14,718 matches
-
a punctului de vedere: abandonînd temporar preocuparea pentru cuvintele intrate în română, putem încerca să verificăm și cum a funcționat mișcarea în sens opus. Mai exact, ce cuvinte românești au intrat, în calitate de "cuvinte străine", în alte limbi și în alte dicționare. Acolo unde nu e vorba de un contact direct (ca în cazul bulgarei, al maghiarei etc.), ci de o întîmplătoare preluare pe cale culturală, exemplele sînt desigur cam dezamăgitoare. Am mai citat în această rubrică unii termeni cuprinși în dicționarele
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
dicționare. Acolo unde nu e vorba de un contact direct (ca în cazul bulgarei, al maghiarei etc.), ci de o întîmplătoare preluare pe cale culturală, exemplele sînt desigur cam dezamăgitoare. Am mai citat în această rubrică unii termeni cuprinși în dicționarele italienești de cuvinte recente din anii '80 - aslavital și gerovital - , sau de la începutul anilor '90 - conducător și securitate. în genere, asemenea dicționare se bazează pe surse jurnalistice, înregistrînd cuvinte folosite mai mult sau mai puțin întîmplător de reporteri, din dorința
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
pe cale culturală, exemplele sînt desigur cam dezamăgitoare. Am mai citat în această rubrică unii termeni cuprinși în dicționarele italienești de cuvinte recente din anii '80 - aslavital și gerovital - , sau de la începutul anilor '90 - conducător și securitate. în genere, asemenea dicționare se bazează pe surse jurnalistice, înregistrînd cuvinte folosite mai mult sau mai puțin întîmplător de reporteri, din dorința de a produce efecte de pitoresc, de "specific local", sugestii de autenticitate etnografico-turistică. într-un dicționar al cuvintelor străine din limba italiană
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
conducător și securitate. în genere, asemenea dicționare se bazează pe surse jurnalistice, înregistrînd cuvinte folosite mai mult sau mai puțin întîmplător de reporteri, din dorința de a produce efecte de pitoresc, de "specific local", sugestii de autenticitate etnografico-turistică. într-un dicționar al cuvintelor străine din limba italiană (Dizionario delle parole straniere nella lingua italiana), apărut recent sub coordonarea lui Tullio De Mauro și Marco Mancini (Garzanti, 2001), cuvintele românești înregistrate sînt aromuno, ban, braga, caciula, cot, doina, domn, domnitor, glod, hora
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
De Mauro explică principiile și sursele selecției: "cuvintele străine" sînt cele pe care vorbitorii le percep ca atare și care au rămas în bună masură neadaptate - din punct de vedere fonetic, grafic și/sau morfologic. Cele mai multe sînt culese dintr-un dicționar anterior coordonat tot de De Mauro (Grande Dizionario Italiano di Uso, apărut în șase volume în 1999, cu o variantă redusă, în-tr-un singur volum); li se adaugă termeni identificați ulterior în presa recentă. Una dintre inovațiile acestei serii de
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
anterior coordonat tot de De Mauro (Grande Dizionario Italiano di Uso, apărut în șase volume în 1999, cu o variantă redusă, în-tr-un singur volum); li se adaugă termeni identificați ulterior în presa recentă. Una dintre inovațiile acestei serii de dicționare e indicarea constantă a mărcilor de uz: scurte etichete care explică frecvența și domeniile de folosire a termenilor. Cuvintele românești citate sînt considerate, aproape în totalitate, ca aparținînd categoriei terminologiilor tehnico-științifice (din care fac parte de altfel cele mai multe din cele
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
uz: scurte etichete care explică frecvența și domeniile de folosire a termenilor. Cuvintele românești citate sînt considerate, aproape în totalitate, ca aparținînd categoriei terminologiilor tehnico-științifice (din care fac parte de altfel cele mai multe din cele peste 10.000 de cuvinte ale dicționarului): etnologie, istorie, literatură, muzică etc. Prima impresie pe care ne-o creează mica listă românească e de caracter tradițional - destul de banalizat -, de "specific național". Aproape că ne-am lamenta pentru selecție; deși, din anumite puncte de vedere, nu se poate
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
unor cuvinte ca doina și mioritico, Securitate și securista. E normal să apară în listă unități monetare și de măsură (leu, ban, cot), dar pare destul de surprinzătoare prezența lui glod (specific și el pentru realitățile românești, la urma urmei; deși dicționarul italienesc îl include doar ca termen geologic, ca și pe ditroite "rocă eruptivă", cuvînt derivat de la toponimul Ditrău). Nu ne-am fi așteptat poate nici la zigaia (= țigaie) și zurcana (țurcană) - care însă, am putea zice, ilustrează latura tehnică a
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
îl joacă întîmplarea și pe care majoritatea vorbitorilor le ignoră complet. Ele pot însă satisface curiozitatea noastră, dorința de a vedea lucrurile "din cealaltă direcție". Alt tip de interes îl prezintă prefața pe care am menționat-o deja: ea plasează dicționarul exact în miezul dezbaterilor puriste pe care le cunoaștem destul de bine; începe cu cuvintele "Auzim adesea zicîndu-se că în italiană sînt prea multe cuvinte străine" și se referă explicit la îngrijorările multora în privința actualei influențe engleze. Punctul de vedere al
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
diverse vîrste și ocupații îi aduceau prinos de recunoștință pentru traiul bun. Voci firave de copii înregimentați și ei în odiseea comunismului îi mulțumeau smerit soției dictatorului, mama națiunii, pentru copilăria fericită. Se foloseau aceleași cuvinte, formule, sloganuri, încît un dicționar al limbii putea fi editat în două-trei pagini și ne-am fi înțeles perfect între noi." - "Toți, de fapt, trăiam în trecut, prezentul era doar o consecință nefericită, iar viitor nu aveam nici unul". Hazul de necaz ca "supapă de siguranță
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
nonconformistă și firească, cu alură de jurnal, contradictorie, adesea sfidător nerușinată, și mai ades respingând confesiunea. Ruth Fainlight: Așa cum definești termenul, cred că sunt ceea ce numești un poet Desperado. (Cu toate că termenul are și o conotație comică. Definiția unui desperado în dicționarul Oxford al limbii engleze este: "Un desperado este un individ necugetat; un individ gata la orice nelegiuire ori violență." Cuvântul este exclusiv folosit ca să descrie eroul negativ în filmele Western cu cowboys. Mă tem că impresia creată de un astfel
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
a plictisit!) etc. Prima mea lectură franceză a fost La chartreuse de Parme, descifrată, cu mari eforturi, prin clasa a patra de liceu. Cartea m-a încântat atât de mult, încât, sforțându-mă s-o duc la capăt, cu ajutorul unui dicționar, am sfârșit prin a învăța acceptabil limba... - Dialoghez cu un istoric literar. Înainte însă de a cunoaște istoria literaturii ați venit în contact cu istoria pe care o trăim cu toții. Care au fost "semnele vremii" care vi s-au dezvăluit
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
că am bani/ le dau mărci, le dau dolari/ să moară ai mei dușmani”. N-a înțeles întrutotul cuvintele, întrucât translatorul, preluat de la o agenție privată, era concentrat asupra unei înghețate pe băț. S-a bucurat când amintitul purtător de dicționar în cap i-a tradus textul reputatelor piese „Fă, ești frumoasă”, cântată de Adi din Vâlcea și „Banii au puterea...”, rostită cu patos de vestitul Vali Vijelie, ceea ce, la urma-urmei, este trist dar adevărat; însă englezului i-a plăcut textul
Ce semeni, aia culegi… by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296305_a_297634]
-
mai sus. Și aici vom apela la un un cititor al revistei, care constata, într-o scrisoare trimisă redacției, frecvența tot mai mare a termenului „dușman”, cu derivatul „dușmănos”, în discuțiile dintre partide și dintre oamenii politici. Am deschis străvechiul „Dicționar Universal al Limbii Române”, de Lazăr Șăineanu, și am găsit următoarea definiție: „cel cu care ne aflăm în război și trebuie distrus”. Deci, cum s-ar zice, atunci când citim în presă că reprezentanții unei coaliții de partide au spus, la
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
despre calitățile de gazdă ale lui Zappa. În final amintește și de impresionanta operă de susținere a tinerei culturi românești: „Călătorii își vor aduce aminte de ofertele grațioase ce făcu d. Vangheli: cinci mii galbeni a depus pentru facerea unui dicționar român, unei istorii și unei gramatici. Își vor aduce aminte de suma ce mai oferi pentru armata țării. Sumă mai mare decât toate acelea ce oferiră cei mai mari proprietari români.”„Dicționarul limbii române”, elaborat de August Treboniu Laurian și
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
cinci mii galbeni a depus pentru facerea unui dicționar român, unei istorii și unei gramatici. Își vor aduce aminte de suma ce mai oferi pentru armata țării. Sumă mai mare decât toate acelea ce oferiră cei mai mari proprietari români.”„Dicționarul limbii române”, elaborat de August Treboniu Laurian și Ioan C. Massim, a apărut în 1871, după moartea sponsorului În anul 1858, cetățeanul Țării Românești Zappa adresează regelui Greciei un memoriu prin care cere „restaurarea“ Jocurilor Olimpice - „această serbare patruanuală a Olimpiilor
O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne () [Corola-website/Journalistic/296327_a_297656]
-
Beijing este singura catedră de limbă și literatură română din China, numărul studenților, în acest moment, fiind de 28. Nu este mult, dar nici puțin. Profesorul Ding Chao a prezentat contribuția cadrelor didactice la elaborarea volumului dedicat literaturii române din „Dicționarul universal de opere și autori”, ce urmează să apară în curând. În acest Dicționar, marile limbi și literaturi au câte două volume, iar dintre limbile de circulație redusă din Europa doar România are alocat un volum întreg, celelalte literaturi fiind
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
acest moment, fiind de 28. Nu este mult, dar nici puțin. Profesorul Ding Chao a prezentat contribuția cadrelor didactice la elaborarea volumului dedicat literaturii române din „Dicționarul universal de opere și autori”, ce urmează să apară în curând. În acest Dicționar, marile limbi și literaturi au câte două volume, iar dintre limbile de circulație redusă din Europa doar România are alocat un volum întreg, celelalte literaturi fiind grupate câte două sau trei într-un singur volum. Este o operă monumentală, în
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
plutește între impulsurile unor strămoși de înțelegere, moralitate și caractere diferite. În fond, termenul metisaj a pătruns în doxa contemporană relativ recent, însă cu mare vâlvă, făcând parte din reperele unui discurs postmodern, purtător al tuturor ambiguităților postmodernității înseși. Conform dicționarului Littré, metisajul desemnează „acțiunea de a încrucișa o rasă cu altă rasă pentru ameliorarea aceleia mai puțin valoroase”. Extrapolat în lumea muzicii, fenomenul e condiționat de cel puțin două adecvări, și anume: 1) existența raselor muzicale; 2) încrucișarea este, în
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
CUVÂNT ÎNAINTE În ultimul timp, tot mai mulți dascăli ai învățământului vasluian și-au făcut un titlu de onoare din a publica lucrări de interes general, cum sunt: crestomațiile, testele grilă, dicționare specializate pe domenii, ghiduri metodice, culegeri de texte etc. În acest cadru se integrează și demersul colegului nostru, învățător cu o îndelungată activitate la clasă, cu o mare experiență didactică și, mai ales, împătimit de istorie. Farmecul trecutului, misterul locurilor
Cuv?nt ?nainte by Melu IACOB [Corola-other/Administrative/83658_a_84983]
-
CRĂCIUN <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.59) Satul Crăciunești din comuna Drăgușeni, ținutul Vaslui își are numele de la un oștean pe care-l chema Crăciun. Aceste locuri i le-a dăruit Ștefan cel Mare ca răsplată pentru vitejiile lui.
Cr?ciun [Corola-other/Imaginative/83516_a_84841]
-
TOFIN DELEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.49) Dealul Deleni din satul și comuna Deleni, ținutul Fălciului, și-a luat numele de la un căpitan de oșteni a lui Ștefan cel Mare, anume TOFIN DELEANU care, a avut în stăpânire acest deal.
Tofin Deleanu [Corola-other/Imaginative/83513_a_84838]
-
FRAȚII MIRCEȘTI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 294. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.294) Gospodarii din satul Mircești, comuna Mircești, ținutul Vaslui, sunt răzeși și se trag din frații Mircești, care au căpătat locul acesta din vremea lui Ștefan cel Mare. De la frații Mircești a rămas și numele
Fra?ii Mirce?ti [Corola-other/Imaginative/83520_a_84845]
-
TABÂȘCA ȘI NICORA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.184) Moșia Tăcmănești (Călugăreni) din comuna Bârzești, ținutul Vaslui zice că ar fi fost dată de Ștefan cel Mare la doi căpitani: TĂBÂȘCĂ și NICORA.
?TEFAN CEL MARE ?I SF?NT legende ?i pove?ti [Corola-other/Imaginative/83517_a_84842]
-
STAN POSATNICUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]