar (4.590 ha), terenul agricol ocupă peste 3186 ha, iar arabilul (2.124 ha). În arabil o pondere mare o au pădurile (peste 1050 ha), pășunile (716 ha), fânețele naturale (196 ha); livezile ocupă 92 ha și viile 58 ha.
Comuna Dagâța, Iași () [Corola-website/Science/301272_a_302601]
-
migrațiilor și din cea feudală. Clima este temperat-continentală, cu ierni geroase și veri foarte calde. Temperatura medie anuală este de 9,6 °C, iar media precipitațiilor anuale nu depășește 475 ml. Fondul funciar este de 3900 ha și cuprinde teren agricol, pășuni, fânețe și păduri (100 ha). Satul este înconjurat de pădure, în care predomină stejarul și pinul, dar mai sunt și zone cu salcâmi, nuci și peri sălbatici. O parte din pădurea inițială a fost defrișată începând cu secolul al
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
fost construită școala, care cuprinde clasele I- VIII. Ulterior a luat ființă și o grădiniță. În 1960 s-a construit căminul cultural în care au funcționat pe rând grădinița, școala și biblioteca; toamna acesta era folosit drept magazie pentru produsele agricole. Din 1965 își începe activitatea și biblioteca. Satul a avut și un cinematograf, care astăzi nu mai există.
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
lângă satul Budăiu, comuna Sârca, plasa Cârligătura, format de pârâul Budăiu”"), cu scopul de a scoate de sub efectul inundațiilor orașul Iași și zona industrială a acestuia. Lacul are și scop piscicol, dar asigură și necesarul de apă pentru irigarea culturilor agricole din zonă. Zona satului Budăi este bogată în ape subterane, care sunt puse în evidență de apariția unor izvoare. De altfel, și denumirea de Budăi este dată după fântâna Budăi (Cf. Constantin Todi, fost professor de istorie la Școala ”Al.
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]