15,536 matches
-
teren” ca tehnică de colectare a datelor, omițând orice altă discuție despre studiile de caz. Într-o abordare istorică de ansamblu a studiilor În gândirea metodologică americană, Jennifer Platt (1992a) explică motivele pentru care au fost văzute În acest fel. Autoarea depistează originile studiilor de caz În realizarea de istorii, În activitatea școlii de sociologie din Chicago și În rezolvarea cazurilor de asistență socială. Platt arată apoi cum a apărut „observația participativă” ca tehnică de colectare a datelor, lăsând În suspensie
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
sociale, ilustrate de patru teme legate de politică: reforma sistemului de asistență socială, consolidarea sistemului de protecție a copilului, reforma educațională și transformarea vecinătăților. Lucrarea abundă În studii ale programelor ce au avut succes. Făcând referințe la literatura de specialitate, autoarea dezvoltă numeroase generalizări pe baza studiilor de caz, printre care nevoia ca programele eficiente să fie „orientate spre rezultate”, aceasta fiind doar una din cele șapte caracteristici ale programelor deosebit de productive pe care le identifică. Rezumattc "Rezumat" Acest capitol introductiv
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
evenimentele de la fiecare din cele șapte locații. Apoi, o explicație de ordin general - și anume că proiectele nu au beneficiat de suficient suport local - este considerată ca fiind nesatisfăcătoare, deoarece această condiție nu a fost dominantă pentru toate locațiile. Potrivit autoarei, a existat sprijin local, Însă „funcționarii guvernamentali au formulat totuși niște obiective atât de ambigue, Încât eșecul a fost sigur de la Început, Într-o anumită măsură” (p. 91). În consecință, Derthick construiește o altă explicație și ajunge la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
care intelectualii , și nu oamenii simpli, desemnează exclusiv datul, adică viața predeterminată .Omul este , din această perspectivă, obiectul întâmplării înțeleasă ca formă a predeterminării.Libertatea voinței umane înseamnă o realitate fundamentală devenind problema prezentă în întreaga filosofie a secolului XX . Autoarea cărții I Noțiunile de soartă, noroc aparțin concomitent filosofiei, religiei, literaturii și culturii populare. În principiu, din Antichitate și până astăzi, s-au produs variate accepții, la nivelul culturii europene,prin cele mai strălucite inteligențe speculative; la nivelul culturii populare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, se înscrie în preocuparea mai largă a Școlii clujene de folclor de a reface unitatea culturii populare; studiul acoperă întreg timpul ritual și ceremonial al anului (ciclul calendaristic și ciclul familial). Analizând ursirea copilului, autoarea constată că ceremonialul din Mărginimea Sibiului apare simplificat față de alte zone etnofolclorice. Sunt oferite în această lucrare informații privind așezarea mesei ursitoarelor la opt zile de la naștere (timp de trei zile și trei nopți), interzicerea lehuzei de a coborî din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acestor obiceiuri, decupând astfel câteva elemente comune celor trei rituri de trecere (Pasărea-suflet, Masa destinului, Violența-sacră, Vânzarea simbolică, Pragul, ușa, poarta existenței, Masca, Pomul). O altă problemă dezbătută în studiul amintit, Masa destinului (Ipostazele ursitoarelor în riturile de trecere), permite autoarei să identifice un aspect comun obiceiurilor din ciclul familial (naștere - nuntă - moarte) și anume Masa ursitoarelor. Dacă, în cadrul obiceiurilor de naștere, ritul apare reprezentat, în cadrul celor referitoare la nuntă, ritul poate fi semnalat în obiceiurile prenupțiale de ursită realizate de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un corespondent al Mesei destinului. Ursitoarele apar din nou la înmormântare; în cântecele funebre, ele sunt numite Zâne și Zori. Pentru ele, se așează pe masă timp de trei zile, cât se priveghează mortul, pâine, apă, vin, zahăr. Sabina Ispas, autoare a unor studii pe teme desprinse din toate orizonturile folclorului, atinge problematica destinului în câteva contribuții. Astfel, în Povestea cântată - studii de etnografie și folclor rezervă un capitol pentru Condiției umane - om și destin, în care propune noi interpretări din
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
A. Olteanu ia ca puncte de reper legendele care dezvoltă motivul deschiderii cerului (în noaptea de Sfântul Vasile, de Anul Nou, Bobotează, Paști sau Crăciun); enumeră apoi farmecele de dragoste și de ursită precum și alte modalități de aflare a ursitului. Autoarea face o listă a farmecelor de atracție și de respingere, privindu-le comparativ (de exemplu, cele "de luare a dragostei" diferă de vrăjile "de aducere a ursitului"; dacă "luarea dragostei" se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe acele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se bazează pe furtul acesteia de la ființe precum și pe acele prin care tânărul este făcut conștient de calitățile fetei neglijate, vrăjile "de urât" îl vizau mai ales pe tânăr). Studiile Antoanetei Olteanu aduc în discuție un material documentar extrem de vast. Autoarea a cercetat lucrările de specialitate apărute în limbile română, rusă, bulgară, ucraineană și face mereu trimiteri la ele. De asemenea, căutând practici, credințe, vrăji și descântece, ea oferă exemple și din literatura de autor: I. L. Caragiale, V. Voiculescu, M. Sadoveanu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială rămâne funcția de urare și fertilitate sau cea de prevestire), cele cu valoare apotropaică și de propițiere (Paparudele, Călușarii), agrementală (jocurile cu măști). În Valori identitare româneștii, autoarea este preocupată de mărcile specifice mentalului colectiv românesc. În același sens, Ofelia Văduva, în Pași spre sacru Din etnologia alimentației românești, argumentează că, între naștere și moarte, viața omului se desfășoară sub pecetea preocupărilor pentru procurarea și prepararea hranei, totul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bursă de studii la Université des Sciences et Technologie de Lille; nov. 2003 mai 2004; bursă de studii doctorale la L'Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales, Paris). Publică studii și articole în reviste din țară și străinătate. Este autoarea volumelor Socioantropologia fenomenului religios (Iași, Editura Fundației Axis, 2003), Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare (București, Editura Paideia, 2008). Cristina Gavriluță, Socioantropologia fenomenelor divinatorii (c) 2008, Institutul European INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Émile Durkheim, Marcel Mauss, până la Mircea Eliade și la metoda lui Ioan Petru Culianu ce se ocupă cu combinațiile invarianților. Este amintită și metoda imaginară, așa cum este ea cultivată în Franța (Jean-Jacques Wunenburger) și România (Lucian Boia). Este clar că autoarea cunoaște interpretările recente din domeniul filosofiei moderne, ca viziunea lui Gianni Vattimo despre gândirea slabă sau societatea transparentă sau gândirea lui Castoriadis. Aș spune, de asemenea, că doamna Cristina Gavriluță demonstrează o cunoaștere profundă și intimă a cercetărilor de bază
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Paradoxal, orașul devine un loc fascinant de cercetare a magiei, divinației și vrăjitoriei. "Somnambulism, hipnotism, chiromanție, necromanție, oniromanție și alte "manții" își dispută o clientelă urbană în timp ce satele continuă să-i solicite pe bătrânii lor demoni"50 scrie Marie-Sylvie Dupont-Bouchat. Autoarea se referă la "pitiile" moderne care reușesc, grație unei strategii publicitare bine puse la punct, să atragă o numeroasă clientelă. Serviciile oferite de aceste cabinete specializate sunt foarte variate: consultații asupra bolilor, aflarea deznodământului unui act justițiar, dezlegarea enigmelor privitoare
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
destinată în totalitate decriptării tipologiei umane pe baza măsurării științifice a unor aspecte fiziologice concrete. O abordare la fel de interesantă și provocatoare propune și Annick de Souzenelle în Simbolismul corpului uman76. Plecând de la arborele sefirotic și simbolismul numelor divine din ebraică, autoarea face analogii curajoase cu diferite părți ale corpului uman, atribuindu-le semnificații precise. În esență, autoarea insistă pe ideea conform căreia corpul uman este o imagine a "Corpului Divin". Astăzi, morfoscopia nu mai este o practică cunoscută. Ea este mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
abordare la fel de interesantă și provocatoare propune și Annick de Souzenelle în Simbolismul corpului uman76. Plecând de la arborele sefirotic și simbolismul numelor divine din ebraică, autoarea face analogii curajoase cu diferite părți ale corpului uman, atribuindu-le semnificații precise. În esență, autoarea insistă pe ideea conform căreia corpul uman este o imagine a "Corpului Divin". Astăzi, morfoscopia nu mai este o practică cunoscută. Ea este mai degrabă practicată la modul inconștient. De obicei, înainte de a face previziuni de vreun fel, prezicătorii privesc
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
antropologice, dar conștientă și de limitele unei astfel de abordări a fenomenului divinatoriu, Jeanne Favret-Saada propune o soluție oarecum nouă, inedită în peisajul cercetării antropologice. Ea nu este alta decât aceea de a încerca să devii tu însuți clientul prezicătorului. Autoarea crede, așadar, că doar asumarea unei subiectivități depline a demersului poate oferi rezultate satisfăcătoare. Conform mărturiilor antropologului francez, de fiecare dată când a luat notițe într-o ședință de divinație, autoarea a constatat că o parte, "întotdeauna aceeași", îi scăpa
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de a încerca să devii tu însuți clientul prezicătorului. Autoarea crede, așadar, că doar asumarea unei subiectivități depline a demersului poate oferi rezultate satisfăcătoare. Conform mărturiilor antropologului francez, de fiecare dată când a luat notițe într-o ședință de divinație, autoarea a constatat că o parte, "întotdeauna aceeași", îi scăpa... Informațiile înregistrate pot fi uneori lacunare, iar condiția celui care participă la o astfel de aventură este, cu siguranță, emblematică pentru ipostaza "clientului", a celui care apelează la serviciile unui "specialist
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
les sorts, Paris, Galimard, 1997. Lucrările menționate aici reprezintă teze de doctorat, masterat sau, pur și simplu, analize ale fenomenului divinatoriu din diverse perspective. Dintre ele se detașează cea a cunoscutului antropolog francez Jeanne Favret-Saada. Sistemul conceptual și argumentativ al autoarei aduce noutăți din punctul de vedere al înțelegerii fenomenului divinatoriu și al vrăjitoriei. În plus, metoda de analiză și de culegere a informațiilor folosită de J. Favret-Saada pune la dispoziție un material bogat și convingător. 113 Peter Berger, Thomas Luckman
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Școala de solomonie, ed. cit., face o apropiere între solomonarul-ghicitor și ereticii bogomili ai secolului al XI-lea. Aceștia din urmă erau phoundaites (din latinescul funda "traistă"). Termenul desemnează o caracteristică a acestora: cerșetoria și traiul din pomană. Ambii scrie autoarea "nu sunt altceva decât niște căutători de adevăr neînțeleși, greșit interpretați de semenii lor" (p. 9). 210 Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a magiei, ed. cit. 211 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ed. cit. 212 Ibidem, pp.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
244 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, op. cit., p. 64. 245 "Locul unde-s multe mușuroaie de furnici este loc bun, mănos. Este bine să-ți faci casă acolo"(T.C., 47 ani, Iași). 246 Silvia Ciubotaru, Nunta în Moldova, Iași, ed. cit.. Autoarea arată că "în sfera vergelului sunt cuprinse invocarea busuiocului, a mătrăgunei, a năvalnicului, precum și a mărului" (p. 43). De cele mai multe ori, plantele dobândesc calități divinatorii după ce în prealabil au fost descântate. "Alteori se învârte un fir de busuioc deasupra unei
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 94. 248 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed.cit. 249 S. Florea Marian, Nunta la români, ed. cit., Lucia Berdan, Fețele destinului, ed. cit. Într-un capitol intitulat " Pomul vieții pomul omului", autoarea surprinde marile ipostaze ale pomului în existența umană. În 1993, în Vrancea, autoarea înregistra câteva versuri care ilustrează acest fapt: "După mersul pomului/ Va fi mersul fătului/ Dacă pomul merge bine/ Fătul crește și se ține/ Dacă pomul nu mai
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
la români, ed.cit. 249 S. Florea Marian, Nunta la români, ed. cit., Lucia Berdan, Fețele destinului, ed. cit. Într-un capitol intitulat " Pomul vieții pomul omului", autoarea surprinde marile ipostaze ale pomului în existența umană. În 1993, în Vrancea, autoarea înregistra câteva versuri care ilustrează acest fapt: "După mersul pomului/ Va fi mersul fătului/ Dacă pomul merge bine/ Fătul crește și se ține/ Dacă pomul nu mai mere/ Fătul scage tăt și piere" (p.143). 250 Mai multe amănunte despre
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Valer Butură, apud Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, ed. cit.,. " Se credea că numai dobitoacele văd vântul, că ele "îs curate", nevinovate. Pentru aceea își ridică capul vitele când suflă vântul" (p. 350). 253 Lucia Berdan, op. cit. Autoarea dezvoltă într-un capitol special motivul păsării-suflet în ritualurile de naștere. Marile momente ale existenței umane sunt marcate de reprezentăr ipoetice și lirice, imaginare și magico-religioase ale păsării. Toate acestea întruchipează în cele din urmă imaginea sufletului. Informații prețioase cu privire la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1982, cu teza Argoul românesc. Activează ca inspector general de limba și literatura română în Ministerul Educației în perioada 1990-2007, iar din anul 1995 este președinta Secretariatului Național al Învățământului Catolic din România. Predă în învățământul liceal și universitar, fiind autoarea unui important număr de manuale școlare, cărți cu profil didactic, cursuri universitare și articole de specialitate. Își face debutul literar în 1996, cu volumul de versuri Polenul clipei (cu o prefață de Cezar Baltag), iar în 2013 publică Istoria unui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
modele de subiecte pentru proba scrisă de limba și literatura română a examenului de bacalaureat 2014. Exersând temeinic pe baza structurilor date, candidații vor obține cu siguranță succesul la examenul de maturitate. Și tu poți lua 10 la BAC! Succes! Autoarele I. Proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română 1. PRECIZĂRI METODOLOGICE Examenul de bacalaureat, organizat în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 4923/ 29.08.2013, emis de MECT, include proba A de evaluare a competențelor lingvistice de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]