15,392 matches
-
în Scumpia se află sediul colhozului „50 de ani ai lui Octombrie”. În 1974 producția globală a constituit 3,1 mln. ruble sovietice, producție realizată - 2,55 mln. ruble, inclusiv: culturi tehnice - 940, creșterea animalelor - 634, viticultura și pomicultura 294, cereale - 196, legumicultura - 117. Venitul net a constituit , în 1974, 884 mii ruble. Gospodăria dispunea de 49 tractoare, 18 autocamioane, 25 combine. Din istituțiile culturale în sat activă Casă de cultură cu sala de cinime cu ecran lat și două biblioteci
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
Ciuciuleni sunt în proporție de 75% cernoziom. Satul Ciuciuleni este situat în brâul climatic temperat și face parte din zona naturală de Silva stepa și silvostepa. Condițiile agroclimatice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: pomicultura, viticultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer umed cu caracter ciclonic ce vin dinspre Oceanul Atlantic provocând schimbări în anotimpurilor de primăvara și iarnă. Temperatura variază vara între +23 C și +27 C,iar iarna între -3
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Apoi războiul, foametea și cele câteva valuri de deportări au redus populația la 1851 de locuitori (date statistice din 10 noiembrie 1949). Patru decenii locuitorii satului Bilicenii Vechi au muncit în kolhozul „Biruința”, gospodărie colectivă cu multe ramuri, se cultivau cereale, sfeclă de zahăr, tutun, floarea soarelui, fructe și struguri. Între anii "50-"90 s-a dezvoltat intens și sectorul zootehnic. În sat au fost construite: școala medie, casa de cultură, ambulatoriul, gradinița-creșă, cîteva magazine și ateliere pentru prestarea serviciilor, s-
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
funcționat tot timpul, sub diferite regimuri. Locuitorii satelor din împrejurimi veneau la biserica din Chișcăreni. Piața din Chișcăreni a funcționat din cele mai vechi timpuri și funcționează și în prezent. De fapt sunt două piețe, una de animale și de cereale, cealaltă de mărfui industriale și alimentare. Ambele sînt cunoscute în mai multe raioane ale republicii. La Chișcăreni au loc festivaluri de rang raional, cu participarea unor ansambluri de muzică populară, teatre populare și colective cu titlul Model. În Chișcăreni există
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
locuitori (226 de bărbați și 244 de femei) și, respectiv, 436 de locuitori (196 de bărbați și 240 de femei). Kolhozurile din Groznița, Halahora de Sus și Mihăileni se contopesc în kolhozul "Kotovski" cu sediul în Halahora de Sus. Cultivă cereale, culturi tehnice, fructe și legume. Cînd vine, totuși, anul 1991, sătucul nu susține hotărîrea de a nu participa la referendumul cu privire la păstrarea Uniunii RSS. În 2004 satul întrunea 345 de oameni. La hotarul dintre milenii cei mai vîrstnici oameni de
Groznița, Briceni () [Corola-website/Science/305224_a_306553]
-
locuitori (247 de bărbați și 326 de femei) și, respectiv, 495 de locuitori (218 bărbați și 277 de femei). Oamenii apți de muncă au lucrat cîteva decenii în kolhozul "Kotovski", care își avea sediul în Halahora de Sus. Ei cultivau cereale, culturi tehnice, legume și fructe, creșteau animale. Cel mai vîrstnic om în a. 2000 era Mihail Golovatîi (92 de ani), apoi urmau Ion Budescu și Pavel Manziuc (88 de ani), Nicolae Budescu și Vasilisa Uglea (87 de ani). Deja în
Halahora de Jos, Briceni () [Corola-website/Science/305225_a_306554]
-
la sud-est) și cu orașul Ungheni în partea de sud și sud-vest. Relieful comunei se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare.Solurile sunt foarte fertile, fiind favorabile culturilor de cereale și plante tehnice. Rețeaua hidrografica este formată de răul Prut și de afluientul acestuia, pârâul Vladnic sau Hlabnic (hlabnic „baltă noroioasa”, „lac”, „izvor”){O atestare veche de pe timpul lui Ștefan cel Mare, sub forma hlabnic și hlabnicel este menționată și
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
2518 locuitori, care dispuneau de 3174 desetine de pământ. Deci față de anul 1874 numărul desetinelor care aparțineau puhoienilor a crescut de 2 ori. În acea perioadă ei cultivau grâu, orz, ovăz, porumb. Pentru asigurarea familiei cu făina locuitorii Puhoiului măcinau cerealele lor la moară. În anul 1902 în Puhoi erau 5 mori de vânt, o moară de aburi, o moară cu benzină. O altă ocupație a puhoienilor la începutul secolului XX era pomicultura. Ei cultivau diferite soiuri de mere (cele mai
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
țăranii au fost obligați să predea statului sovietic grîu, semințe de floarea-soarelui, fîn, carne, ouă, brînză, lînă, etc. Normele impuse de către regimul bolșevic erau următoarele: gospodăriile țărănești care stăpîneau pînă la 2 hectare trebuiau să livreze statului 90 kg de cereale, cele care dispuneau de 2-5 hectare-140 kg, cele care posedau 5-10 ha-190 kg, cele cu 10-15 ha-240 kg, iar peste 15 ha-290 kg. În același timp, gospodăriile țărănești erau obligate să dea statului bolșevic, la fiecare hectar: 10 kg semințe
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
masă se începea „închinare paharelor”. Acest ritual îl conducea nunul mare. Toți se orientau după el: dacă acesta dădea mai puțin, așa făceau și ceilalți nuntași, și invers. Pînă la 1940, ca și în prezent, la nunți se dăruiau animale, cereale, bani. La sfîrșitul nunții avea loc un ritual, numit „dezbrăcarea miresei”, în timpul căruia nașii îi scoteau miresei coronița de pe cap și o împodobeau cu o basma. Ritualul simboliza trecerea miresei de la statutul de domnișoară, la cel de nevastă. După încheierea
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
După al doilea război mondial Iargara capătă conturul unei localități industriale. Astfel în anul 1948 aici este organizată o stație de mașini și tractoare. Mai târziu se dezvoltă gospodăria forestieră mecanizată, asociația de producție agrară a industriei vinicole, elevatorul pentru cereale. Datorită amplasării sale reușite și existenței căilor de comunicație Iargara în prezent continuă să fie un nod industrial și de comunicare important în sud-vestul republicii. Orașul Iargara este amplasat la sud-vestul Republicii Moldova, pe malul râului Tigheci, la o distanță de
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
a secolului XVIII obiectivul constituindul existența și localizarea satului Bărbești” - care acum este dispărut. De ce denumirea ar putea fi de origine greacă? Mult timp pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader de unde barjele (șalupe) grecești se încărcau cu cereale care erau transportate apoi pe calea apelor spre sud în Grecia. Aceasta ne-o mărturisește și piatra funerară instalată la mormîntul unui marinar grec decedat în anul 1895 și înmormântat în cimitirul satului. Ultima mențiune o face A.Eremia „Pogănești
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
erau „172 locuințe, 637 suflete dintre care 309 bărbați și 328 femei, exista școală primară mixtă, biserică ortodoxă, poștă rurală, primărie”. Datorită faptului că pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader, satul devenise un centru de depozitare a cerealelor. În partea de sus a satului lângă gospodaria lui Leon Pascaru un comerciant evreu, pe nume Lupu, avea un depozit de cereale cu două nivele(astăzi nu s-a păstrat) unde în timpul iernii depozita cerealele aduse-cumpărate de la țăranii din sat
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
faptului că pe malul Prutului lângă Pogănești se afla un debarcader, satul devenise un centru de depozitare a cerealelor. În partea de sus a satului lângă gospodaria lui Leon Pascaru un comerciant evreu, pe nume Lupu, avea un depozit de cereale cu două nivele(astăzi nu s-a păstrat) unde în timpul iernii depozita cerealele aduse-cumpărate de la țăranii din sat, cât și la cei din satele din împrejurimi-Cărpineni, Horjești, Mingir, Voinescu etc. Toamna târziu la debarcader ancorau 2-3 barge(șlepuri), primăvara erau
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
un centru de depozitare a cerealelor. În partea de sus a satului lângă gospodaria lui Leon Pascaru un comerciant evreu, pe nume Lupu, avea un depozit de cereale cu două nivele(astăzi nu s-a păstrat) unde în timpul iernii depozita cerealele aduse-cumpărate de la țăranii din sat, cât și la cei din satele din împrejurimi-Cărpineni, Horjești, Mingir, Voinescu etc. Toamna târziu la debarcader ancorau 2-3 barge(șlepuri), primăvara erau încărcate cu cereale și când nivelul apei în Prut se ridica ele își
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
nivele(astăzi nu s-a păstrat) unde în timpul iernii depozita cerealele aduse-cumpărate de la țăranii din sat, cât și la cei din satele din împrejurimi-Cărpineni, Horjești, Mingir, Voinescu etc. Toamna târziu la debarcader ancorau 2-3 barge(șlepuri), primăvara erau încărcate cu cereale și când nivelul apei în Prut se ridica ele își luau calea spre țările Europei de Sud. În perioada 1812-1918, cu excepția perioadei 1856-1878, care conform Tratatului de pace de la Paris din 1856, când județele din sudul Basarabiei-Cahul, Bolgrad și Ismail
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
creșterea rapidă a producției agricole, și în special a celei cerealiere și la optimizarea structurală a agriculturii. Astfel, China a obținut performanțe remarcabile în agricultură. In momentul de față, China se situează pe primul loc în lume în ceea ce privește producția de cereale, bumbac, rapiță, tutun, carne, fructe de mare și legume. China avea 384 de milioane de internauți la finalul lui 2009, mai mult decât oricare altă țară din lume. La jumătatea lui 2005, China avea circa 49,5 milioane de calculatoare
Economia Chinei () [Corola-website/Science/306026_a_307355]
-
evreiești din Schalscheleth Hakabbalah, care l-au ajutat în misiunea sa profetică. Se pare că a fost cel mai mare din cei 18 (după alții, cel puțin 9) copii ai familiei. Tatăl său se numea "Jaume de Nostredame", comerciant de cereale și, apoi, notar regal. Mama sa era "Reneé de Saint-Rémy". Numele de "Nostradamus" provine de la bunicul său, "Crescas de Carcassone", evreu convertit la catolicism. Născut în St. Rémy, locul primei comunități cabalistice din Franța, Michel de Nostradam a fost un
Nostradamus () [Corola-website/Science/306068_a_307397]
-
au ținut adunări importante (sfatul francilor) amintit în manuscriptul (Metzer Annalen). "Pippin cel Scurt" ridică "Durum" la rangul de "cetate de scaun" unde a avut reședința ulterior și Carol cel Mare (742-814). Aici având loc târguri cu vânzări pe piața cerealelor, untului, găinilor, vitelor, și lemnului. Comerțul a dus la o înflorire economică a așezării, în secolul XIII s-a acordat Dürenului drepturile de oraș (privilegiu care asigura o administrare proprie). Prin anii 1200 s-a început construirea zidului de apărare
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
afectat Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, dar și datorită invaziei gândacilor de Colorado, problema aprovizionării cu alimente a populației britanice se punea cu acuitate. În consecință, legea protecționistă numită „Corn Law” a fost abolită, deschizându-se posibilitatea importului de cereale din Europa. Principatele Dunărene dispuneau de importante stocuri de cereale, însă accesul la Marea Neagră era controlat de Imperiul Otoman și Imperiul Rus. Principala rută continentală care ar fi permis transportul unor mari cantități de cereale era fluviul Dunărea, fiind în
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
invaziei gândacilor de Colorado, problema aprovizionării cu alimente a populației britanice se punea cu acuitate. În consecință, legea protecționistă numită „Corn Law” a fost abolită, deschizându-se posibilitatea importului de cereale din Europa. Principatele Dunărene dispuneau de importante stocuri de cereale, însă accesul la Marea Neagră era controlat de Imperiul Otoman și Imperiul Rus. Principala rută continentală care ar fi permis transportul unor mari cantități de cereale era fluviul Dunărea, fiind în interesul Regatului Unit, dar și al tuturor puterilor occidentale ca
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
deschizându-se posibilitatea importului de cereale din Europa. Principatele Dunărene dispuneau de importante stocuri de cereale, însă accesul la Marea Neagră era controlat de Imperiul Otoman și Imperiul Rus. Principala rută continentală care ar fi permis transportul unor mari cantități de cereale era fluviul Dunărea, fiind în interesul Regatului Unit, dar și al tuturor puterilor occidentale ca circulația pe fluviu să fie liberă, accesul la Marea Neagră să nu fie îngrădit iar adâncimea apelor să fie suficientă pentru a permite accesul navelor cu
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
Băile Tușnad. Pădurile ocupă o zonă întinsă în zona muntoasă și deluroasă a Țării Bârsei. Localitățile aflate în zona subcarpatică dispun de importante suprafețe cu fânețe și pășuni. De asemenea, în zona depresionară, șesul este prielnic culturii de legume și cereale precum și a plantelor industriale. Pe tot cuprinsul Țării Bârsei și a comunei Șercaia s-au pus sub ocrotire întinse suprafețe de teren, care prezintă interes științific, social și estetic. Cea mai cunoscută rezervație este "Poiana cu narcise" din Dumbrava Vadului
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
("Claviceps purpurea") este o ciupercă fitoparazită din familia Clavicipitaceae, genul "Claviceps", ai cărei scleroți parazitează diferite cereale, mai ales secara. Termenul este folosit cu mai multe sensuri, toate în legătură cu ciuperca parazită: pentru a denumi ciuperca parazită, "Claviceps purpurea"; pentru a denumi scleroții acesteia, și pentru a denumi boala parazitară respectivă a secarei. Pentru secara parazitată se folosește
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]
-
parazitată se folosește și denumirea de "secară cornută". Scleroții ciupercii pot ajunge în produsele de panificație prin folosirea făinii obținute din măcinarea unor boabe parazitate. Datorită conținutului ridicat de alcaloizi toxici din cornul secarei (ergotamina, ergotinina etc.), consumul prelungit de cereale contaminate provoacă o intoxicație cronică gravă, numită "ergotism" sau "focul sfântului Anton". De aceea proporția maximă admisă este de 0,1% în grâul alimentar și 0,05% în făină. Pintenul secarei este un sinonim existent în limba română pentru "cornul
Cornul secarei () [Corola-website/Science/304742_a_306071]