15,443 matches
-
din perioada de trecere spre epoca bronzului și din epoca bronzului. În hotarul satului se află o capelă în stil romanic din sec. XII - XIII. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea terenurilor agricole cu cereale și cartofi) și creșterea animalelor dar și pe activități de exploatare și prelucrare primară a masei lemnoase.
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
romanice din secolul al XIII-lea. Pe înălțimea "Cetatea Ika" se găsesc resturile unei cetăți cu zidurile din piatră legate cu pământ, de formă ovală și turnuri, datând din sec. XIII - XIV. Economia aceastei localitatăți este susținută de agricultură (cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr și furajere, cerealelor), creșterea animalelor și de comerțul cu produse agricole. Este un muzeu etnografic în aer liber, care prezintă elemente din patrimoniul de arhitectură populară din județul Covasna, inclusiv stâlpi funerari de piatră și de lemn
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
secolul al XIII-lea au rămas urmele unei biserici romanice (din care se mai păstrează absida) peste o necropolă din secolul al XII-lea. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea suprafețelor de teren cu porumb, ovăz, cartofi), creșterea animalelor și în mică parte pe activități comerciale.
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
satului, pe un loc amenajat ce poartă denumirea de "Mégely", a fost descoperită o așezare neolitică atribuită unei faze timpurii a culturii "Ariușd-Cucuteni", suprapusă de o locuire dacică. Economia acestei localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor (cultivarea cartofului ,sfeclei de zahăr și cerealelor) și creșterea animalelor.
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc.) cultivate cu prioritate în zonele care se pretează la irigat din bazinul cu apă de la Ciurgău, legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și era legată de producția realizată, dar și de raporturile cu SMA { care aveau tendința să obțină cît mai mult pentru prestațiile făcute, unele de mîntuială }. Întrucît produsele obținute după un an de muncă se limitau la 2-3 saci de cartofi, 180 kg.de grâu și 300 kg porumb știuleți, majoritatea țărânilor încercau să-și fure din propria muncă. Astfel, uneori, la sfârșitul zilei, traista goală era umpluta cu cartofi, știuleți de porumb, grâu, sfecla de zahar etc., cu acceptarea tacită
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
după un an de muncă se limitau la 2-3 saci de cartofi, 180 kg.de grâu și 300 kg porumb știuleți, majoritatea țărânilor încercau să-și fure din propria muncă. Astfel, uneori, la sfârșitul zilei, traista goală era umpluta cu cartofi, știuleți de porumb, grâu, sfecla de zahar etc., cu acceptarea tacită a conducerii CAP-ului . În sat se cunosc câte - vă cazuri în care aceste mici " completări de venituri" { să nu le zicem furturi fiindcă țăranul ,conform Statut, era coproprietar
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
tarla există cantar și, în prezența funcționarilor CAP-ului { magazioner, brigadier etc. } se cântarea producția { aceasta se corectă cu un procent de umiditate discutabil } și se achită direct cota procentuala ,care avea limite între 10 și 20 %, funcție de cultură . Pentru cartofi procentul avea limită minimă, respectiv 10%, în timp ce porumbul se încadra în cota maximă de 20% . Pentru sfecla de zahar se primea o cotă de zahăr, funcție de producția livrată. Referitor la grâu acesta reprezenta o cantitate fixă, de circa 180 kg
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
plată se modifică, personalul din zootehnie beneficiind lunar de o sumă fixă ,cuprinsă între 600 - 800 lei { circa 1/2 din salariul minim pe economie pentru acea vreme }, la care se adaugă și anumite cantități de produse agricole { grâu ,porumb ,cartofi ,zahăr etc. }, stabilite anual funcție de producția realizată și care asigurau minimum necesar subzistentei. Din fericire avem un document contabil din anul 1959, în care sunt prezentate realizările obținute de brigadă I-a [ circa 100 persoane } la cultura de porumb, precum și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
producții fictive cu scopul de a nu deranja linia vădit greșită a politicii partidului în domeniul agricol. În toamna anului 1989, într-un reportaj destinat activităților agricole, televiziunea națională prezenta producțiile bune ale anului agricol, menționind recolte record la cultura cartofului în județul Cluj, sătul Aruncuta . În realitate recoltatul cartofului încă nu începuse { " mă uitam la televizor și- am ramas perplex fiindcă eu participăm în fiecare an ,alături de mama, la " scosul cartofului " - povestește G.T din Cluj " }. Aceste " producții record ", folosite
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
vădit greșită a politicii partidului în domeniul agricol. În toamna anului 1989, într-un reportaj destinat activităților agricole, televiziunea națională prezenta producțiile bune ale anului agricol, menționind recolte record la cultura cartofului în județul Cluj, sătul Aruncuta . În realitate recoltatul cartofului încă nu începuse { " mă uitam la televizor și- am ramas perplex fiindcă eu participăm în fiecare an ,alături de mama, la " scosul cartofului " - povestește G.T din Cluj " }. Aceste " producții record ", folosite de propagandă de partid, aveau la baza simple estimări
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
bune ale anului agricol, menționind recolte record la cultura cartofului în județul Cluj, sătul Aruncuta . În realitate recoltatul cartofului încă nu începuse { " mă uitam la televizor și- am ramas perplex fiindcă eu participăm în fiecare an ,alături de mama, la " scosul cartofului " - povestește G.T din Cluj " }. Aceste " producții record ", folosite de propagandă de partid, aveau la baza simple estimări ale funcționarilor de la Direcția Agricolă și comunicate conducerii județene a Partidului Comunist, care însă raporta mai departe ca fiind realizări efective. Producția
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
surpătura unei movile s-a găsit un mormânt (sec. XI-XIII) ce conținea un schelet înhumat, cu o spadă cu două tăișuri cu mâner și un pinten. Agricultură este activitatea economică de bază a acestei localități, constând în cultivarea terenurilor agricole (cartof, sfecla de zahăr, cereale), expoatarea pajiștilor, creșterea animalelor, exploatarea și prelucrarea primară a lemnului și comerțul. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Obeliscul este amplasat în fața Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în memoria eroilor români din cele
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate culturi de pawlonia ,un arbore cu
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
În Valea Horga se găsesc zăvoaie și păduri bătrâne de stejar și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă grâu, porumb, fasole, cartofi, legume) și cu creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine) și păsărilor. Clima este temperat-continentală specifică zonei de deal. Pădurile sunt formate în cea mai mare parte din stejar, fag și salcâm. De-alungul pârâului Amărăzuia se găsesc sălcii și arini și plopi
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
romană. Lângă biserica romano-catolică s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului și monede dacice de argint. Ciucsângeorgiu a făcut parte între anii 1762 și 1851 din Primul Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este susținută de agricultură (cultura cartofului), creșterea animalelor, exploatarea fânețelor, prelucrarea primară a lemnului și comerțul cu produse agricole.
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
zidul de fortificație al bisericii romano-catolice. Între anii 1762 - 1851, satul Cozmeni a făcut parte din Compania a II-a a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe: cultura plantelor (în special pe cultura cartofului), creșterea animalelor, comerțul cu produse agricole și agroturism. În mod tradițional, localnicii folosesc pentru uz casnic saramura concentrată extrasă dintr-o fântână de slatină. Biserica romano-catolică
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,11%). Pentru 4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ocupația principală a populației este creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine, păsări etc.), pomicultura și cultura cerealelor (grâu, porumb, cartofi, legume etc.). Transportul se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură cu calea ferată.
Comuna Telești, Gorj () [Corola-website/Science/300469_a_301798]
-
parte, între anii 1762 și 1851, din "Compania a III-a", a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este bazată pe industria de exploatare și prelucrare a lemnului, industria de prelucrare a maselor plastice, pe agricultură prin cultivarea cartofului și a cerealelor precum și pe creșterea animalelor și comerțul cu produse agricole. În comună, conform recensământului din 2011, din totalul populației de 3.429, majoritatea absolută (3.377 sau 98.48%) sunt maghiari, 38 (1.1%) sunt români, 5 (0
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
aparținut de Comitatul Ciuc, din Regatul Ungariei, apartenență ce a încetat în anul 1920 odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. Activitatea economică a localității este bazată pe agricultură prin cultivarea terenurilor (cereale, cartof, sfeclă de zahăr), exploatarea fânețelor și creșterea animalelor, pe activități în exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și activități agroturistice.
Sânmartin, Harghita () [Corola-website/Science/300485_a_301814]
-
într-o antenă de satelit acoperită cu vinil și umbrele acoperite cu folie de aluminiu autocolantă. „Gătitul ține un pic și de soare și durează puțin mai mult, dar merită” a spus o studentă. În cadrul demonstrațiilor respective studenții au prăjit cartofi și mititei cu ajutorul energiei solare. Folosind aceste tehnologii temperatura în vas poate ajunge până la 1000 de grade. Se poate folosi orice obiect rotund și material reflectorizant pentru a crea un „aragaz” ecologic. Antena care a fost folosită pentru prepararea cartofilor
Energie solară () [Corola-website/Science/298645_a_299974]
-
cartofi și mititei cu ajutorul energiei solare. Folosind aceste tehnologii temperatura în vas poate ajunge până la 1000 de grade. Se poate folosi orice obiect rotund și material reflectorizant pentru a crea un „aragaz” ecologic. Antena care a fost folosită pentru prepararea cartofilor, avea circumferința de 2 metri și cu ajutorul ei se poate prepara orice tip de mâncare. Celelalte „aparate” mai mici, precum umbrelele, se folosesc pentru prepararea lucrurilor simple, cum ar fi ochiurile de ou. În aprilie 2009 un norvegian cu studii
Energie solară () [Corola-website/Science/298645_a_299974]
-
de 50 de mii de locuitori — Koszalin, Słupsk, Stargard Szczeciński, Stralsund și Greifswald. Regiunea este în mare parte împădurită, ceea ce împiedică dezvoltarea agriculturii. Locuitorii rurali se concentrează în creșterea vitelor, exploatarea pădurilor, pescuirea și cultivarea cerealelor, sfeclei de zăhar și cartofului. Începând cu a doua jumătate a secolului XIX, turismul a devenit un sector important al economiei regionale, mai ales în localitățile aflate pe litoralul. Producția industrială, este concentrată în orașele menționate mai sus, iar bunurile produse includ navele și bastimentele
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
poate fi folosită pentru culturi permanente. Pășunile permanente însumează 3% din suprafața Canadei. Suprafața de teren irigată este de 7,200 km², potrivit unei estimări din 1993. În Canada se cultivă in, ovăz, grâu, porumb, orz, sfeclă de zahăr, secară, cartofi. Fructele și legumele sunt cultivate în primul rând în Valea Annapolis din Nova Scoția, în Ontario, de-a lungul coastei sudice a Golfului Georgia, în Valea Okanagan din Columbia Britanică. În prerie se cresc bovine, ovine și porcine. Combustibilii fosili
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
mănăstire din Bucovina, cu o înălțime maximă de 42 de metri. De asemenea, la o distanță de circa 3 kilometri prin pădure, se află Schitul Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Dragomirna. Pe linie economică, baza principală este agricultura, unde cartoful, hreanul și porumbul ocupă un loc fruntaș. În comuna există o echipă de fotbal, Știința. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mitocu Dragomirnei se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de
Comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava () [Corola-website/Science/299780_a_301109]