15,206 matches
-
această dată satul dispare, fiind decimat de ciumă. În anul 1926, satul s-a reînființat cu țărani din satele Botoroaga și Târnava, care au fost împroprietăriți ca urmare a aplicării reformei agrare din 1921. Comuna Drăgănești Vlașca este situată în Câmpia Burnazului, în partea de est a județului Teleorman. Are în componență 3 sate : Drăgănești Vlașca - reședința comunei, Comoara și Văceni. Satul Drăgănești Vlașca este așezat pe Valea Calnistei, la confluenta cu Valea Alba și Valea lui Tudor, la intersecția drumului
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
281,00 ha și extravilan 3.527,00 ha Formă de relief; Comună Dracsenei se află la intersecția paralelei de 44 00 15 " latitudine nordică cu meridianul de 25 0 longitudine estică. Ca formă de relief, aceasta se situează în câmpia Găvanu-Burdea. Regimul climatic; - Comună Dracsenei are o climă temperat continentală, de câmpie cu influențe de tranziție. Verile sunt călduroase, uneori caniculare și ierni friguroare. Temperatura anuală medie este de 10,5 °C, temperatura medie a iernii este de - 2,-3
Drăcșenei, Teleorman () [Corola-website/Science/324755_a_326084]
-
Comună Dracsenei se află la intersecția paralelei de 44 00 15 " latitudine nordică cu meridianul de 25 0 longitudine estică. Ca formă de relief, aceasta se situează în câmpia Găvanu-Burdea. Regimul climatic; - Comună Dracsenei are o climă temperat continentală, de câmpie cu influențe de tranziție. Verile sunt călduroase, uneori caniculare și ierni friguroare. Temperatura anuală medie este de 10,5 °C, temperatura medie a iernii este de - 2,-3 °C, temperatura medie a verii este de 21 °C Numărul populației ; Numărul
Drăcșenei, Teleorman () [Corola-website/Science/324755_a_326084]
-
cu comuna Bucu, la vest și sud cu municipiul Slobozia. Este străbătută de șoseaua județeană DJ213A, care o leagă spre sud de Bucu (unde se termină în DN2A) și spre nord de Scânteia. Cadrul natural aparține Bărăganului Central subunitate a câmpiei Bărăganului. Subunitatea estică a Bărăganului Central, de care depinde și comuna, poartă numele de Bărăganul Însurățeilor, numit așa după orașul Însurăței din județul Brăila. Altitudinea generală este de și este dominată de crovuri. Pământul satului are o altitudine cuprinsă între
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
o altitudine cuprinsă între 20 și 39 m. Geologic depozitele aparțin Pleistocenului (prima epocă a Cuaternarului, în care a apărut omul și au avut loc glaciațiunile). Se întâlnesc o serie de movile (gorgane) cu înălțimi de 4-6 m deasupra nivelului câmpiei. Acestea sunt creații antropice, morminte ale unor conducători, vechi de peste 2000 de ani. Ulterior au fost folosite pentru a transmite semnale de avertizare în caz de primejdie, prin focurile făcute pe ele; mai târziu ajung semne de hotar. Teritoriul comunei
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
de sud-vest a localității, într-o vale naturală, se află lacul Iezer, un liman fluviatil al râului Ialomița, cu o suprafață de 120 ha și o adâncime de 10-12 m. Este reprezentată de speciile de pești de apă dulce de câmpie, care trăiesc în lacul Iezer: crap, caras, roșioară etc. Din 2008 pe lac se desfășoară anual Concursul Național de Pescuit la Crap. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gheorghe Lazăr se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
de pășuni. Primul document descoperit atesta stabilirea lângă Slobozia a unor oieri ardeleni cu turmele lor în mișcare de transhumanță. După legea rurală din 1864 dată în vremea domnitorului Al. I. Cuza a început a treia fază de populare a Câmpiei Bărăganului, când sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori Prahova). Așa apar cosare, hanuri, tarle, odăi. În harta rusească începută în 1835 și terminată în 1853 sunt trecute satele, cătunele
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
Slobozia a unor oieri ardeleni cu turmele lor în mișcare de transhumanță. După legea rurală din 1864 dată în vremea domnitorului Al. I. Cuza a început a treia fază de populare a Câmpiei Bărăganului, când sunt aduși în această mănoasă câmpie a țării, țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori Prahova). Așa apar cosare, hanuri, tarle, odăi. În harta rusească începută în 1835 și terminată în 1853 sunt trecute satele, cătunele, numărul de gospodării, de cârciumi, de tarle, cosare
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
așezat pe paralela 45 și pe meridianul 33 grade latitudine nordică. Se află în sudul județului Argeș, cam la jumătatea drumului județean Popești-Căldăraru (Miroși), pe partea dreaptă a Pârâului Bucov, pe dealurile aceluiași pârâu. Relieful este alcătuit din partea nordică a câmpiei Găvanu -Burdea și este format din dealuri și văi înguste. La sud se mărginește cu comuna Siliștea-Gumești, din județul Teleorman, la nord, cu comunele Ungheni și Izvorul de Jos, la estare ca limită râul Teleorman, satele Palanga, Popești, Slobozia-Trăznitu și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
nord, cu comunele Ungheni și Izvorul de Jos, la estare ca limită râul Teleorman, satele Palanga, Popești, Slobozia-Trăznitu și Tătărăștii de Sus. Iar la vest, comunele Miroși și Căldăraru, având ca limită linia fierată Roșiori-Costești. Ca forme de relief predomină câmpia ( câmpia Găvanu-Burdea) și dealurile Bucovului și Teleormanului. În partea de est se află dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
cu comunele Ungheni și Izvorul de Jos, la estare ca limită râul Teleorman, satele Palanga, Popești, Slobozia-Trăznitu și Tătărăștii de Sus. Iar la vest, comunele Miroși și Căldăraru, având ca limită linia fierată Roșiori-Costești. Ca forme de relief predomină câmpia ( câmpia Găvanu-Burdea) și dealurile Bucovului și Teleormanului. În partea de est se află dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
În partea de est se află dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei și în interior dealurile Barbeșului și Purcarului. Câmpiile mai importante sunt: Coșcovele, Izvoarele, Strâmba și Tudoria. Dintre ape, râul cel mai apropiat de sat, cu debitul cel mai mare este Teleormanul care izvorăște mai jos de Slătioare și merge paralel cu drumul național Pitești-Costești-Alexandria, vărsându-se în râul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
izvorăște mai jos de Slătioare și merge paralel cu drumul național Pitești-Costești-Alexandria, vărsându-se în râul Vedea. Râul Câinelui sau Strâmba, pe a cărui vale s-a aflat localitatea Râca până la 1830, se găsește la vest de sat, pornind din Câmpia Burzii și trecând prin comuna Siliștea-Gumești. Râul Bucov izvorăște din Humele și trece prin sat despărțind satul Bucov de Râca, vărsându-se în dreptul satului Tătărăști în râul Teleorman. Mai menționăm Barbeșul care pleacă din dreptul morii și se varsă în
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de Alpii Iulieni la nord și la răsărit și era greu accesibil dinspre acele direcții . El se mărginea la sud cu Exarhatul de Ravenna (centrul puterii bizantine în Italia la acea dată), neajungînd deocamdată la coasta Adriatică, și cu o câmpie care ducea către Pannonia, un perfect punct de acces pentru invadatorii croați, avari, iar mai târziu maghiari. Limita sa vestică era pentru moment nedefinită, până când cuceririle ulterioare au condus la întemeierea Ducatului de Ceneda, aflat dincolo de valea râului Tagliamento, între
Ducatul de Friuli () [Corola-website/Science/324827_a_326156]
-
râului Vit, Grivița avea 1.778 de locuitori în decembrie 2009. Calea ferată care leagă Sofia de Varna și Ruse trece prin sat, ca și șoseaua principală ce leagă Plevna de Ruse, Nikopol și Pordim. Cel mai înalt punct al Câmpiei Dunării din Bulgaria, "Sredni vrăh" (în , „Vârful de Mijloc”; 304 m) se află la est de sat. Solul este argilos, dar potrivit și agriculturii. Zona este bogată în calcar și în mai multe locuri se află cariere de piatră. La
Grivița, Plevna () [Corola-website/Science/324853_a_326182]
-
a fost decorat cu Ordinul Sfântul Gheorghe, clasa a 4-a. După înfrângerea lui Psaro și Mavromihali, numeroși participanți la rebeliune s-au refugiat în munți, unde au continuat să lupte împotriva otomanilor. Dacă în regiunile de coastă și de câmpie ienicerii au reușit să restabilească ordinea,prezența lor în regiuniile muntoase ale Peloponezului a fost mai degrabă simbolică. Insurgenții au continuat să păstreze controlul asupra unor puncte fortificate plasate strategic (Tripolitza și Mystras) și a unei bunei părți a Peninsulei
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
apogeul la anualul Campionat Mondial de League of Legends, care în 2013 a avut un premiu de 1 milion de dolari și a atras peste 32 de milioane de vizitatori online. Prima și cea mai populară hartă si singura dintre Câmpiile Dreptății ("Fields of Justice"), Riftul invocatorului ("Summoner's Rift") este considerată etalonul competiției din League of Legends. Acțiunea se împarte de obicei în faze distincte, începând cu dueluri între adversarii de pe culoare și culminând cu lupte de echipă de dimensiuni
League of Legends () [Corola-website/Science/326037_a_327366]
-
Această tehnică constructivă „în căței” a fost identificată și la biserica de lemn din Bumbuia, Dâmbovița, dispărută în anul 2003, la biserica de lemn din Purcăreni, Argeș, dispărută în 2009, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a fost cercuită cu nuiele de alun și apoi tencuită. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
ca briganzi până în secolul al XIX-lea. Termenii cleptomanie și cleptocrație sunt derivatele aceleiași rădăcini grecești, "κλέπτειν" ("kleptein"), „a fura”. După cucerirea Constantinopolului de către turci în 1453, iar mai apoi a Mystrasului și despotatului Moreei, cea mai mare parte a câmpiilor grecești s-au aflat sub controlul ferm al Imperiului Otoman. Singurele teritorii care nu s-au aflat sub controlul otoman au fost regiunile muntoase, greu accesibile forțelor regulate și administrației otomane, și câteva insule și posesiuni litorale aflate sub controlul
Kleft () [Corola-website/Science/326138_a_327467]
-
relativ bună. Bazinul hidrografic Prut în zona să inferioară de pe teritoriul județului Galați, se încadrează în marea unitate geomorfologica a Podișului Moldovei, subunitatea Platformă Bârladului cu sectorul sau Platformă Covurlui, care este subdivizata la rândul ei în colinele Covurluiului și Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitătăți geomorfologice: platouri, vai și Lunca Prutului. Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
sud către nord în cadrul depresiunilor mari și a culoarelor de vale și curbări inverse pe culmi. Cauza este legată de deschiderea largă către sud a principalelor artere hidrografice (Buzău, Bălaneasa, Slănic) , ce ușurează pătrunderea maselor de aer mai cald din câmpie. Totuși, temperaturile medii anuale mai ridicate sînt specifice numai depresiunilor și bazinetelor subcarpatice amplasate pe văi largi, cum ar fi Pătârlagele, Pârscov, Cozieni, Gura Dimieni. Depresiunile și bazinetele dezvoltate în zona montană și pe rețeaua hidrografica secundară din subcarpați (Găvanu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
august 1825, aceste grupuri aflate sub conducerea lui Dimitrios Kallergis și Emmanouil Antoniadis au cucerit forturile Gramvousa și Kissamos (de unde și numele acestei perioade de timp, „Perioada Gramvousa”). După aceste victorii, insurgenții au încercat să reaprindă rebeliunea în regiunile de câmpie ale insulei. Deși otomanii nu au reușit să recucerească forturile, ai au reușit să oprească diseminarea insurgenției în vestul insulei. Turcii au asediat Gramvousa și insurgenții au trebuit să supraviețuiască în următorii doi ani bazându-se doar pe acțiunile pieraterești
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
stă să-i sară din piept. Acesta este martorul unui eveniment inedit - nașterea unui mânz de rasă. Admirația pe care acesta o deține pentru mânz este fară de limite. Zilnic, îl privește cum merge la galop alături de mama lui pe câmpia însorită. O zi obișnuită la ferma unde trăiește în chirie familia Narracott se transformă într-o zi de neuitat pentru tânărul Albert. Tatăl sau, Ted (Peter Mullan) tocmai s-a intors de la târgul local Însoțit de nimeni altul decât frumosul
Calul de luptă (film) () [Corola-website/Science/326218_a_327547]
-
două direcții. Flancul drept al Corpului I rus a traversat frontiera și s-a deplasat de la Sarıkamıș spre Köprüköy, unde a ajuns pe 4 noiembrie. Flancul stâng al Corpului al 4-le rus a plecat din Erevan spre regiunea de câmpie Pasinler. Comandatul otoman al Armatei a 3-a, Hasan Izzet Pașa, a considerat că nu este pregătit pentru o acțiune ofensivă în condiții de iarnă și a făcut planuri pentru organizarea unei defensive puternice și pregătirea contraatacului atunci când condițiile meteo
Campania din Caucaz (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/326274_a_327603]
-
Râul Roșu, din 1869 și după aceea Rebeliunea Nord-Vestică, din 1885, condusă de Louis Riel. În 1905 când Saskatchewan și Alberta au intrat în componența Canadei, aceste provincii s-au confruntat cu creșterea rapidă a populației, din cauza imigrării masive spre câmpie a ucrainenilor și europeniilor din Europa Centrală și de Nord. În 1893, experții legali au creat Codul Criminal al Canadei. Aceasta se bazează pe ideea liberală a "egalitații în fața legii" într-un mod abstract. Wilfrid Laurier, ce a fost prim-
Istoria Canadei () [Corola-website/Science/326310_a_327639]