152,767 matches
-
bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Fosta poiana își mai păstrează încă înfățișarea ei de altădată, dar este larg deschisă către sud-est, unde se întinde țarina cu pășuni, fânețe și terenuri agricole, valorificate complex de către populația locală. Comună Dobrovăț se află la circa 25 km de centrul orașului Iași. La sud și la vest se mărginește cu comunele Codăești și Tăcută din județul Vaslui, la nord-vest cu comunele Grajduri și Ciurea din
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
pereții din inele de beton armat) și Ruși (având adâncimea de 22 m și pereții din piatră extrasa din carierele locale). În prezent este exploatată o sursă de apă subterană din pădurea Buda care asigură alimentarea cu apă a fermei agricole de stat și a zonei de locuit și alta din versantul vestic al dealului Teiul de unde este adusă apă la cișmelele din curtea Ocolului Silvic și în curțile unor cetățeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dobrovăț se ridică
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
sprijin în afirmațiile ce privesc istoria satului Pocreaca, datele extrase din monografia semnată de inginerul hotarnic V. Al. Maxinoiu, trimis de Sfânta Mitropolie a Moldovei și Sucevei în satul Pocreaca, în anul 1938, pentru a întocmi documentația și măsurătorile terenurilor agricole deținute de parohia bisericii din sat, în urma împroprietăririlor făcute prin Legea rurală din anul 1864 și prin Legea agrară din anul 1919. La această dată (anul 1938), autorul monografiei succinte din documentul mai sus menționat constată că “Pocreaca este un
Pocreaca, Iași () [Corola-website/Science/301300_a_302629]
-
e așezat satul Muncelul de Sus. De aici reiese că relieful satului e unul colinar, de deal. Solul e brun-roșcat spre cernoziom degradat. Mai sunt prezente și soluri acide în diferite stadii, luto-argiloase - ușor degradate ce ocupă 37% din suprafața agricolă. Soluri acide prezente în partea de vest a satului Muncelul de Sus. Climă: temperat-continentală cu influențe din estul continentului. Temperaturile medii în lunile iulie-august sunt de 19,9 °C, iar în lunile ianuarie-februarie de -4,9 °C; temperatura medie anuală
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
din punctul „Cetățuia”, aflat la 1 km nord de sat și datând din perioada Latène (secolele al III-lea-al II-lea î.e.n.). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolul al XVIII-lea). Economia Moșnei are un caracter preponderent agricol. Până în anul 1989 volumul activității economice se realiza în proporție de 36,7% în agricultură, 13,7% in industrie iar restul in sfera serviciilor. Volumul activității economice după anul 1990 a scăzut, crescând ponderea producției agricole.În prezent în comună
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
are un caracter preponderent agricol. Până în anul 1989 volumul activității economice se realiza în proporție de 36,7% în agricultură, 13,7% in industrie iar restul in sfera serviciilor. Volumul activității economice după anul 1990 a scăzut, crescând ponderea producției agricole.În prezent în comună își au sediul mai multe IMM-uri, concetrate pe sectorul comercial și de transport, activitatea comercială în comună fiind înfloritoare. În Moșna întâlnim suprafețe mari cu vii(16,1% din terenul agricol), livezi(6,60% din
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
scăzut, crescând ponderea producției agricole.În prezent în comună își au sediul mai multe IMM-uri, concetrate pe sectorul comercial și de transport, activitatea comercială în comună fiind înfloritoare. În Moșna întâlnim suprafețe mari cu vii(16,1% din terenul agricol), livezi(6,60% din terenul agricol).Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
prezent în comună își au sediul mai multe IMM-uri, concetrate pe sectorul comercial și de transport, activitatea comercială în comună fiind înfloritoare. În Moșna întâlnim suprafețe mari cu vii(16,1% din terenul agricol), livezi(6,60% din terenul agricol).Structura culturilor de câmp e relativ dezechilibrată, remarcându-se porumbul(52,8%), și culturile păioase(28,8%).Pajiștile și fânețele sunt relativ rare, potențialul productiv al solului zonei fiind moderat, fiind reprezentate mai ales prin izlazul Gura Bohotin și prin
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
Solul este brun-roșcat spre cernoziom degradat, iar în partea de către râul Siret și pește rău este un sol aluvionar în suprafață de 331 Ha. Solurile acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
râul Siret și pește rău este un sol aluvionar în suprafață de 331 Ha. Solurile acide în diferite stadii de podzolire care ocupă circa 45% din suprafața totală a terasamentului agricol, solurile heto-argiloase ușor degradabile care ocupă 37% din suprafața agricolă și cernoziomul de lunca gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
III-lea-al II-lea î.e.n., și secolul al IV-lea e.n. (epoa daco-romană). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1842-1845) din satul Bohotin, și (secolul al XIX-lea) de la Răducăneni. Economia comunei Răducăneni are un caracter preponderent agricol și zootehnic. Fondul funciar al comunei este de . Trenurile agricole însumează , adică 72,3% din suprafața totală a comunei.Terenul agricol este împărțit astfel: teren arabil - 58,9%, pășuni și fânețe - 29,6%, vii - 6,5%, livezi - 4,9%. Efectivele
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
-lea e.n. (epoa daco-romană). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1842-1845) din satul Bohotin, și (secolul al XIX-lea) de la Răducăneni. Economia comunei Răducăneni are un caracter preponderent agricol și zootehnic. Fondul funciar al comunei este de . Trenurile agricole însumează , adică 72,3% din suprafața totală a comunei.Terenul agricol este împărțit astfel: teren arabil - 58,9%, pășuni și fânețe - 29,6%, vii - 6,5%, livezi - 4,9%. Efectivele de animale au scăzut, mai ales la bovine, ovine și
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
arhitectură: (1842-1845) din satul Bohotin, și (secolul al XIX-lea) de la Răducăneni. Economia comunei Răducăneni are un caracter preponderent agricol și zootehnic. Fondul funciar al comunei este de . Trenurile agricole însumează , adică 72,3% din suprafața totală a comunei.Terenul agricol este împărțit astfel: teren arabil - 58,9%, pășuni și fânețe - 29,6%, vii - 6,5%, livezi - 4,9%. Efectivele de animale au scăzut, mai ales la bovine, ovine și păsări, excepție făcând cabalinele, a căror efective sunt în ușoară creștere
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
treizeci de ani. Colonelul Ion Lambrino a fost ultimul proprietar al moșiei Șerbești pe care o cumpără de la D. Hernia în anul 1941. La puțină vreme după al doilea război mondial moșia Șerbești a fost expropriată și transformată în întreprindere agricolă de stat. Clădirile curții au fost folosite o vreme ca spațiu administrativ. Lăsate în paragină, imediat după 1989 au fost demolate.
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
gazda aducea și lăutari. Cu acest prilej, se înfiripau, adesea, cele mai bune relații de prietenie, care, ulterior, duceau la căsătorii, relatează prof. Vasile Boca. După încheierea sărbătorilor de iarna, în viața satului urma o perioadă de liniște, înaintea muncilor agricole de primăvară. Lumea satului participa la șezătoare cu un sentiment ritualic, supunându-se randuielii obștei tradiționale. Obiceiul se raporta la destinul uman, individual sau colectiv, fiind, totodată, un obicei de inițiere a tinerilor în muncă, joc și viată, un loc
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
lutos, pe dealuri. Caracteristicile solului sunt, în zona de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element de
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
o parte și de cealaltă a râului Bega sunt construite din cărămidă arsă, cu 2-3 camere la stradă și bine cunoscută poartă de la "sura" pentru acces în "ocol". Locuitorii satului se ocupă cu creșterea animalelor, cositul fânețelor și cultivarea terenurilor agricole. Un loc aparte îl ocupă plantarea de livezi cu pomi fructiferi, mai ales cele cu pruni pentru producția de "răchie de pruna". Zona nu a fost cooperativizata în regimul comunist, dar sătenii au suferit la fel de mult ca și toți locuitorii
Crivina de Sus, Timiș () [Corola-website/Science/301354_a_302683]
-
religios, populația este mult mai omogenă, întrucât românii și sârbii sunt majoritari creștini ortodocși. Astfel, numărul credincioșilor ortodocși este de 879 sau 87%. A doua comunitate ca număr este cea penticostală, cu 119 credincioși (sau 12%). Economia satului este predominant agricolă. Are suprafețe importante cultivate cu grâu. Se mai cultivă plante protejate și cartofi timpurii. În mod deosebit, la Diniaș se recoltează cantități mari de plante medicinale, în special mușețelul. Se mai practică și piscicultura în iazuri special amenajate.
Diniaș, Timiș () [Corola-website/Science/301356_a_302685]
-
forța de muncă de care avea nevoie pentru propria moșie. El a împărțit terenul pe loturi de case pe care le-a dat la 138 de familii de români și 100 de familii de germani, toți fiind folosiți la lucrările agricole pe moșia lui Naco. La 1924 se numea "Constanța".
Lunga, Timiș () [Corola-website/Science/301376_a_302705]
-
sași. - Populația este de 4084, din care: 3672 români, 203 maghiari, 89 germani, 20 rromi, 15 bulgari și 7 sârbi. Localități aparținătoare Comunei Orțișoara: Comună Orțișoara se întinde pe o suprafață de 12960 ha, din care 12907 ha reprezintă terenul agricol. În componență acestui teritoriu administrativ se regăsesc localitățile: Orțișoara, Călacea, Cornești și Seceani. La distanță de 4 km de Orțișoara se află satul Calacea, atestat încă din 1356. Satul Cornești, atestat în1230, se află la 6 km distanță față de comună
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
din Seceani - Biserică Baptista din Seceani - Biserică Ortodoxă din Calacea - Biserică Catolică din Calacea - Biserică Penticostala din Calacea În anul 1950 a luat ființă Școală Profesională de Tractoriști. A funcționat până în 1958 când s-a transformat în Școala de Mecanici Agricoli. În 1976 se transformă în Liceu Agroindustrial, iar din 1992 unitatea funcționează sub denumirea de Grup Școlar Agricol. Școala cu clasele I - VIII a luat ființă în anul 1875. Din 15 martie 2000 cele două unități s-au comasat, denumindu
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
În anul 1950 a luat ființă Școală Profesională de Tractoriști. A funcționat până în 1958 când s-a transformat în Școala de Mecanici Agricoli. În 1976 se transformă în Liceu Agroindustrial, iar din 1992 unitatea funcționează sub denumirea de Grup Școlar Agricol. Școala cu clasele I - VIII a luat ființă în anul 1875. Din 15 martie 2000 cele două unități s-au comasat, denumindu-se Grup Școlar Agricol Orțișoara. Aceasta este unitatea coordonatoare pentru unitățile de învățământ din satele aparținătoare comunei: -Cornești
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
transformă în Liceu Agroindustrial, iar din 1992 unitatea funcționează sub denumirea de Grup Școlar Agricol. Școala cu clasele I - VIII a luat ființă în anul 1875. Din 15 martie 2000 cele două unități s-au comasat, denumindu-se Grup Școlar Agricol Orțișoara. Aceasta este unitatea coordonatoare pentru unitățile de învățământ din satele aparținătoare comunei: -Cornești (Grădiniță PN Cornesti și Școala cu clasele I-IV Cornesti); -Calacea (Grădiniță PN Calacea și Școala cu clasele I-IV Calacea); -Seceani (Grădiniță PN Seceani și
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
învățământ din satele aparținătoare comunei: -Cornești (Grădiniță PN Cornesti și Școala cu clasele I-IV Cornesti); -Calacea (Grădiniță PN Calacea și Școala cu clasele I-IV Calacea); -Seceani (Grădiniță PN Seceani și Școala cu clasele I-IV seceani). Grupul Școlar Agricol Orțișoara funcționează în clădiri nou renovate, dotate cu: Orțișoara este unul din cele mai mari sate din județul Timiș, cu rol polarizator, de servire și influențare a satelor din jur, cu funcții agroindustriale și o clară evoluție urbană. Pe teritorul
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
mlaștinilor existente în aceste văi să se formeze un sol aluvionar, pe acesta de o parte și de alta a cursurilor de apă fiind dispuse așezările omenești. Suprafața conunei este de 11.706 ha. Din care 637 ha reprezintă teren agricol (arabil 247 ha). Există în comună două tipuri de sol : Situația geografică a localității, determină existența influenței climatice după cum urmează: influența climatului central - european, influența climatului montan și mediteranean, care determină în această zonă un climat aproximativ mediteranean. Deși așezată
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]